Piese de Gellu Naum

Cartea cu Apolodor
Peripețiile pinguinului Apolodor în călătoria lui prin lume.
Ceasornicăria Taus Text disponibil online
Piesă suprarealistă în care trei amici - Taus, Klaus si Maus – trec prin situații absurde și comice, însoțiți de personaje imaginare ilustrând elocvent gabdul lui Taus: „totuși, oamenii vorbesc când nu vor să se înțeleagă“
Cel mai mare Gulliver
Despre un copil din cale afară de răsfăţat de părinţi, dar şi nemulţumit de sine că este mult prea mic. Când i se îndeplineşte dorinţa de a creşte dintr-o dată şi a dobândi superlativul relativ al înălţimii, el pleacă într-o călătorie în care primeşte lecţia esenţială a obligaţiei fiecăruia dintre noi de a respecta legile firii şi buna cuviinţă.
Exact în același timp
Textul afirmă dimensiunea ludică a pieselor lui Gellu Naum. Se produce abolirea dimensiunilor real-cantitative ale timpului, deşi mai toate personajele par obsedate la nivel verbal de presiunea acestuia. – Mircea Ghițulescu
Florenţa sînt eu
Piesa e construită pe permanentul joc dintre realitate şi ficţiune, dintre prezent şi trecutul care-l invadează cu fantasme. Personajele îşi schimbă mereu numele, se dedublează, voiajează cu nonşalanţă între aici şi acolo, aflându-se într-o continuă şi permanentă mişcare browniană prin spaţii dramatice multiplicate caleidoscopic. Personajele piesei, fascinante în complicata pânză de dincolo de real pe care o ţes în jur, se comportă ca nişte mecanisme absurde, trecând „dintr-o viaţă în alta, dintr-o identitate în alta“.
Insula
Autorul a folosit ca sursă de inspiraţie romanul lui Daniel Defoe, Robinson Crusoe. Regăsim naufragiul pe insula pustie, eforturile de supravieţuire ale eroului, întâlnirea cu sălbaticul Vineri a cărui educaţie se face în spirit european. Intervin personaje noi, de la piratul cu picior de lemn, la misionarul trimis în colonii, ori căpetenia băştinaşilor de pe insulă, chiar şi o Sirenă abandonată”, au loc înfruntări spectaculoase, majoritatea personajelor descoperindu-şi pe parcurs un anumit grad de rudenie. Trădări sentimentale, răpiri, bătălii, expediţii completează acțiunea.
N(aum)
Colaj de texte despre acel Eu mereu neadaptat în viață, la limita cu umorul sănătos, care pășește neadaptat și spre moarte, care constată simplu și lipsit de patetism moartea clinică a iubirii de câteva mii de ani și care pe drum se întâlnește cu un fost înger… Un fost înger permanent, „și de zi, și de noapte”… care-l conduce încet și sigur spre întâlnirea cu sine.
Orfeu sau cum sa te dezbraci de pene?
O poveste despre artă, armonie, și dorința împlinită prin dragoste, care are la bază mitul lui Orfeu,
Poate Eleonora Fragment disponibil online
Piesa ilustrează admirabil poetica profundă a suprarealismului, acţiunea ei fiind procesată în camera onirismului devoalat explicit în ultima secvenţă a piesei. Numai că tocmai aici, în această piesă atât de suprarealistă, se insinuează organic, fără a altera cu nimic compoziţia impecabilă a textului, însemnele teatrului absurdului caracterizat prin replici ce aruncă în aer logica formală, prin fantezie dezlănţuită, prin bulversări de situaţii, prin personaje interşanjabile, printr-un joc textual în economia căruia parodiei îi revine un loc de frunte. Este „o subtilă transformare, cu mijloacele avangardei, a străvechiului motiv Viaţa e vis. Iar pentru Gellu Naum viaţa e chiar mai rău decât un vis — este un coşmar plasat într-un vis. - Mircea Ghiţulescu
Zenobia
Zenobia vorbeste la varsta cand altii de abia ganguresc. Pentru ca lumea radea de acest inedit har, ea nu va mai vorbi timp de doi ani, prilej cu care parintii o duc la doctor. La fel de subit, ea reincepe sa vorbeasca. Fetița va deveni o femeie care, dincolo de toate întâmplările din viața ei, rămâne esențial însingurată, neintegrată.

vezi toate stirile despre Gellu Naum


Optiuni vizualizare

Biografie Gellu Naum 

+8 22voturi

Gellu Naum

Gellu Naum s-a nascut la data de 1 august 1915 in Bucuresti, Romania.

Poet, prozator şi dramaturg român(n. 1 august 1915, Bucureşti — d. 29 septembrie 2001), considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist şi unul dintre ultimii mari reprezentanţi ai acestuia pe plan european.

Opera sa este tradusă în principalele limbi internaţionale, fiind încununată cu premii importante (Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România pentru întreaga activitate literară, 1986; Premiul european de poezie, Münster, 1999; The American Romanian Academy Arts Award, 2002 ş.a.).

