Dumitru Radu Popescu

Piese de Dumitru Radu Popescu

adauga piesa

Acești îngeri triști: Piesă ale cărei personaje sunt tineri muncitori pe un şantier - o fată sensibilă, Silvia, şi un băiat, Ion, aspru, mereu zbârlit, susceptibil, marcat de traume îndurate în copilărie, ambii victime ale propriei modestii şi onestităţi.
Cezar, măscăriciul piraților: Piesa reface înălţarea şi pierzania lui Cezar în versiune parodică.
Dalbul pribeag: Este vorba despre o crimă veche și obținerea dovezii acestei crime, despre relația triunghiulară anchetator – criminal – victimă.
Mama: Prin visele protagonistei este adus acasă din război fiul acesteia şi astfel se creează o poezie tragic duioasă a unui climat familial de o patriarhalitate iluzorie.
Mireasa cu gene false
Moara de pulbere
Mormântul călărețului avar: Tema piesei este dezvăluirea ororilor la care a fost supus un sat transilvănean în timpul celui de-al doilea război mondial şi următorii câţiva ani. Bască, cel venit să realizeze colectivizarea, e frizer este potentatul semianalfabet, gorila devenită generalisim, agitatorul beţiv. El îl ucide pe Gilu fostul lui șef care îi canalizase neomenia spre fapte reprobabile.
Muntele: Înfruntarea dintre Lisimah și Dromichaites pe fondul unui text despre permanența patriei, înțeleasă ca permanență a celor ce o zidesc, o apără, îi făuresc independența și o transmit urmașilor drept suprema justificare a trecerii prin viață. Discurs și dezbatere asupra vitejiei și nemuririi, dobândite prin sufletul unui popor care-și sacrifică glia străbună socotind-o vatră, altar și mormânt regenerator.
O batistă în Dunăre: Povestea a trei bătrâne care îşi aşteaptă sfârşitul la margine de Dunăre și toată ziua nu fac decât să îşi imagineze ce se întâmplă în lumea de pe celălalt mal al fluviului, deapănă amintiri și împletesc vise.
Pasărea Shakespeare: Piesă despre climatul vieţii de familie, unde o tânără, Irina, asemenea unui crin răsărit într-o cloacă, nu izbuteşte să lasă din acest mediu decât prin sinucidere. Mediul familial devine spaţiul unei acţiuni epico-dramatice terifiante.
Paznicul de la depozitul de nisip
Pisica în noaptea Anului Nou: Un tată, smuls din familie în perioada condamnărilor arbitrare, reapare în mijlocul ei după 20 de ani, în noaptea Anului Nou, travestit în Moş Gerilă. Reacţiile membrilor familiei, după spulberarea „mistificaţiei", definesc calitatea morală a fiecăruia.
Piticul din grădina de vară: Piesă inspirată de evenimentele din august 1944. Maria, o tânără comunistă este condamnată la moarte și își petrece detenția între zidurile unui castel cu o frumoasă grădină, acum transformat în închisoare. În arest este victima unui viol colectiv și pedeapsa se amână pentru că rămâne gravidă.
Rezervația de pelicani: Timofei și Pelaghia sunt doi soți care muncesc în Delta Dunării. Timofei se îmbolnăvește de cancer, iar soția lui devine asaltată de pețitori, printre care se află chiar fiul ei pe care l-a dat de suflet în ziua în care l-a născut.
Rugăciune pentru un disk-jockey: Dezbate tema dezrădăcinării, condiţia tragică a expatriatului.
Studiu osteologic asupra scheletului unui cal dintr-un mormânt avar din Transilvania: Inspirată de o descoperire arheologică, piesa e o vastă cronică politică, reflectând întreaga epocă dintre sfârşitul ultimului război mondial şi zilele noastre. Este biografia unei ţărănci, Maria, eroină „dintr-un şir de femei anonime care au stat la temelia istoriei", „unul dintre soldaţii anonimi ai desăvârşirii noastre".
Timp în doi: Un bărbat absorbit de muncă și o femeie însingurată și nefericită alcătuiesc un cuplu monoton și înstrăinat. În timpul lungilor absențe ale soșului, ea se gândește și proiectează un ideal masculin – un fost coleg al soțului. Un telefon de la acest bărbat o va arunca într-o aventură trecătoare, căci acesta nu îi poate oferi iubirea.
Vara imposibilei iubiri: În timpul războiului, un om fără suflet, bestial, zdrobește simţăminte tandre.
Vinerea verde: O crimă petrecută acum 20 de ani, este prilej de a demonstra ce se poate întâmpla atunci când dorinţa obsesivă capătă o conotaţie mult mai puternică decât raţiunea. Un bărbat, obsedat de amanta sa care vrea să-l părăsească, intenționează să o ucidă.
Vis: Un personaj înfrânt, surprins în zbaterea de a se elibera de crâmpeie de gânduri, de obsesii, de dureri, de vocile interioare care îl iau în stăpânire. Despre coşmarul şi speranţa unei fiinţe confruntate cu nevoia de sacrificiu şi autoflagelare, de tandreţe şi dăruire.

