regizor caut piesa

Piese de Alexander Vampilov

adauga piesa

20 de minute cu un înger

O savurosă metaforă populată de personaje care fac parte din toate mediile sociale – practic o societate în miniatură, ale cărei cutume se zguduie din temelii atunci când o persoană misterioasă dorește să facă bine fără niciun interes ascuns.

Vânatoarea de raţe (Утиная охота)

• ordoneaza:
• alfabetic
• cea mai recent adaugata
• cea mai discutata
• cea mai votata

Biografie Alexander Vampilov 

editeaza

Cronici ale spectacolelor dupa texte de Alexander Vampilov

• S.O.S. ÎNVĂŢAMÂNTUL TEATRAL! de Ileana Lucaciu sursa: Ileana Lucaciu blog
  20 DE MINUTE CU ÎNGERUL - regie şi scenografie Vlad Cristache
  În teatrul nostru există o criză a regiei, mai mult sau mai puţin recunoscută şi se aşteaptă cu interes producţiile claselor de regie. Spectacolul de licenţă propus de Vlad Cristache dă semene de speranţă că ne vom îmbogăţi cu un nume promiţător. În primul rând, tânărul regizor a citit în profunzime piesa lui Alexandr Vampilov, cu o mare grijă pentru sublinierea actualităţii sale. Întrebarea provocatoare a piesei este: Cum e perceput un act de bunăvoinţă, de caritate într-o lume ce se confruntă cu grave probleme sociale? Vlad Cristache a descifrat atent propunerile tragicomice ale situaţiilor şi a îndrumat admirabil distribuţia, lucrând la fineţea nuanţelor cu fiecare actor pentru configurarea credibilă a personajelor şi relaţiilor dintre ele. Fiecare actor a demonstrat astfel că este capabil de performanţe în meseria aleasă, asta şi datorită priceperii regizorului de a
  Citeste tot pe Ileana Lucaciu blog
• Profesionalismul unor artişti în devenire de Mircea morariu sursa: Revista Familia
  Un tânăr viitor regizor, cu studii de licenţă, acum masterand la UNATC, pe nume Vlad Cristache, cu care s-a întâmplat să împart pentru câteva minute cabina ascensorului din hotelul în care am locuit la Piatra Neamţ, mi-a adresat invitaţia de a merge să-i văd un spectacol ce îi poartă semnătura şi care urma să se joace a doua zi, dimineaţa de la ora 10. Mărturisesc că aveam alte planuri, chiar alte angajamente pentru ziua şi ora respectivă, dar cum era vorba despre o montare pe un text de Vampilov şi cum tânărul ce formula invitaţia mi-a lăsat impresia a fi nu doar o persoană foarte politicoasă, ci şi extrem de serioasă, mi-am schimbat imediat agenda. Am fost inspirat, am văzut nu doar ceea ce se cheamă un spectacol bun, ci şi un spectacol de care aveam nevoie, fiindcă nu debordez de optimism, nici de entuziasm, în ceea ce priveşte starea actuală a învăţământului superior artistic românesc. Ceea ce am văzut m-a făcut să cred că
  Citeste tot pe Revista Familia
• Pledez (din nou) pentru tine(ri) de Cristina Rusiecki sursa: revista Cultura
  Cel mai reprezentativ exemplu pentru degradarea umană generată de comunism a fost producția „20 minute cu îngerul” de Alexandr Vampilov, în regia și scenografia lui Vlad Cristache (Premiul de regie). Montarea a obținut Premiul pentru cel mai bun spectacol. Aici, forma esențială a umanității, omenia, dispare până în cele mai ascunse straturi. Solidaritatea, înțelegerea pentru celălalt devin manifestări nongrata. Ce rămâne în urma lor e o etică mocirloasă care exclude iremediabil posiblitatea faptelor născute din pură generozitate, fără profit sau interes pervers. În urma spălării pe creier și pe conștiință, indivizii care populează specia în timpul oricărei dictaturi ajung să se îndoiască de dorința oricărui om de a-și ajuta aproapele. Noua specie reduce orice act de compasiune la noroiul recognoscibil, rezonând mult mai ușor la slăbiciuni decât la virtuți. Delațiune, cruzime, abrutizare, îndobitocire generalizată - iată cum
  Citeste tot pe revista Cultura
• Douăzeci de minute cu îngerii de la malul Dunării de Georgiana Ene sursa: Ziarul Metropolis
  Finalul de stagiune a Teatrului “Jean Bart” din Tulcea a făcut posibilă întâlnirea de o oră şi jumătate cu îngerii lui Ion Sapdaru. Spectacolul pe care acesta l-a montat pe scena teatrului de la malul Dunării reprezintă cea de-a 50 premieră din istoria cochetului teatru.
  Celebrul actor, regizor și scenarist a acceptat cu bucurie invitația tulcenilor de a monta un spectacol acolo, dublând astfel bucuria acestora și prin calitatea textului ales: “Douăzeci de minute cu îngerul” a lui Alecsandr Vampilov.
