Friedrich Durrenmatt

Piese de Friedrich Durrenmatt

adauga piesa

Colaboratorul
Vizita bătrânei doamne (Der Besuch der alten Dame): După 30 de ani, o femeie originară din Gullen (Klara Zachanassianeste) se reîntoarce în orașul natal, oraș care se află într-o situaţie economică precară. În timpul când a fost plecată a devenit foarte bogată și anunță că intenționează să facă locuitorilor o donație importantă dar pune o condiție: moartea fostului ei iubit, Alfred, devenit între timp un cetăţean îndrăgit şi respectat. Cu ani în urmă acesta a a negat paternitatea copilului nelegitim avut cu Klara şi a adus martori falşi care să ateste că moralitatea ei îndoielnică. Drept urmare, Klara a fost nevoită să părăsească oraşul şi să se prostitueze pentru a supravieţui. Prima reacţie a locuitorilor e să refuze indignaţi, dar sărăcia e prea mare pentru a permite păstrarea idealurilor. Comunitatea, legea, Biserica se retrag şi-l lasă pe Alfred să interiorizeze vina. El este singurul care suferă o transformare în sens pozitiv, ajungând să-şi asume faptele şi să accepte pedeapsa.
Meteorul (Der Meteor): The play is set in a painter's studio, where we find Nobel Prize author Wolfgang Schwitter, who has died and come back to life, as he will a second time in the course of the play. Declared clinically dead, Wolfgang Schwitter has fled the hospital, with its doctors and gadgets, to Nyffenschwander's studio, where years before he had begun his literary career and where he now wants to die, yet cannot. He vehemently protests against his own resurrection, requesting the death he is as entitled to as anyone else. Visitors begin to enter the studio, and one by one, in one way or another, they are all destroyed: the minister, the painter, his wife, a building contractor, his personal physician, and his mother-in-law. All of them have more or less accidentally entered the paradoxically deadly sphere of Schwitter's resurrection; they happen to interrupt his dying and die themselves. In the end, Schwitter finds himself utterly alone. As the Salvation Army glorifies him in a psalm of resurrection, he realises in horror that his desperate quest for death will go on
Pană de automobil (Die Panne): O poveste fascinantă despre psihicul uman, piesa ne provoacă la întrebări esenţiale despre noi înşine, dincolo de obişnuinţe, dincolo de convenţii şi, mai ales, dincolo de numeroasele măşti pe care ni le punem în viaţa de zi cu zi, pe care uităm uneori să le dăm jos şi pe care ajungem să le credem adevărate.
Fizicienii (Die Physiker): Johann Wilhelm Mobius este cel mai mare fizician din lume. El se află într-un azil izolat şi susţine că este bântuit în mod repetat de vedenii cu Regele Solomon. Alături de el mai sunt alţi doi fizicieni: unul crede că este Albert Einstein, iar celălalt se consideră Sir Isaac Newton. Tot acolo există și psihiatrul de renume mondial, Dr. Mathilde Von Zahnd, care se ocupă de aceste cazuri, ea fiind o persoană cocoşată care nutreşte planuri diabolice. Toți nu sunt deloc asa de inofensivi precum par… Satiră comică care reflectă conflictele şi temerile care apar atunci când ţările se află toate într-o competiţie pentru a avea ultimele şi cele mai avansate tehnologii în materie de război.
Povestea unei bănci particulare
Romulus cel Mare (Romulus der Große): shows the demise of the Western Roman Empire in the 5th century – taking place during the day of (and the day following) the Ides of March, 476. The ruin of the Empire is calmly expected by the Emperor Romulus Augustulus. Despite the attempts of his ministers and courtiers to force the emperor to take decisive steps against the increasing peril of the Germanic invasion, Romulus prefers to stay at home breeding domesticated chickens and not taking action in response to the threat.

Biografie Friedrich Durrenmatt

+1 1vot

editeaza

Friedrich Durrenmatt s-a nascut la data de 5 ianuarie 1921 in Konolfingen, Elvetia.

Cronici ale spectacolelor dupa texte de Friedrich Durrenmatt

Moartea în costum de business de Gabriela Lupu sursa: Cotidianul
Festivalul Reflex a continuat la Sfântu Gheorghe cu ceea ce s-ar putea numi o operetă tragică: “Vizita bătrânei doamne” de Durrenmatt, regia Sandor Zsoter, montare a Teatrului “Jozsef Attila” din Budapesta.