vezi toate stirile despre Dumitru Radu Popescu

Biografie Dumitru Radu Popescu

+3 3voturi

editeaza

Dumitru Radu Popescu s-a nascut la data de 19 august 1935 in satul Păuşa, judeţul Bih, Romania.

Cronici ale spectacolelor dupa texte de Dumitru Radu Popescu

Dramaturgia lui D. R. Popescu - Intre arhetipuri si cotidianul postmodernist de Aureliu Goci sursa: Cronica Română
Pentru ca a elaborat superlativ in toate formele literare si a constientizat limitele practicii textuale, pentru ca a conturat o teritorialitate expresiva si a devenit o institutie scripturala, reductibila la trei litere, scriitorul D. R. Popescu ar putea sa reprezinte, dupa Marin Sorescu si Gellu Naum, ultima propunere romaneasca pentru Premiul Nobel.
Scriitor total nu doar pentru ca s-a exprimat la nivel superperformant in aproape toate speciile si genurile canonice, ci, mai ales, fiindca a lasat peste tot urmele trecerii sale, D. R. Popescu este, in contemporaneitatea stricta, conexiunea cea mai viabila intre trecutul si viitorul literaturii romanesti.
Totul este atipic si supra-logicizat in in opera lui D. R. Popescu, pana la constituirea unui antimodel foarte rezolutiv. Va fi greu ca, intr-un timp determinat, cineva, un critic mare sa recomande unui tanar virtual aspirant al literelor: “Scrie ca D. R. Popescu!”. Mai degraba i-ar putea spune: “Daca vrei sa fii original
Citeste tot pe Cronica Română
Ultimul spectacol cu Claudiu Bleonţ de Mircea Ghiţulescu sursa: Luceafărul de dimineață
Cine vrea să audă propoziţii bine scrise despre teatru şi actor, despre confuzia dintre teatru şi realitate, despre vrute şi nevrute, trebuie să vadă Vinerea verde de D.R. Popescu de la studioul Teatrului de Comedie, spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Nud din Timişoara (fondat, probabil, de regizorul Ioan Ieremia, care este şi autorul spectacolului) şi Arcub. Dalbul pribeag sau Vinerea verde, titlul complet al piesei, este o parafrază la Hamlet, focalizat pe scena reconstituirii asasinării regelui de fratele acestuia, Claudius, în cârdăşie cu propria soţie, regina Gertrude. Scenă celebră, cunoscută sub numele de cursa de şoareci. Este cel mai citat text despre puterea teatrului de a rosti adevărul şi de a sancţiona pe vinovaţi. În spectacolul lui Ioan Ieremia nu a fost asasinat Regele, ci actriţa Josefa Aretia Pala, care juca rolul Gertrudei, deci o înlocuia în chip simbolic pe regina cu acelaşi nume, iar crima s-a petrecut în „vinerea
Citeste tot pe Luceafărul de dimineață
În spațiul concentraționar al obsesiilor de Nicoleta Munteanu sursa: Iașul Universitar
Spectacolul se constituie pe nucleul piesei, puțin cunoscute, a lui D. R. Popescu, nume tot mai puțin citat și citit în ultimul timp, după ce ultimii douăzeci de ani au adus diverse încercări de reașezare/repoziționare a literaturii antedecembriste în care se pare că romanele sale nu prea își (mai) găsesc locul. În ceea ce privește piesele de teatru, acestea nu s-au aflat niciodată, cred, în grațiile regizorilor și ale spectatorilor, poate și pentru că au stat mereu în umbra celor ale lui Marin Sorescu (există, e adevărat, multiple similitudini de construire a lumii de sensuri și a personajelor dramatice) sau Horia Lovinescu.
Personal, consider că o punere în scenă a unei piese ce se organizează în jurul avatarurilor sinelui față în față cu multiplele măști, cu nenumăratele constrângeri, cu abisul visurilor frânte, cu solitudinea și disperarea, în care personajul se află la granița, fragilă, dintre nebunie și luciditatea amară,
Citeste tot pe Iașul Universitar