regizor caut piesa

Piese de Gotthold Ephraim Lessing

adauga piesa

Emilia Galotti

Set in Italy, thr plsy tells the story of a virtuous young woman of the upper middle class. The absolutist prince of Guastalla, Hettore Gonzaga, becomes obsessed with the idea of making Emilia his lover after their first meeting. He thus gives his conniving Chamberlain, Marinelli, the right to do anything in his power to delay the previously arranged marriage between Emilia and Count Appiani. Marinelli then hires criminals who shortly thereafter murder the count on his way to the wedding. Emilia is quickly brought to safety in the prince's nearby summer residence. Unlike her mother Claudia, Emilia does not yet recognise the true implications of the scheme. A few moments later, Countess Orsina, the prince's former mistress, comes to the residence as well. Out of frustration over her harsh rejection by the prince, she attempts to convince Odoardo, Emilia's father, to avenge Count Appiani by stabbing the prince to death. Odoardo, however, hesitates in agreeing to this proposal and decides to leave the revenge in the hands of God. Emilia, who must remain under the protection of the prince due to another intrigue on Marinelli's behalf, attempts to convince her father to kill her in order to maintain her dignity in light of the prince's exertions to seduce her. The father agrees and stabs her, but immediately feels appalled by his deed. In the end Odoardo leaves the matter to the prince. He subsequently decides that Marinelli is responsible for the catastrophe and has him banned from his court. Ultimately, Emilia's father recognises God as the absolute authority.

Nathan Înţeleptul

O pledoarie pentru toleranţă şi umanism, la nobleţea şi tăria caracterului ce nu decurg obligatoriu din apartenenţa la o anumită religie.

• ordoneaza:
• alfabetic
• cea mai recent adaugata
• cea mai discutata
• cea mai votata