Durrenmatt precizează la începutul piesei că este vorba de o comedie tragică, mesajul foarte sumbru însă a pus, în cele mai multe montări, complet “la colţ” latura comică a poveştii. Acest lucru este recuperat de regizorul Sandor Zsoter care transformă piesa într-o operetă în toată legea. E drept că, cel puţin în prima parte, lucrurile îi cam scapă de sub control, dând impresia că textul lui Durrenmatt nu reprezintă pentru el decât o mică punte între nişte cântece, partea a doua însă este cu mult mai închegată şi celebra piesă îşi recapătă până în final întreaga vigoare. Cântecele, uneori naive, alteori de-a dreptul “tâmpiţele”, asumate ca fiind astfel de regizor, constituie un contrapunct extrem de cinic la
Citeste tot pe Cotidianul
Mari actori în „Vizita bătrânei doamne“ de Dan Boicea sursa: Adevărul
„Vizita bătrânei doamne", după Friedrich Dürrenmatt, în regia lui Alexander Morfov, este un spectacol care se va juca pe 2 şi pe 3 decembrie, de la ora 19.30, la Sala Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB). Două nume mari ale Naţionalului deţin rolurile principale: actriţa Maia Morgenstern şi actorul Mircea Rusu.
Ion Caramitru, directorul TNB, a declarat pentru „Adevărul" că a negociat timp de trei ani prezenţa regizorului bulgar Alexander Morfov pe scena Teatrului Naţional. Morfov şi-a mai prezentat la Sala Mare a teatrului bucureştean un spectacol, „Exilaţii", la începutul anului 2010, iar producţia a fost foarte bine primită de public şi de critici. „«Vizita bătrânei doamne» este un spectacol demn de marea scenă a Teatrului Naţional", a mai spus Ion Caramitru.
Cinste şi sărăcie
Vorbind despre Klara Zachanassian, personajul pe care îl interpretează, Maia Morgenstern spune că aceasta este o femeie care, sentimental şi afectiv,
Citeste tot pe Adevărul
Maia Morgenstern, în vizită de Răzvana Niță sursa: Port.ro
Povestea bătrânei miliardare, care se întoarce în oraşul natal pentru a se răzbuna, a împlinit 55 de ani. Şi cu toate acestea continuă să fie pusă în scenă, să inspire artişti, să provoace interpreţi, să coaguleze creativităţi. Teatrul Naţional I. L. Caragiale nu putea rata şansa unei montări de secol XXI.
Klara Zachanassian are o avere impresionantă, are la activ mai multe căsătorii şi călătoreşte însoţită de valetul ei, cel mai recent soţ şi un cuplu straniu format din doi orbi castraţi. Se întoarce în Gullen, oraşul natal, într-un moment critic pentru acesta, fiind aşteptată ca singura salvare, chezăşia unui miracol ce se poate înfăptui. Cetăţenii sunt săraci, fabricile în faliment, moralul la pământ. Alfred Ill-Miller este agentul destinului. Fostul iubit al Klarei este cel ales să o convingă ca, de dragul trecutului, să salveze viitorul. Numai că miliardara crede altceva şi prezenţa ei ascunde un plan diabolic.
De fapt,
Citeste tot pe Port.ro
Maia Morgenstern şi Mircea Rusu, în „Vizita bătrânei doamne“ de Dan Boice sursa: Adevărul literar și artistic
Premiera oficială a spectacolului „Vizita bătrânei doamne" de Friedrich Dürrenmatt, în regia lui Alexander Morfov, va avea loc sâmbătă 3 decembrie, la ora 19.30, la Sala Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB).
Piesă devenită clasică, „Vizita bătrânei doamne" pune următoarea întrebare: „Poate un miliard de dolari să cumpere conştiinţa unui întreg oraş?" Un text despre umanitatea redusă la scara unui umil târg de provincie, construit pe o satiră de moravuri care anihilează barierele dintre victime şi călăi.
Alexander Morfov, regizorul bulgar al cărui spectacol „Exilaţii" a putut fi văzut tot pe scena mare, în turneu la Bucureşti, ne prilejuieşte acum, ca invitat al Teatrului Naţional, întâlnirea cu un spectacol de o foarte plastic şi foarte dinamic, se arată în comunicatul TNB.
Viziunea regizorală pune în valoare nenumăratele posibilităţi tehnice ale Sălii Mari. Scenografia recreează un oraş în plină mişcare,
Citeste tot pe Adevărul literar și artistic
„Vizita bătrânei doamne” sau falsă comedie absurdă de Monica Andronescu sursa: Yorick
În ultimii ani, spectacole precum „Vizita bătrânei doamne”, cea mai recentă premieră de la Sala Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti, au intrat prea puţin în calculul regizorilor, chiar şi din motive obiective – criza şi ale ei consecinţe –, fiind vorba despre o montare de mare amploare, cu decoruri grandioase şi distribuţie numeroasă.
