O oră - atât durează spectacolul Méd(e)ia de Bertóti Johanna, regizat de Csiki Zsolt, în cadrul aceluiaşi proiect de Practică Teatrală în Centru şi Nord-Vest organizat de Teatru 74, despre care vorbeam ieri. În sala de spectacol se află un pat cu perne şi o plapumă, pat în care dorm cei cinci actori. Imediat ce publicul s-a instalat, una dintre actriţe (Pál Emőke) se ridică şi, după ce înconjoară patul cu un pahar în mână, pahar în care se află ceea ce pare a fi sânge, îl toarnă peste ea şi ceilalţi. Ideea unui liber arbitru e, din acest moment, imposibilă. Ştim că nu există altă cale, şi că, din clipa în care aceştia deschid ochii, finalul se cunoaşte deja.
Patul funcţionează perfect regizoral - e locul unde se petrec poveştile pasionale dintre personaje. Adaptat la contextul zilei de azi, politica trece prin pat şi mass-media se vâră sub plapuma oamenilor. Iar când cei ce joacă sunt în centru şi ceilalţi îngheaţă într-unul
Citeste tot pe
Agenda LiterNet