Biografie Gotthold Ephraim Lessing 

editeaza

Cronici ale spectacolelor dupa texte de Gotthold Ephraim Lessing

• Sarmanii actori! de Ileana Lucaciu sursa: România Liberă
  Nu va pierdeti vremea cu acest spectacol cu ifose de originalitate regizorala, care nu poate provoca decat mila pentru sarmanii actori, obligati sa-si rupa oasele pe un tobogan metalic, fara macar sa comunice vreo idee. Chinurile la care sunt supusi au drept rezultat doar rasul nervos al publicului.
  Situatia regiei romanesti se agraveaza de la o stagiune la alta. Majoritatea tinerilor regizori vor sa rescrie textele clasice prin asa-zise viziuni originale, in care actorii devin a treia roata de la o caruta pe care o trag sontac. Regizorii vor sa socheze prin viziuni ce rastoarna sensurile elementare ale scrierii. Multi acuza si o grava lipsa culturala; ignora menirea unui spectacol de a provoca publicul la gandire si emotie, o regula simpla pentru rostul ofertei teatrale, ce trebuie sa comunice credibil o idee, un mesaj. Tinerii regizori exhibitionisti au la dispozitie teatrul independent, pot sa-si caute sponsori, sa-si prezinte experimentele sau ifosele de inovatori,
  Citeste tot pe România Liberă
• Cronică - Emilia Galotti de Cristiana Gavrilă sursa: Time Out
  Dintre regizorii tineri, singurul care încearcă să-şi arate originalitatea bazându-se pe texte importante este Radu Alexandru Nica. La Teatrul “Radu Stanca” din Sibiu a montat deja “Nora” după Ibsen şi “Hamlet” după Shakespeare. Iar în aceste spectacole a reuşit să adapteze piesele clasice pe situaţii contemporane. Amândouă, coerente şi foarte argumentate.
  Din păcate, în “Emilia Galotti” nu mai ajunge la aceeaşi performanţă, în primul rând pentru că regizorul a mizat prea mult pe unul dintre elementele din decor, iar acest lucru nu a făcut decât să epuizeze actorii (fizic) şi să distragă atenţia publicului. Sunt momente când ai emoţii pentru siguranţa fizică a actorilor. Toate intrările şi ieşirile din scenă se fac pe un topogan alunecos, pe care actorii merg şi spun replici. Vă daţi seama că orice concentrare pe rol este imposibil de pretins în aceste condiţii.
  Se pierd intenţiile iluministului german, G.E. Lessing,
  Citeste tot pe Time Out
• Între strălucire şi morală - Emilia Galotti de Oana Stoica sursa: Agenda LiterNet
  Moda în literatură. V-aţi gândit vreodată că există trenduri în ficţiune? Nu stiluri, nu curente, ci trenduri. Un text cool, un roman fiţă, o piesă mişto. Nu vorbim aici de "prostioare" comerciale valabile pentru un public care vrea să-şi arate la teatru ultima poşetă Louis Vutton, ci chiar de literatură bună şi diferite estetici / tematici care sunt preocupante într-o anume perioadă de timp. Se poartă, de exemplu, Bogosian, Mamet, Ravenhill, Sarah Kane, Fosse şi se mai poartă textele clasice. Shakespeare, Cehov, Goethe nu se vor prăfui niciodată, sunt exact ca deux-pièces-urile lui Madame Chanel, vor fi întotdeauna la modă chiar dacă într-un sezon se vor recomanda ca ţinută de seară, iar în altul, doar pentru după-amiază. Deux-pièces-urile sunt veşnic fashionable şi nu eşti femeie dacă nu ai aşa ceva în dressing room. Aşa şi cu teatrul, nu eşti regizor/ actor dacă nu montezi / joci un Shakespeare sau un Cehov, judecată întemeiată
  Citeste tot pe Agenda LiterNet
• Un ras sănătos de tragic de Cristina Rusiecki sursa: Revista Cultura
  Nu e ofertant dramatic fãrã limite ca Shakespeare. Nu e usor de acrosat în psihologia zilelor noastre ca Ibsen. Dimpotrivã, e datat, muzeificat, predat cu tot respectul la orele de esteticã sau de istoria teatrului universal. E iluminist din secolul al XVIII-lea. S-a zbãtut sã înfiinteze Teatrul National German la Hamburg. (Vã aduceti aminte de aromele epocii?) Unul dintre initiatorii comediei burgheze germane. Piesele sale „Miß Sara Sampson“ si „Emilia Galotti“ sunt considerate cele care deschid seria tragediilor burgheze. „Nathan înteleptul“ e prima dramã de idei. E limpede, autorul este Gotthold Ephraim Lessing.
  Cine a vãzut vreodatã o piesã de Lessing pusã pe scenã? Scrierile sale teoretice („Laocoon“, de exemplu) se studiazã ca Biblia la toate cursurile de esteticã. Piesele sale sunt referinte obligatorii pentru orice învãtãcel la Teatru. Dar pe drumul de aici si pânã la montarea pe sfânta scândurã, se asterne praful de patrimoniu
  Citeste tot pe Revista Cultura
• Spectacol în patru limbi, la Teatrul Evreiesc de Maria Sârbu sursa: Jurnalul Național
  Un spectacol jucat simultant în patru limbi – germană, engleză, arabă şi idiş – şi titrat în română − va avea premiera marţi la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti. Este vorba de cunoscuta piesă "Nathan Înţeleptul" de Gotthold Ephraim Lessing, purtînd semnătura regizorului Grigore Gonţa şi pe cea a scenografei Ana Maria Silaghi. Distribuţia reuneşte actori precum Cornel Ciupercescu, Mihai Ciucă, Constantin Dinulescu, Boris Petroff, Geni Brenda, Roxana Guttman, Monia Pricopi, Luana Stoica, Marius Călugăriţa şi Nicolae Botezatu.
