Ion Luca

Piese de Ion Luca

Alb și negru: O tragicomedie avându-i drept protagoniști pe Constantin Vodă Cantemir, mitropolitul Dosoftei, logofătul Miron Costin ..a
Amon-Ra: Poem dramatic alimentat de întâmplări imaginare din Egiptul antic, propune o ambianţă dominată de perfidie şi de inocenţă. Pe căi diferite, marele preot Bubasta şi faraonul Amenhotep caută să-şi apropie dragostea frumoasei preotese Ti, fiinţă fragilă, din familia celor care cred în puritatea sentimentului. Bubasta, un Iago al Egiptului antic, va triumfa, împingându-l pe Amenhotep în viciu şi ruină morală, în vreme ce Ti, dezamăgită în dragostea sa, se va sinucide. Iubirea, incriminată fariseic de autoritatea religioasă ca blasfemie, se relevă ca un atribut al împlinirii şi al continuităţii, iar oamenii se mişcă sub semnul zeului solar Ra, care înseamnă viaţă.
Cele patru Marii: O privire asupra domniei lui Ştefan cel Mare, propunând patru ipostaze posibile ale feminităţii prezente în viața lui.
Eudoxia: Acțiunea se petrece în Bizanț, în secolul al V-lea. După ce se botează sub numele de Eudoxia, Athenais, fiica unui filozof păgân din Atena, este aleasă de soție bazileului Teodosie II, de catre mama acestuia, austera și autoritara Pulcheria. Intrigi invidioase îl fac pe împărat să creadă că soția sa l-a iubit în ascuns pe Paulinus, maestrul de ceremonii al curții. El ordonă executarea lui Paulinus și trimiterea Eudoxiei în exil, la Ierusalim.
Femeia Cezarului: Piesa ne poartă în lumea Bizanțului din veacul al V-lea. Athenais, fiica unui filozof păgân din Atena, de o rară frumusețe, cultă, distinsă, stralucită oratoare și poetesă, după ce se botează sub numele de Evdochia, este aleasă de soție bazileului Teodosie II, fondatorul primei universități creștine, de către mama acestuia, austera și autoritara Pulcheria. Intrigi invidioase îl fac pe imparat să creadă că Evdochia l-a iubit în ascuns pe Paulinus, maestrul de ceremonii al curții. Teodosie ordonă executarea lui Paulinus și trimiterea Evdochiei în exil, la Ierusalim.
Icarii de pe Argeș: Text care preiamotivul legendei meșterului Manole.
Iuda din Cariot: Acțiunea se petrece în anul răstignirii lui Isus din Nazaret. Povestea domestică inventată,– cucerirea dragostei unei frumoase femei, Atara, nu deservește narațiunea biblică de fond – arestarea, judecarea și răstignirea Lui Isus Hristos, ci amplifică motivele, interesele celor care l-au sacrificat pe Mântuitor. Salba reginei egiptene prin care trebuia ademenita Atara, fie de către Amasa, bogatul sirian venit să ajute Iudeea în lupta de eliberare de sub stăpânirea romană, fie de Clodius, mâna dreaptă a guvernatorului roman Pilat, ajunge în posesia arhiereului Ana. Acesta va hotări pentru cine s-o primească în dar văduva, chipurile în interesul Iudeii. Iar Iuda, cel hărăzit să-i fie soț văduvei, în schimbul vânzării Lui Hristos, va avea în final o mai aprigă remușcare pentru trădarea comisă.
Javra pământului: În centrul acţiunii se află figura enigmatică a lui Rasputin, în contextul realităților istorice și sociale ale timpului său.
Morișca: O satiră socială inspirată de realităţi româneşti interbelice.
Naframa iubitei: Acțiunea are loc în Bizanț, în secolul al VIII-lea, la curtea bețivului și muieraticului bazileu Leon Isaurul și a succesoarei sale Irina. Este o poveste de dragoste sinceră, romantică, dar zădărnicită de intrigi. Totul se petrece din cauza lui Nichifor, vistiernicul rău și intrigant care dorește să jungă împarat. Și astfel, în contextul istoric al acelor vremuri din Bizanț, când s-a dus o lupta înverșunată între iconoclaști și iconoduli, frumoasa Irina își începe curat povestea ei de dragoste cu Aetius, căpetenia gărzii împărătești. Leon îl trimite pe Aetius la granițele imperiului, obligând-o pe Irina să se mărite. Dar, datorită intrigilor, ea va fi detronată chiar de Aetius pe care nu a încetat nici o clipă să îl iubească, a cărui năframă de dor și de neuitare încă o mai păstra.
Răchierița: Acțiunea se petrece în secolul al XVII-lea, sub domnia lui Dumitraşcu Vodă, şi glosează pe motivul romantic al purităţii maculate de viciu. Aniţa, femeie de condiţie modestă ajunsă în postura de favorită a domnitorului, este un personaj de excepţie, care se pliază stării de compromis pentru a putea îmblânzi măcar în parte soarta ingrată a celor dintre care se ridicase. Duplicitatea devine arma de apărare cea mai eficace împotriva marilor corupţi. Aparenta acceptare a situaţiei este pentru a câştiga timp pentru ceea ce şi-a propus. Finalul piesei este unul în notă pesimistă, virtutea dovedindu-se copleşită de impostură: Aniţa şi iubitul ei, cântăreţul Dan, vor sfârşi tragic. Sunt surprinse realităţi proprii unei perioade de gravă criză, în care boierii moldoveni şi cei venetici se angajează în turniruri fals principiale, contradicţiile de fond trebuind căutate în situarea cât mai avantajoasă pe scara profitului imediat şi substanţial.
Salba reginei: Acțiunea se petrece în anul răstignirii lui Isus din Nazaret. Povestea domestică inventată,– cucerirea dragostei unei frumoase femei, Atara, nu deservește narațiunea biblică de fond – arestarea, judecarea și răstignirea Lui Isus Hristos, ci amplifică motivele, interesele celor care l-au sacrificat pe Mântuitor. Salba reginei egiptene prin care trebuia ademenita Atara, fie de către Amasa, bogatul sirian venit să ajute Iudeea în lupta de eliberare de sub stăpânirea romană, fie de Clodius, mâna dreaptă a guvernatorului roman Pilat, ajunge în posesia arhiereului Ana. Acesta va hotări pentru cine s-o primească în dar văduva, chipurile în interesul Iudeii. Iar Iuda, cel hărăzit să-i fie soț văduvei, în schimbul vânzării Lui Hristos, va avea în final o mai aprigă remușcare pentru trădarea comisă.