Dar, într-o lume teatrală care în ultima perioadă a oscilat în permanenţă, căutându-şi direcţii, un spectacol precum cel al regizorului bulgar Alexander Morfov este un semn de sănătate şi de normalitate, potrivit pentru publicul de teatru naţional. Un text important, „Vizita bătrânei doamne” al lui Friedrich Dürrenmatt, actori-vedetă, Maia Morgenstern şi Mircea Rusu, povestea citită într-o cheie care să facă tenebrele din piesă digerabile pentru publicul larg, un decor cinematografic, trapele şi turnantele sălii mari folosite bine, totul „conspiră” pentru ca această montare să fie un
Citeste tot pe Yorick
Preţul conştiinţei, între sticla de votcă şi miliardul de dolari de Maria Sârbu sursa: Jurnalul
... A jurat că se va întoarce atunci când a fost izgonită cu pietre de bărbaţii din localitatea în care a crescut până la 17 ani. S-a întors. Nu mai era fata umilită, trădată de iubit, care părăsise cu 30 de ani în urmă oraşul prosper Güllen, ci o doamnă bogată, care umilea prin prezenţa sa pe toţi oamenii de aici – săraci, cerând milostenie. Klara Zachanassian a revenit acasă, după ce ani buni a purtat în suflet această dorinţă.
Această idee, foarte obişnuită la prima vedere, a piesei lui Friedrich Dürrenmatt, „Vizita bătrânei doamne”, are deznodământ tragic. Dacă iubitul ei, Ill, plătise cândva cu un litru de votcă doi martori, ca să depună mărturii false împotriva ei, Klara Zachanassian a venit să răscumpere această nedreptate cu un miliard de dolari. Atunci când o izgoniseră purta în pântece copilul lui Ill. Acum s-a reîntors, bogată, şi e pe cale de a se căsători, într-un orăşel sărăcit (tot de ea),
Citeste tot pe Jurnalul
Profesionişti, în vizită la Bucureşti de Dan Boicea sursa: Adevarul literar și artistic
„Vizita bătrânei doamne“, spectacolul regizat de bulgarul Alexander Morfov, are mari şanse să devină hitul stagiunii la Teatrul Naţional Bucureşti.
Într-un interviu din 1980, dramaturgul Friedrich Dürrenmatt, autorul piesei, spunea că n-a scris niciodată pentru veşnicie, ci pentru bani şi mai tot ce a scris a fost ca să câştige o pâine. Iar „Vizita bătrânei doamne" a fost o altă încercare a lui de a ieşi dintr-o situaţie financiară critică. Poate şi de aceea, drama oamenilor gata să comită o crimă pentru a scăpa de sărăcie este atât de veridică.
Avem aşa: un spectacol făcut de mâna sigură a unui regizor preocupat să spună povestea cât mai limpede, actori foarte bine distribuiţi, interpretări convingătoare, o scenografie spectaculoasă şi funcţională, o coloană sonoră care leagă bine momentele. Mai avem: suspans, mult umor, viaţă, vină, flirt, politică şi un balet al micilor interacţiuni, care arată cât de bine e
Citeste tot pe Adevarul literar și artistic
O superproducție de succes, dar … discutabilă prin conținut de Ileana Lucaciu sursa: Blog Ileana Lucaciu
Piesa scrisă în 1956 de Friedrich Durrenmatt beneficiază de un ambalaj vizual superb, dar de o lectură teatrală simplistă. Spectacolul va înregistra un mare succes pentru că publicul e dornic să vadă și o poveste frumos ambalată, ca într-o telenovelă cu un scenariu pornit de la o acțiune de interes, avânt în centru iubire și răzbunare. Tragicomedia lui Durrenmatt cu sensuri profunde, prin “adaptarea” nespecifivată în program pentru respectul față de autor, se transformă într-o comedie simplă, până în final, când conflictului dintre “bătrâna doamnă” Klara Zachanassian (Maia Morgenstern) și iubitul din tinerețe Alfred Ill (Mircea Rusu), se sfârșește tragic.
“Vizita bătrânei doamne” este recunoscută a fi cea mai importantă piesă a dramaturgului elvețian Durrenmatt, cu o tematică provocatoare, și astăzi actuală, despre raportul individ-societate și responsabilitatea acestuia , cât și despre morală și rolul justiției.