  Un spectacol jucat simultant în patru limbi – germană, engleză, arabă şi idiş – şi titrat în română − va avea premiera marţi la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti. Este vorba de cunoscuta piesă "Nathan Înţeleptul" de Gotthold Ephraim Lessing, purtînd semnătura regizorului Grigore Gonţa şi pe cea a scenografei Ana Maria Silaghi. Distribuţia reuneşte actori precum Cornel Ciupercescu, Mihai Ciucă,
  Citeste tot pe Jurnalul Național
• Nathan-ul din cutia cu păpuşi de Mircea Sorin Rusu sursa: Observator Cultural
  La momentul publicării şi apoi al punerii sale în scenă (în plin secol XVIII), Nathan-ul lui Lessing a ridicat multe sprîncene nedumerite, apoi a fost pus la index, iar acum, fiind un text atît de puţin frecventat, ridică automat întrebări legate de autenticitatea demersului: cît de onest este el şi cum anume reuşeşte să se raporteze la publicul vremii sale? Şi, nu în ultimul rînd, în ce fel este transmisă informaţia: se poate trece dincolo de tonul didactic şi demonstrativ pentru a se ajunge în mod firesc, neforţat la esenţă, dincolo de celebra şi mult exemplificata parabolă a celor trei inele?
  Răspunsul se poate căuta şi în spectacolul de la Tîrgu-Mureş, al cărui regizor, Harsányi Zsolt, îşi articulează demonstraţia pe o abordare preponderent estetizantă (o contribuţie esenţială avînd aici Adrian Ganea – decorurile – şi Alina Herescu – costumele), pe care o contrabalansează cu distanţarea necesară – din punctul de vedere al
  Citeste tot pe Observator Cultural
• Despre terorism şi rasism, pe scena de la Sibiu de Monica Andronescu sursa: Adevărul
  Spectacolului „Nathan înţeleptul”, în regia lui Armin Petras, unul dintre cei mai importanţi regizori contemporani, va avea premiera în acest weekend, pe 19 şi 20 septembrie, de la ora 19.00, la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, fiind realizat împreună cu Teatrul Naţional din Stuttgart.
  Spectacolul „Nathan înţeleptul”, după Gotthold Ephraim Lessing, în regia lui Armin Petras este rezultatul unuia dintre cele mai mari proiecte de coproducţie demarate de Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu, împreună cu Teatrul Naţional din Stuttgart. Proiectul nu se limitează doar la o simplă punere în scenă a textului, ci urmăreşte scopuri concrete, dimensiunea socială a terorismului şi mai ales a rasismului în aceste două ţări, fiecare cu particularităţile sale. Textul lui Lessing este „tradus” din perspectiva dezbaterilor pe tema violenţei din Europa de astăzi. Pe 17 martie 2016 va avea loc premiera spectacolului la Schauspiel Stuttgart,
  Citeste tot pe Adevărul
• Iubirea - cea mai puternică armă în conflictul religios de Anda Ionaş sursa: Agenda LiterNet
  Nathan Înţeleptul, în regia lui Armin Petras este o coproducţie a Teatrului Naţional "Radu Stanca" şi a Schauspiel Stuttgart. Premiera spectacolului într-o distribuţie mixtă (actori ai TNRS şi ai Schauspiel Stuttgart) a avut loc pe data de 15 iunie 2015, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru 2015, fiind urmată pe 19 septembrie 2015 de prima reprezentaţie realizată exclusiv cu actori sibieni. Inspirată de una dintre povestirile din Decameronul lui Boccaccio, piesa lui Lessing este reprezentativă pentru spiritul iluminist, prin critica adusă dogmatismului religios şi intoleranţei, prin încrederea în emanciparea lăuntrică a omului, probată prin faptele sale şi nu prin concepte filozofice şi teologice.
  Armin Petras trece prin sita propriei sensibilităţi artistice textul lui Lessing, actualizându-l în contextul unei Europe confruntată tot mai mult cu problema emigraţiei, a amestecului dintre culturi, viziuni existenţiale şi religioase.
  Citeste tot pe Agenda LiterNet
• Iluminismul întunecat - Nathan Înţeleptul la Interferenţe, Cluj, 2016 de Adrian Țion sursa: Agenda LiterNet
  "Acum două zile, premierul israelian Benjamin Netanyahu a catalogat terorim incendiile voluntare, din cauza cărora cel puţin 75.000 de persoane au fost evacuate în Israel", ştire decupată din lungul şir al informaţiilor recente despre dezastrele cotidiene. Spectacolul regizorului Armin Petras Nathan Înţeleptul, după Gotthold Ephraim Lessing, ne introduce direct în atmosfera de după aceste incendii, deşi între evenimente sunt nu mai puţin de nouă secole din istoria omenirii. Singura diferenţă între secolul XII, perioada cruciadelor în care Lessing îşi amplasează acţiunea, şi secolul XXI este că între timp oamenii au dobândit mijloace mai sofisticate de distrugere în masă: tancuri, tunuri, avioane, bombe. Acestea sunt prezente în fundal, prin proiecţii video însoţite de zguduitoare efecte acustice. Pereţi uriaşi, de templu ars sau de buncăr, flanchează scena. Urmele dezastrului sunt vizibile. Totul e răvăşit, doar un corp de bibliotecă şi un
  Citeste tot pe Agenda LiterNet

Discutii:

propune tema de discutie