Biografie Ion Luca

+9 11voturi

Ion Luca s-a nascut la data de 7 decembrie 1894 in Roman, Romania.

Dramaturgul Ion Luca s-a născut la Roman în anul 1894, la 7 decembrie, într-o familie de oameni așezați și gospodari. Tatăl - Emanoil, a fost de profesie croitor, mama - Emilia – a fost casnică, ocupându-se de creșterea și educația copiilor Melania și Ion.

Chiar în anul în care copiii au vârste școlare, Regimentul în care lucra Emanoil Luca se transferă la Bacău, familia mutându-se și ea. După terminarea Liceului „Ferdinand” din Bacău, urmează cursurile Seminarului "Veniamin Costache" din Iași.

L-a avut ca profesor pe Iorgu Iordan la Seminarul de la Iași. Renunță la studiile teologice și se înscrie, la început, la Facultatea de Drept, dar apoi, în paralel, audiază și cursurile Facultății de Filosofie și Teologie; urmează cursurile INSTITUTULUI BALCANIC din București (unde preda Nicolae Iorga).

Primul război mondial îi întrerupe temporar studiile ca și pregătirile pentru susținerea examenelor de doctorat. În anul 1919 este demobilizat și se stabilește la Bacău, căsătorindu-se cu fiica unui preot, el insuși ocupând un post de diacon, de unde a demisionat după doi ani și jumătate. În anul 1920 își ia doctoratul în filosofie și teologie, iar în 1921 doctoratul în drept, ambele cu "magna cum laude". Din 1922 se hotărăște să se dedice carierei didactice, profesorul completându-se armonios cu omul justiției.

La alegerile din anul 1926, spre stupefacția celor cunoscuți, candidează la alegerile parlamentare și este deputat din partea circumscripției electorale a orașului Brăila; renunță însă după un an și jumătate, se întoarce la Bacău și se înscrie în baroul avocaților. Ca avocat a pledat în câteva procese dificile, dar nici cariera juridică nu-i satisface aspirațiile și se dedică scrisului. Obține o bursă de studii în domeniul bibliotecilor și călătorește prin Austria, Franța, Germania, Italia și Ungaria.

În aprilie 1934, Ion Luca primește premiul Societății Scriitorilor Români în valoare de 100000 de lei pentru piesa "IUDA DIN CARIOT", piesa reprezentată în același an la Teatrul Național din București, în regia lui Ion Șahighian și scenografia lui Traian Cornescu.

În anul 1940 i se acorda premiul Teatrului Național, tot în valoare de 100000 de lei pentru piesa "FEMEIA CEZARULUI", pusă în scena de același regizor, costumele și decorul fiind semnate de Traian Cornescu. În timpul celui de-al doilea război mondial se află la București, apoi la Craiova. Revine la Bacău în anul 1948 și preda limba romană la o școala generală.

În Bacău, pe strada Bradului nr.2 (azi Ion Luca} poate fi vazută căsuța joasă, ca de țară, cu o fereastră spre stradă, pitită în spatele unor case mari, arătoase și împrejmuită cu un gard la fel de vechi ca și casa acoperită cu tablă.

Casa a fost locuită de fiica sa Elena Cartas, de la care s-a putut afla că cel mai bun prieten al lui Ion Luca a fost Valeriu Anania, care îl vizita la Vatra Dornei, iar la Bacău îl vizita profesorul de limba germana Alfred Klug, cel care i-a tradus în limba germană piesele: "EUDOXIA" si "FEMEIA, FIICA BĂRBATULUI", tipărită la Bacău în anul 1939. În anul 1953 se retrage, fără familie, la Vatra Dornei, stabilindu-se într-o casă de stat situată în zona cea mai pitorească a orașului, unde spera să-și poată continua opera dramatică și unde va rămâne până la capătul vieții. Ultimul episod al carierei sale didactice se va consuma tot la Vatra Dornei între anii 1952-1955, fiind titularul catedrei de limba rusă la Școala Generală Nr.1.

Cele mai multe detalii legate, mai ales, de temperamentul, de caracterul acestui dramaturg, au fost înserate de scriitorul Valeriu Anania în volumul "ROTONDA PLOPILOR APRINȘI", volum în care amintirile se opresc la nume ca: T.Arghezi, G.Galaction, A.Holban, L.Blaga, M.Preda, V.Voiculescu și Iona Luca.

Dramaturgul Ion Luca se stinge din viață, în dimineața zilei de 30 ianuarie 1972, în casa de la nr.37, strada Parcului, Vatra Dornei, după o lungă și grea suferință.

Piese ca: "Răchierița"," Evdochia", "Năframa iubitei", "Femeia Cezarului", "Icarii de pe Argeș", "Amon-Ra", "Alb și negru", "Cele patru Marii", "Morișca", "Salba reginei", pot fi oricând puse în scenă de marile teatre românești.