Citeste tot pe Blog Ileana Lucaciu
„Vizita bătrânei doamne”, un spectacol vizual si actual de Maria Seiculescu sursa: Yorick
Inaugurăm în acest număr o rubrică dedicată tinerilor teatrologi, în care îi invităm să scrie… Maria Seiculescu este studentă în anul I la secţia Teatrologie a Facultăţii de Teatru, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti.
Teatrul Naţional Bucureşti aduce în repertoriul său un nou spectacol care surprinde încă din prima scenă printr-o soluţie scenografică atragătoare. Cu un subiect actual, „Vizita bătrânei doamne” îi oferă spectatorului o interesantă temă de gândire. Întrebarea pe care o propun deopotrivă montarea de la TNB ce are la bază cea mai celebră piesă scrisă de scriitorul elveţian, Friedrich Dürrenmatt, în 1956, şi care se dovedeşti şi azi la fel de actuală este: oare oamenii au o limită când este vorba de bani?
Regizorul Alexander Morfov aduce, însă, o nouă viziune în transpunerea acesteia în spectacol. El lucrează asupra textului, aducând o perspectivă proprie asupra
Citeste tot pe Yorick
Radiografia orașului-monstru de Oana Stoica sursa: BeWhere
Care e limita financiară până la care valorile morale – cinste, solidaritate, onoare – sunt funcţionale? De la ce sumă încolo ele pot fi pervertite? Care e preţul conştiinţei? Cât costă să devenim criminali?

Acestea constituie retorica definitorie în piesa lui Friedrich Dürrenmatt, Vizita bătrânei doamne (1956), montată de Alexander Morfov la TNB. Reîntoarsă acasă, într-o localitate falită, miliardara Klara Zachanassian (Maia Morgenstern) oferă o donaţie generoasă oraşului, punând o condiţie: crima, uciderea fostului său iubit (Mircea Rusu), care a abandonat-o în tinereţe. Fiecare tabără are argumentele ei şi se manipulează reciproc, dar întrebarea e una singură: vor ucide sau nu consătenii Klarei?
Citeste tot pe BeWhere
Un spectacol despre dragoste şi vină, răzbunare şi lăcomie. de Magdalena Popa Buluc sursa: Cotidianul
Nu pierdeţi această excelentă montare, după Friederich Dürrenmatt, a regizorului bulgar Alexander Morfov, cu o remarcabilă scenografie semnată de Nikola Toromanov, cu o distribuţie de zile mari: Maia Morgenstern şi Mircea Rusu, alături de Mircea Albulescu, Costel Constantin, Marius Rizea Afrodita Androne, Marius Manole, Mihai Călin, Răzvan Oprea, Dragoş Ionescu, Ovidiu Cuncea şi Mihai Calotă, Costina Ciuciulică, Erika Băieşu, Axel Moustache ş.a. Coregrafia îi aparţine Galinei Bobeicu, costumele, Andradei Chiriac, asistenţi regie, Vlad Stănescu şi Ana Cristea, lighting design: Chris Jaeger, din Marea Britanie.
Unul dintre cei mai importanţi dramaturgi ai lumii, cu o piesă devenită clasică, ridică o întrebare mai acută, azi, decât oricând: Poate un miliard de dolari să cumpere conştiinţa unui întreg oraş? Un text despre umanitatea redusă la scara unui umil târg de provincie, construit pe o necruţătoare satiră de moravuri care anihilează
Citeste tot pe Cotidianul
TEATRU: Vizita bătrânei doamne de Radu Pocovnicu sursa: Revista Flacăra
Klara Zachanassian, originară din Gullen, a devenit extrem de bogată şi se întoarce după 30 de ani în oraşul natal, care se află într-o situaţie economică precară. Locuitorii au mari datorii şi toţi speră ca multimiliardara să facă o donaţie importantă. Într-adevăr, Klara anunţă această intenţie, dar pune o condiţie: moartea fostului ei iubit, Alfred, devenit între timp un cetăţean îndrăgit şi respectat. Prima reacţie a locuitorilor este una nobilă, ei refuzând indignaţi să linşeze un concetăţean. Klara are, însă, timp şi, mai important, are mijloace financiare. Ceea ce urmează este un palpitant studiu psihologic al relaţiilor dintre oameni aflaţi în situaţii limită. Ca şi în alte opere ale lui Dürrenmatt, călăul, victima şi publicul schimbă adesea rolurile. Aflăm, astfel, că Alfred nu numai că a negat paternitatea copilului nelegitim pe care l-a avut odinioară cu Klara, dar a şi găsit martori falşi
Citeste tot pe Revista Flacăra
Cronica unei morţi anunţate de Mădălina Dumitrache sursa: Agenda LiterNet
Într-o actualitate plină de răzbunări şi, mai ales, dominată de setea de bani, ideea montării spectacolului Vizita bătrânei doamne pare alegerea perfectă. Textul dramaturgului elveţian, Friedrich Dürrenmatt, tradus de Maşa Dinescu şi Alexander Morfov, pare decupat din imediata realitate. Sarcina de a monta acest text dramatic i-a revenit unui regizor bulgar, Alexander Morfov. Cu o carte de vizită impresionantă (a obţinut premiul "Masca de aur"), acest regizor montează (din anul 2005) spectacole pe scenele ruseşti din Sankt Petersburg şi Moscova. În prezent, este unul dintre directorii de scenă importanţi, invitaţi la Teatrul "Komissarjevsky" din Sankt Petersburg.
