regizor caut piesa

Piese de Zaharia Antoaneta

adauga piesa

Ciao bella

Text cu note profund feminine caree recrează fragmente din trecutul recent al unei prietenii împărtăşite de trei tipologii complementare din marele univers feminin. Trei femei ajunse la maturitate se destăinuie, făcând exerciţii de sinceritate.

Jocul

Două cupluri (unul la început, energic, ocupat cu drăgălăşenii şi joacă, celălalt, hârşit, deteriorat, preocupat de scosul mutual al ochilor) care interelaționează permanent. Cinci personaje din care majoritatea se ocupă cu teatrul sau activităţi colaterale ne fac să ne întrebăm din ce se compune actorul tânăr tipic? Din repetiţii la care i se pare că nu face nimic, dar care îl chinuiesc pentru că încep la 10 dimineaţa, dintr-o permanentă poftă de ludic sub toate formele existente, împreună cu nevoia de a se stabiliza alături de o persoană echilibrată financiar; din dialogul zilnic cu o mamă cu cantităţi uriaşe de afecţiune şi de sacrificiu de sine, a cărei viaţă interioară e centrată strict pe pregătirea menu-ului de a doua zi al puişorului. Dar mai sunt și invidiile concomitente cu dezaprecierea față de ceea ce a făcut colegul lui.

Ziua perfectă

Piesa vorbește despre condiția tânărului actor în societatea contemporană. Două colege de teatru sunt și vecine.Una dintre ele lucrează la un proiect și face exerciții de dicție ori vocalize de dimineață până seara trezindu-și toți vecinii. N-o inghite deloc pe vecina sa ceva mai vârstnică și nu pierde ocazia de a arunca înțepături verbale peste balcon. În rest ele nu comunică direct și duc o viață anostă. Una așteaptăpermanent un mare rol, cealaltă va pierde contractul pentru care se pregătea. Mizeria financiară le copleșește, lipsa de activitate, dar și de perspectivă le omoară lent, eșecul sentimental și personal le conduce încet, dar sigur spre criza de disperare.

• ordoneaza:
• alfabetic
• cea mai recent adaugata
• cea mai discutata
• cea mai votata

Biografie Zaharia Antoaneta 

editeaza

Cronici ale spectacolelor dupa texte de Zaharia Antoaneta

• Cu umor, despre disperare… de Gabriela Riegler sursa: Observator Cultural
  Dorind sa imbine traditia cu modernitatea, Muzeul Literaturii Romane „s-a deschis“, inca de acum multi ani, catre toate artele, devenind un mic centru cultural unde isi gasesc locul si recitaluri de muzica clasica, si seri in care poezia se imbina cu artele plastice, si performance-uri teatrale, ba chiar spectacole de teatru, gazduite sau chiar produse de institutia din Bulevardul Dacia. Asa se face ca programul „Teatru la Muzeu“ este o componenta „de baza“ in cadrul proiectului cultural general al MLR, program ce-si propune sa aduca in luminile rampei texte dramatice contemporane, dar si eseuri teatral-poematice realizate dupa scenarii avind la baza scrierile unor poeti romani importanti. Inca din deceniul trecut, MLR si-a propus sprijinirea tinerilor artisti grupati in jurul miscarii independente de teatru. Spectacolele companiilor particulare si-au gasit cu precadere locul in Rotonda MLR, spatiu in care au loc si Clubul Profesionist de Lectura ori dezbaterile reunite
  Citeste tot pe Observator Cultural
• Tinerii bătrâni - Vă pupă piticu' din Franţa de Cristina Modreanu sursa: Gândul
  Alexandru Dabija spunea cu ceva timp în urmă că generaţia tânără i se pare lipsită de forţă şi blazată. Nu ştiu dacă acestea erau exact cuvintele, dar am redat ideea pe care cel mai recent spectacol al său, Vă pupă piticu' din Franţa, montat la Teatrul "Sică Alexandrescu" din Braşov, nu face decât să o întărească. Ba strânge, în plus, şi alte eventuale consideraţii care s-ar putea face despre generaţia tânără de azi, despre neputinţa ei consumată în conversaţii serbede şi înfruntări de salon, fără miză, despre lipsa ei de orizont şi de profunzime, despre frustrările şi nemulţumirile ei. Sigur, e riscant să vorbeşti despre generaţii, fiecare individ îşi conduce destinul cum se pricepe mai bine, dar personajele acestui spectacol reprezintă mai multe categorii, reuşind să le ilustreze credibil.
  Într-o seară ca oricare alta, un tânăr cuplu primeşte vizita unor prieteni - şi ei în cuplu. Mai târziu li se alătură o altă
  Citeste tot pe Gândul
• Cine este această femeie? de Dana Ionescu sursa: Yorick
  O identitate care se defineşte, desigur, prin fiecare gest, privire, cuvânt. O fiinţă în care se ascund, bineînţeles, vise spulberate şi gânduri de nemărturisit, pierderi şi câştiguri de neînţeles până la capăt. O făptură vulnerabilă în vulgaritatea ei, în blândeţea ei, în devotamentul ei, în banalitatea care o înghite. Un om ce vrea, caută şi aşteaptă, un om care nu poate ocoli compromisul.
  Acestea sunt liniile tipologiei alese de Antoaneta Zaharia, actriţa care revine acum în ipostaza de scenarist şi de coordonator de scenă al spectacolului „Ciao, bella”, jucat în premieră săptămâna trecuta la Godot Cafe Teatru din Bucureşti. O tipologie oferită pentru creatorul contemporan, nu mai mult ca pentru artistul de aproape oricând. Cine este această femeie? sau Cine sunt eu? – întrebări din care s-au născut puternicele exerciţii de identitate pe care le propun deopotrivă textul şi noua producţie a teatrului independent din
  Citeste tot pe Yorick

Discutii:

propune tema de discutie