  Spectacolul debutează într-un registru comic – final de petrecere într-o cameră de hotel a unor delegați, ca pe parcurs să se schimbe încet-încet într-unul tragic. Textul lui Vampilov – o savurosă metaforă populată de personaje care fac parte din toate mediile sociale – practic o societate în miniatură, ale cărei cutume se zguduie din temelii atunci când o persoană misterioasă dorește să facă bine fără niciun interes ascuns.
  Citeste tot pe Ziarul Metropolis
• O dovadă în plus că nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită de Răzvana Niţă sursa: Revista Teatrală Radio
  Dependenţa de vodcă aduce doi salariaţi – aflaţi în delegaţie – într-o situaţie disperată: pofta de alcool nu s-a epuizat, însă resursele financiare, da. După ce au încercat fără succes toate variantele de a face rost de măcar trei ruble, fiind refuzaţi atât de menajera hotelului în care sunt cazaţi cât şi de vecinii de palier (un violonist şi un cuplu de proaspăt căsătoriţi), unul dintre ei imploră lumea care trece pe sub fereastra hotelului. Şi, în scurt timp, un binefăcător bate la uşă. Prea frumos ca să nu fie la mijloc ceva necurat sau vreun interes dubios.
  ”20 de minute cu îngerul” e genul de poveste simplă, cu tâlc, o snoavă urbană cu personaje caraghioase, oameni mărunţi ajunşi în situaţii excepţionale, într-o atmosferă marcată de egoism, nevoi primare, amiciţii superficiale, de ”a avea” înainte de ”a fi”. Nu e de mirare că un gest dezinteresat, un ajutor venit prompt şi deschis ascunde obligatoriu ceva
  Citeste tot pe Revista Teatrală Radio
• Înger, îngeraşul meu fă-mă bun şi ia-mi mie bunătatea! de Alina Epingeac sursa: Yorick
  Bunătatea a devenit o calitate alterată de percepţie, mode şi viteza grăbită a vieţilor noastre. A fi bun azi e destul de diferit de bun-ul de ieri. Bun înseamnă să te descurci, să te adaptezi, să te strecori, de ce nu – să te fofilezi, să reuşeşti cumva, indiferent de mijloace, să îi laşi în urmă pe cei, eventual, la fel de buni sau chiar mai buni ca tine. E bine să fii bun? Se pare că da. Dar a fi bun şi bunătatea au ajuns să mai aibă prea puţine în comun. Cel bun de acum nu prea mai ştie ce înseamnă aceea bunătate. Cumva şi sonoritatea cuvântului duce cu gândul la ceva de demult, arhaic, aproape uitat. Bunica, poate, avea bunătate şi era bună în bunătatea ei. Dar uitându-ne în jur vedem din ce în ce mai mulţi buni şi foarte buni care se luptă să fie cei mai buni în varii foarme şi prea puţină bunătate.
  Piesa „20 de minute cu îngerul” de Aleksandr Vampilov vorbeşte despre bunătate pe limba bunilor de azi.
  Citeste tot pe Yorick
• Când îngerul e doar un om… de Monica Andronescu sursa: Yorick
  Destinul ciudat pe care l-a avut Aleksandr Vampilov, mort la doar 35 de ani, înecat în Lacul Baikal, și-a pus cumva amprenta și asupra textelor sale. N-a apucat să scrie mai mult de zece ani, dar în acești zece ani a creat piese care l-au impus în rândul celor mai importanți/jucați dramaturgi contemporani. Că destinul familiei – s-a născut în Siberia, nu și-a cunoscut tatăl, pentru că acesta a fost arestat curând după nașterea lui și a fost apoi condamnat la moarte – i-a marcat adolescența și tinerețea e un lucru ce nu poate fi pus la îndoială. A scris destul de mult în puținii ani pe care i-a avut de trăit, iar piesa „20 de minute cu îngerul”, pusă acum în scenă de Felix Alexa la Teatrul de Comedie, se află printre primele din creația sa. A scris-o în 1962, cu zece ani înainte să moară, într-un tragic accident în Lacul Baikal, unde a mers, cu doar două zile înainte de ziua lui, să pescuiască…
  Felix Alexa alege să pună în
  Citeste tot pe Yorick
• Un moment de adevăr din realitatea curentă de Ileana Lucaciu sursa: Spectator
  Trăim într-o societate “dezafectată” de sentimente umane, iar piesa într-un act, scrisă în 1962 de cunoscutul dramaturg Aleksandr Vampilov, se dovedește și în zilele noastre foarte actuală. Piesa este o comedie amară, ce poate fi considerată o parabolă referitoare la degradarea omului, marcat de traiul într-o societate egoistă.
  Povestea lui Ugarov și Anciughin se poate întâlni la tot pasul; aflați fără nici un sfanț în urma unei beții, cei doi solicită ajutor financiar și o persoană răspunde solicitării și vrea să le dea o sută de ruble. Acea persoană, Homutov, este considerată de cei doi și cei din preajmă, un individ periculos prin dărnicia sa și toți vor reacționa violent în fața … “îngerului salvator”.
  Regizorul Felix Alexa tratează teatral piesa, cu bună inspirație pe linia teatrului realist pentru a exploata subtextul și tematica dorită de autoru. Scenografa Andrada Chiriac suprasolicită însă, viziunea regizorală
  Citeste tot pe Spectator

Discutii:

propune tema de discutie