Montarea de la TNB este una de factură realistă, dar în maniera lui Max Reinhardt. La fel ca şi "geniul german", regizorul Morfov foloseşte spaţiul scenic într-un mod asemănător cinematografului. Pentru a pune în practică ideile regizorale, a apelat (şi) la un artist vizual,
Citeste tot pe Agenda LiterNet
În regim conceptual de Adrian Țion sursa: Agenda LiterNet
După A fizikusok / Fizicienii în regia lui Lori Petermann (premiera - octombrie 2012), spectacol ce nu a stârnit un prea mare interes, iată-l pe Friedrich Dürrenmatt prezent iarăşi pe scena Teatrului Maghiar din Cluj cu piesa Az öreg hölgy látogatása/ Vizita bătrânei doamne. Această mai nouă montare după dramaturgul elveţian (premiera - 7 ianuarie 2015) aparţine regizorului Gábor Tompa şi o aduce pe scena clujeană, după o absenţă de câţiva ani, pe venerabila actriţă Stief Magda, ex-partenera de viaţă a regretatului Vlad Mugur. Nume de rezonanţă din lumea teatrului, în stare să mobilizeze interesul publicului prin simpla lor declinare.
Parcă vrând să şteargă praful de pe bibeloul uitat în vitrină, să-şi justifice alegerea, regizorul (cu activitate profesională itinerantă, deci ştie ce spune), precizează că "piesa e foarte populară pe scenele lumii". Abordarea propusă de Tompa are în vedere libertatea conceptuală asupra textului,
Citeste tot pe Agenda LiterNet
Grotescul atroce de Mircea Morariu sursa: Adevărul
Scrisă în 1956, Vizita bătrânei doamne e socotită cea mai împlinită lucrare dramatică a lui Friedrich Dürrenmatt. E, fără doar şi poate, şi cea mai cunoscută, mai cunoscută decât Regele Ioan, Friedrich cel Mare, Fizicienii sau Play Strindberg.
Şi infinit mai cunoscută decât proza scriitorului. La sporirea popularităţii piesei a contribuit imens filmul imperfect Vizita, aflat în relaţie destul de liberă cu textul destinat scenei, regizat de Bernhard Wicky, cu Ingrid Bergman, deloc bătrână la data turnării lui, de unde şi modificarea titlului, cu Anthony Quinn şi Paolo Stoppa. Prima montare românească a scrierii lui Dürrenmatt i s-a datorat regizorului Moni Ghelerter. Un director de scenă nu din cale afară de inventiv, în a cărui estetică teatrală un loc important îi revenea principiul fidelităţii faţă de partitura dramatică, dar care era socotit un imbatabil alcătuitor de distribuţii. Cine cunoaşte cât de cât istoria teatrului
Citeste tot pe Adevărul
ătrâna Doamnă în vizită la Cluj de Radu Constantinescu sursa: Ziarul Financiar
Textul, de acum clasic, al lui Friedrich Dűrrenmatt (premiera a avut loc în ianuarie 1956, pe scena Schauspielhaus din Zűrich) este din nou prezent în România. După Naţionalul bucureştean şi Bulandra, este acum rândul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj să monteze „Vizita bătrânei doamne”. Propunerea vine din partea directorului acestei instituţii, regizorul Tompa Gabor, care îşi motivează astfel opţiunea: „Au trecut aproape 60 de ani de la scrierea piesei, dar ea nu şi-a pierdut actualitatea. Fenomenul corupţiei continuă să funcţioneze la scară globală. Iată de ce spectacolul încearcă să transmită ideea că răzbunarea lui Claire Zachanassian nu se îndreaptă atât către Alfred Ill, cel care a părăsit-o odinioară, ci vizează, mai degrabă, întreaga comunitate înglodată în mediocritatea provincială; o comunitate care reiterează clişeele etice dictate de spiritul de turmă şi pătrunsă de aroganţa demagogică a propriei integrităţi,
Citeste tot pe Ziarul Financiar
„Vizita bătrânei doamne”, de la Goga la Goya de Călin Ciobotari sursa: Jurnalvirtual.ro
Am o slăbiciune pentru textele lui Dürrenmatt, cel ce considera comicul drept unica formă prin care, astăzi, mai poate fi exprimat tragicul. Foarte preocupat de tema dreptăţii şi a paradoxurilor pe care dreptatea le generează, pe care o regăsim în felurite ipostaze în scrierile sale, dramaturgul elveţian de limbă germană pare azi mai „în formă” ca oricând, deşi a trecut un sfert de secol de la moartea sa. E curios cât de proaspete sunt textele sale din deceniile cinci, şase, şapte, şi cât de pertinente problemele unor personaje în care omul contemporan îşi află proiectate propriile interogaţii.