Opera:

Poezii


Drumeţul incendiar, Tipografia Alfa, Bucureşti, 1936 (cu trei calcuri de Victor Brauner; tiraj de 160 de exemplare dintre care 10 pe hârtie galbenă)
Libertatea de a dormi pe o frunte, Tipografia Steaua Artei, Bucureşti, 1937 (cu un desen de Victor Brauner; tiraj de 96 de exemplare)
Vasco de Gama, Institutul de Arte Grafice "Rotativa", Bucureşti, 1940 (cu un desen de Jacques Hérold; tiraj de 150 de exemplare pe hârtie velină)
Culoarul somnului, Bucureşti, 1944 (cu un portret de Victor Brauner)
Poem despre tinereţea noastră, Editura S.N., Bucureşti, 1960 (ilustraţii de Jules Perahim)
Soarele calm, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1961 (copertă şi ilustraţii de Jules Perahim)
Athanor, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1968
Poeme alese, Editura Albatros, Bucureşti, 1970 (cu un portret de Victor Brauner)
Copacul-animal, Editura Eminescu, Bucureşti, 1971
Tatăl meu obosit. Pohem, Cartea Românească, Bucureşti, 1972
Poeme alese, Cartea Românească, Bucureşti, 1974
Descrierea turnului, Editura Albatros, Bucureşti, 1975 (în acelaşi an, o ediţie completă, în afară de comerţ a fost tipărită la Editura Litera)
Partea cealaltă, Cartea Românească, Bucureşti, 1980
Malul albastru, Cartea Românească, Bucureşti, 1990
Faţa şi suprafaţa urmat de Malul albastru. Poeme (1989-1993), Editura Litera, Bucureşti, 1994
Focul negru, Editura Eminescu, Bucureşti, 1995
Sora fântână, Editura Eminescu, Bucureşti, 1995
Copacul-animal urmat de Avantajul vertebrelor, Colecţia Avangarda, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000
Ascet la baraca de tir, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000 (postfaţă de Ioana Pârvulescu)
Calea şearpelui, Editura Paralela 45, Piteşti, 2002 (postum; ediţie îngrijită şi prefaţată de Simona Popescu)
Despre identic şi felurit. Antologie, Editura Polirom, Bucureşti, 2004 (postum; prefaţă şi notă de Simona Popescu)
Vârsta semnului. 52 de poeme alese şi rostite de Gellu Naum, Editura Casa Radio, Bucureşti, 2011 (postum; cu o prezentare de Simona Popescu şi un documentar radiofonic de Anca Mateescu)
Opere I. Poezii, Editura Polirom, Bucureşti, 2011

Proză şi eseu

L'image présente à l'esprit (Imaginea prezentă în minte), Paris, 1939 (în exemplar unic)
Medium, Tipografia Editura Modernă, Bucureşti, 1945 (cu şase reproduceri fotografice)
Critica mizeriei, în colaborare cu Paul Păun şi Virgil Teodorescu, Colecţia suprarealistă, Bucureşti, 1945
Teribilul interzis, Atelierele Tipografiei "I.C. Văcărescu", Colecţia suprarealistă, Bucureşti, 1945 (cu un frontispiciu de Paul Păun; tiraj de 300 de exemplare numărate pe hârtie velină)
Spectrul longevităţii. 122 de cadavre, în colaborare cu Virgil Teodorescu, Colecţia suprarealistă, 1946
Castelul orbilor, Atelierele Tipografiei "Bucovina", Colecţia suprarealistă, Bucureşti, 1946 (tiraj de 300 de exemplare, dintre care 100 exemplare numărate pe hârtie velină)
L’Infra-Noir (Infranegrul), în colaborare cu Gherasim Luca, Paul Păun, Virgil Teodorescu şi Dolfi Trost, Colecţia suprarealistă, Bucureşti, 1947
Éloge de Malombre. Cerne de l'amour absolu (Elogiul Malombrei), în colaborare cu Gherasim Luca, Paul Păun, Virgil Teodorescu şi Dolfi Trost, Colecţia Infra-Noir, 1947
Filonul, Editura Tineretului, Bucureşti, 1952
Tabăra din munţi, Editura Tineretului a C.C. al U.T.M., Bucureşti, 1953
Poetizaţi, poetizaţi..., Editura Eminescu, Bucureşti, 1970
Zenobia, Cartea Românească, Bucureşti, 1985, 1991, 2003
Întrebătorul, Editura Eminescu, Bucureşti, 1996, 1999
Despre interior-exterior. Gellu Naum în dialog cu Sanda Roşescu, Editura Paralela 45, Piteşti, 2003 (postum)

Teatru

Insula. Ceasornicăria Taus. Poate Eleonora, Cartea Românească, Bucureşti, 1979
Exact în acelaşi timp. Teatru, Editura Palimpsest, Bucureşti, 2003 (postum; ediţie îngrijită şi prefaţată de Ion Cocora)

Literatură pentru copii
Cartea cu Apolodor

Aşa-i Sanda, Bucureşti, 1956
Kicsi Sari, Bucureşti, 1956
Cel mai mare Gulliver, Bucureşti, 1958
Cartea cu Apolodor, Bucureşti, 1959 (desene de Jules Perahim)
Das Buch von Apolodor (Cartea lui Apolodor), Editura Tineretului, Bucureşti, 1963 (tradusă în germană de Franz Johannes Bulhardt)
A doua carte cu Apolodor, Bucureşti, 1964
Cartea cu Apolodor, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1975
Cărţile cu Apolodor, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1979
Amedeu, cel mai cumsecade leu, poezii, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1988 (desene de N. Nobilescu)
Apolodor, un mic pinguin călător, poezii, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1988 (desene de N. Nobilescu)


Cronici ale spectacolelor dupa texte de Gellu Naum

Discutii:

propune tema de discutie

  • Guest - e cel mai bun   
    e cel mai bun

  Aminteste-ti datele mele