În ultimii patru ani, Teatrul Naţional Iaşi ni l-a servit de două ori pe Dürrenmatt: prima dată în 2011, când Irina Popescu Boieru a montat „Pana de automobil” (spectacol foarte bine construit din perspectiva relaţiilor) şi a doua oară anul acesta, când Claudiu Goga, un regizor ce se simte foarte bine la Iaşi, a pus „Vizita bătrânei
Citeste tot pe Jurnalvirtual.ro
„Vizita bătrânei doamne ”, o lecție crudă a dreptății de Aura Clara Marinescu sursa: merg.in
„Unii au spus că e cel mai bun spectacol din ultimii 25 de ani”, a fost replica unui coleg. M-a intrigat. Am fost la spectacol şi mi-a plăcut. Nu am văzut într-atât de multe spectacole încât să spun că e „cel mai bun”, dar este lucrat cu mare grijă, se potriveşte mănuşă cu actorii de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi sau invers. Bătrâna Doamnă, interpretată de Mihaela Arsenescu Werner, este de acolo, din piesă, nu văd o alta mai bună, iar interpretul lui Alfred Miller, iubitul din tinereţe, Teodor Corban, este fenomenal.
Regizorul Claudiu Goga a montat un spectacol în stil clasic, curat, fără nicio înfloritură, bazându-se pe text, şi ce text, şi pe actori. I-a ieşit. Publicul tradiţionalist este satisfăcut, mai puţin cei care se aşteaptă la neconvenţional.
Povestea teatrală (1956) a elveţianului de limbă germană Friedrich Dürrenmatt este simplă şi are succes asigurat. „Bătrâna doamnă” Claire
Citeste tot pe merg.in
„Omenia sa stea jos” sau cum sa faci un Dürrenmatt pentru fiecare de Ioana Petcu sursa: AltIași
Fusesem deja la premiera din iunie si am revenit la reprezentatia din toamna a spectacolului Vizita batranei doamne, avand acum si un „test” in buzunar: eram curioasa daca ma va atinge la fel de mult cum se intamplase deja in vara? Ma intrebam daca voi simti aceeasi stare coplesitoare in unele momente asa cum s-a intamplat la premiera. Nu vor fi oare acum sincope, pe fondul unei usoare detasari?
Ei bine, nu: Vizita batranei doamne in regia lui Claudiu Goga la Nationalul iesean s-a asezat parca mai bine in matca, jocul actorilor s-a slefuit si mai mult, culorile s-au armonizat si esentele s-au intrepatruns atat cat sa simti intregul si mai plin, si mai reliefat.
In postfata piesei sale, Fr. Dürrenmatt nota: „Vizita batranei doamne este o poveste ce se petrece intr-un orasel situat undeva in Europa Centrala, o poveste scrisa de un om intru nimic deosebit de oamenii aceia si care nu e prea sigur ca s-ar comporta altfel decat ei”. Dramaturgii secolului clasic scriau prefete in
Citeste tot pe AltIași
O vizită a unei bătrâne într-un orăşel din Ungaria de Mircea Morariu sursa: Adevărul
Vizita bătrânei doamne, cea mai cunoscută şi mai jucată piesă a lui Friederich Dürrenamatt (astăzi în România ea se află în repertoriile Naţionalelor din Bucureşti şi Iaşi, a fost montată în urmă cu vreo doi ani la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, iar acum intră, iată, pe afişul Trupei Tompa Miklós a Teatrului Naţional din Târgu Mureş.
E scrisă de Dürrenamatt însuşi şi extrag din ea citatul următor- Vizita bătrânei doamne este o poveste ce se petrece într-un orăşel din Europa Centrală, o poveste scrisă de un om întru nimic deosebit de oamenii aceia şi care nu e prea sigur că s-ar comporta altfel decât ei.
Probabil că tocmai această prefaţă a lui Dürrenmatt le-a sugerat regizorului Mohácsi János şi lui Mohácsi István, cel ce a asigurat dramaturgia montării de la Trupa Tompa Miklós a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, ideea de a muta acţiunea într-un oraş sărac lipit pământului din Ungaria de azi.
Citeste tot pe Adevărul
Dincolo şi dincoace de adevăr de Oana Stoica sursa: Dilema veche
Revenită în atenţia publică în ultimii ani, piesa Vizita bătrînei doamne de Friedrich Dürrenmatt a fost prezentată în viziuni regizorale care, mai mult sau mai puţin, s-au axat pe latura socială: sărăcie, moralitate, conştiinţă publică, dreptate etc. O nouă producţie, care porneşte de la textul lui Dürrenmatt fără a se limita la el, [S.ocietate cu R.ăspundere L.imitată], a fost realizată la Fabrica de Pensule din Cluj de Florin Caracala. Procesul de lucru a implicat patru dramaturgi care au scris scenarii fragmentare (nonnarative) după piesa originală, pe care le-au dezvoltat în două direcţii: perspectiva socială şi explorarea adevărului. Un rol esenţial în acest demers performativ îl are publicul care votează în diferite momente, alegînd direcţia iniţială, dar şi modul în care spectacolul continuă în punctele-cheie, căci structura arborescentă a show-ului permite combinarea textelor în mai multe variante de spectacol.
Citeste tot pe Dilema veche
Răspundere limitată? de Marius Oliviu sursa: teatru.info
Când drama de la Teatru dă pe-afară și nu-ți vine să te mai duci pe-acolo o vreme, în Cluj chiar ai de unde-alege. Așa am ajuns aseară (error 404. reality not match) la premiera S.ocietății cu R.ăspundere L.imitată, un spectacol organizat de Colectiv A la Fabrica de pensule, adică în zona teatrului independent.
Răspunderea asta, aparent limitată, i-a unei societăți care nu trebuie musai să fie comercială, deși denumirea super-uzitată și prescurtată S.R.L. acolo pare să trimită. Adică din start (denumire, posibile interpretări) un spectacol cu multe ambiguități, pe care le exploatează inteligent de la început până la sfârșit.
Acuma, cu începutul – asta e o întreagă poveste pe care-mi permit s-o devoalez un pic mai jos:
Aparent un puzzle de combinații pe care tot trebuie să le faci, fie că vrei să te implici și să interacționezi sau doar să asiști amuzat, undeva la marginea societății. Descompuse de Florin Caracala în relatări
Citeste tot pe teatru.info
Şase performeri în căutarea unui regizor de Dana Țabrea sursa: Ziarul de Iași
Societate cu răspundere limitată este din toate punctele de vedere un spectacol altfel decât restul. Anumite pasaje autoreferenţiale dezvăluie cum un regizor mai ”zbanghiu” a vrut să vină cu o viziune inedită asupra Vizitei bătrânei doamne, ajungând în cele din urmă să identifice Güllen-ul cu umanitatea, iar pe güllenezi cu noi.
Afirmaţia ”Güllen nu a existat” este urmată de o alta - ”Noi toţi suntem güllenezi”. În manieră pirandelliană, raportul dintre realitate şi ficţiune este chestionat. Sunt puse în discuţie realitatea scenică, ficţiunea artistică, dar şi realitatea sau adevărul lucrurilor, evenimentelor, faptelor. Ficţiunea este demascată, iar realitatea se compune dintr-o sumă de perspective umane. Ceea ce înseamnă că realitatea sau adevărul sunt relative şi că ”faptele nu există, există doar interpretări”. Prin chiar titlul spectacolului, Florin Caracala propune un joc de idei între faptul că astăzi businessul
Citeste tot pe Ziarul de Iași
Pe ultima suta de Alice Georgescu sursa: Ziarul Financiar
Un obicei stravechi - nu stiu cat tine el de traditiile scenei si cat, de naravurile locului - face ca, desi se intampla sa treaca si cate-o luna intreaga fara premiere (mai ales in timpul iernii), cu doua-trei saptamani inainte de inchiderea stagiunii, tocmai cand caldura incepe sa devina apasatoare, teatrele sa scoata, unul dupa altul (si una dupa alta), noutatile. Sunt noutati un pic mai coapte sau cat se poate de crude, adica montari terminate mai demult dar inca "nerodate" sau, dimpotriva, trufandale ce vor inaugura afisul la toamna.
Desi, in aparenta, calculul "managerial" pare neinspirat, in realitate politica aceasta e cat se poate de avantajoasa: spectacolele intr-adevar noi vor intra in vacanta cu siguranta data de verificarea, fie si sumara, la public, iar prospaturile mai vechi, reinviate sub ploaia, oricat de zgarcita, a aplauzelor, vor fi reconsiderate si corectate, spre a rezista unei curse cat mai lungi. Altfel spus, teatrul functioneaza, pana si in cele mai mici
Citeste tot pe Ziarul Financiar
Kitsch metafizic de Paul Boca sursa: Art Act Magazine
Întâmplarea a făcut ca premiera Fizicienilor lui Dürrenmatt să devanseze cu doar câteva luni cea mai gravă criză atomică de după război. 1962 putea fi anul unei reale confruntări nucleare, ceea ce a accentuat dimensiunea profetică a unei piese care vorbea nu doar despre responsabilitatea sporită a oamenilor de știință în epoca noilor tehnologii, ci și despre ceea ce părea a fi o inedită pasiune autodistructivă a omenirii. Dürrenmatt sfâșie iluzia romantică a savantului mistuit de un fascinant și inofensiv joc cu mărgele de sticlă. Cine a citit cartea lui Robert Jungk – Mai strălucitor decât o mie de sori – despre lumea fizicienilor atomiști din prima jumătate a secolului trecut, niște ființe cu capul în nori trăind fervoarea abstracțiilor științifice prin tihnite orășele universitare, mai apoi parteneri versați (unii chiar duplicitari) ai unor secrete industrii militare, poate înțelege ambivalența unui asemenea statut.
Citeste tot pe Art Act Magazine
Sfârşitul continuu de Mircea Morariu sursa: Adevărul
Friedrich Dürrenmatt a scris Meteorul în 1966. Piesa a fost repede tradusă de Aurel Buteanu şi a fost pe placul regizorului Valeriu Moisescu. Un maestru consacrat al teatrului de artă şi un specialist al spectacolului de comedie. Aşa se face că textul a intrat cu maximă promptitudine în repertoriul Teatrului „L. S. Bulandra”, graţie unui spectacol a cărui premieră a avut loc la finele lunii octombrie a anului 1968, spectacol în distribuţia căruia figurau actori buni şi foarte buni precum Mihaela Juvara, Virgil Ogăşanu, Beate Fredanov, Dumitru Onofrei. O distribuţie aureolată de liderul ei absolut, marele, imensul, inegalabilul Toma Caragiu. Decorul era semnat de Dan Jitianu, iar costumele de Pia Oroveanu, alte garanţii ale succesului. Numărul din septembrie 1968 al revistei Teatrul prefaţa premiera printr-un excelent articol al cărui semnatar era însuşi regizorul spectacolului. Valeriu Moisescu punea adecvat în relaţie noua scriere a lui Dürrenmatt,
Citeste tot pe Adevărul
Sic transit gloria mundi: teatru memento mori de Dana Țabrea sursa: Ziarul de Iași
Meteorul de Dürrenmatt (1966) este o piesă de teatru cu un presupus caracter autobiografic, care râde de gravitatea lucrurilor, aceasta fiind o atitudine mai adecvată decât încremenirea în solemnitate, admiţând că unele chestiuni depăşesc puterea de înţelegere a lui homo sapiens.
În consens cu dramaturgul, Mihai Măniuţiu formulează un îndemn la înţelepciune, reiterând zicerea sic transit gloria mundi, cu ajutorul versificării inedite a Adei Milea: ”Când ai murit/ Poţi să fii liniştit/ Pentru nimeni nu mai contează că ai trăit./ Nu vor mai şti cine-ai fost,/ Toţi te vor uita/ Se vor căca porumbeii pe statuia ta.” De la mitul lui Ahaşverus, la o parabolă actuală despre gloria trecătoare, trimiterile pot să difere. Ca parte integrantă a unui eseu mai amplu despre vanitas vanitatum, omnia vanitas/ hevel havalim, hakol hevel.
Dincolo de stilistica amestecată - paradoxuri estetice (realism/ absurd, comedie şi grotesc/ candoare),
Citeste tot pe Ziarul de Iași