regizor caut piesa

Piese de Isaac Bashevis Singer

adauga piesa

Duşmancele, o poveste de iubire

Herman este un bărbat care cară mereu un geamantan cu cărţi pe care nu le vinde, dar care-i servesc drept alibi pentru desele plecări de acasă la amanta lui din Bronx, Maşa – o supravieţuitoare a lagărelor de concentrare, care vrea cu orice chip să-l divorţeze. Pe fata simplă, Jadwiga, a luat-o de nevastă în America, din recunoştinţă – ea l-a ascuns, ei poate că îi datorează viaţa. Dar el nu va divorţa nici măcar atunci când celor două li se adaugă – surpriză! – cea de a treia… Tamara, prima lui soţie, care în lagăr a fost împuşcată alături de cei doi copii ai lor, dar a supravieţuit miraculos. „Personajele nu sunt doar victime ale naziştilor – nota Singer – ci şi victime ale firii şi ale destinului lor. Dacă ele se încadrează în tabloul general, aceasta se explică prin aceea că excepţia întăreşte regula. De fapt, în literatură, excepţia este regula.”

Ghimpel Netotul

viaţa dintr-o comunitate evreiască văzută prin ochii prostului satului;

Teibele si demonul ei

O poveste dramatică în care spiritualitatea şi sexualitatea intră în coliziune, o poveste despre cruzimea convenţiilor şi puterea milei care în cele din urmă triumfă.

Magicianul din Lublin (The Magician of Lublin)

Iaşa Mazur este un circar polonez de la sfârşitului secolului al XIX-lea. Este sfâşiat între credinţă şi pofta de viaţă care îl devorează și caută mereu femeia ideală dar și dialogul cu Dumnezeu. După multe întâmplări, revine la soția lui și se zideşte într-o cameră pentru a putea rezista oricărei ispite şi duce până la capăt dialogul cu Dumnezeu...

The Slave

Jacob, lives in Josefov, a Jewish town in Poland. After the Khmelnytsky massacres, in which his wife and 3 children were murdered, Jacob was sold as a slave to pagan peasant farmers. He struggled to maintain his Judaism but he fell in love with his master's daughter, Wanda. Later, Jews from Josefov came to ransom him and he returned Josefov. Jacob and Wanda reached another town, Pilitz, where Jacob made his living as a teacher. Here Wanda became known as Sarah and Jacob instructed to be pretend that she was deaf and mute so as not to reveal her origin as a gentile. Sarah died during the difficult birth, and was given a "donkey's burial" outside of the Jewish cemetery. 20 years later, Jacob returned to Pilitz and discovered that the town grew and that the cemetery had grown so much that the place where Sarah was buried was now within the bounds of the cemetery. Jacob died during the visit to Pilitz. By coincidence, as a grave was being dug for Jacob, the bones of Sarah were found. The town decided to bury them together, side by side.

Yentl

Yenlt este o tânăra evreică, fiica rabinului dintr-un sat polonez. Fără abilități de gospodină, ea se răzvrăteşte împotriva regulilor şi prescripţiilor tradiţionale care limitează rolul femeii în societate şi îi refuză dreptul de a se instrui. Se travesteşte în bărbat, luându-şi numele de Anschel și merge la o școală rabinică. Dar Yentl e nu doar însetată de învăţătură, ci are "un suflet de bărbat într-un trup de femeie". În această dublă, indecisă ipostază, ea are de făcut o alegere grea, căci studiul Torei şi viaţa trăită alături de fiinţa iubită (fie ea femeie sau bărbat) sunt inconciliabile.

• ordoneaza:
• alfabetic
• cea mai recent adaugata
• cea mai discutata
• cea mai votata

Biografie Isaac Bashevis Singer 

editeaza

Cronici ale spectacolelor dupa texte de Isaac Bashevis Singer

• Netotu` care-ndură totu` de Pascu Balaci sursa: Crisana.ro
  Miercuri, 26 mai 2004, ora 19,00, în Sala Studio a Teatrului de Stat din Oradea, a avut loc premiera cu spectacolul după piesa "Netotu`", de Isaac Bashevis Singer, scriitor american de expresie idiş, născut în 1904, în localitatea Radzimin, aproape de Varşovia, şi mort în 1991, în S.U.A., Miami.
  
  A scris mai multe romane în care reînvie Polonia copilăriei sale, în ritmul povestirilor şi snoavelor evreieşti tradiţionale, precum "Cornul vânătorului" şi "Magicianul din Lublin". Scriitorul a fost distins cu Premiul Nobel pentru literatură în anul 1978.
  
  Regizorul Cristian Juncu şi actorul Marius Damian, în ciuda tinereţii lor, propun un text în aparenţă uşuratic, împănat cu bancuri despre Iţic şi condiţia "jidovului rătăcitor", dar care, pe parcurs, devine extrem de grav şi de actual prin raportarea omului la Dumnezeu.
  
  Trei spoturi de lumină (din spate, din faţă şi din tavan) iluminează un cap omenesc ras în întregime,
  Citeste tot pe Crisana.ro
• Teatru după un roman recompensat cu Nobel de Dan Boicea sursa: Adevărul
  Cătălina Buzoianu a regizat la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti „Magicianul din Lublin“, producţie care are trei reprezentaţii astăzi, sâmbătă şi duminică, de la ora 19.00. Noul spectacol este o dramatizare de Andrei Munteanu, după romanul lui Isaac Bashevis Singer, scriitor premiat cu Nobelul pentru Literatură în 1978.
  Circarul evreu Iaşa Mazur trăieşte în Polonia sfârşitului de secol al XIX-lea. Este un om care caută permanent dialogul cu Dumnezeu şi nu este tocmai un cetăţean model şi habotnic. Dimpotrivă, clachează mereu în faţa ispitelor. Cade în păcat din comoditate şi mândrie.
  Tocmai de aceea, opţiunea sa finală este şocantă, atunci când crede că l-a găsit în sfârşit pe Dumnezeu şi decide să se izoleze total. Spectacolul se joacă astăzi, de la ora 19.00, sâmbătă, 30 ianuarie şi duminică, 31 ianuarie, la aceeaşi oră.
  Marius Manole, înlocuit
  „Magicianul din Lublin" vorbeşte despre aventura descoperirii
  Citeste tot pe Adevărul
• Organ vital: inimăcreier. Funcţie aferentă: iubiregând de Marina Roman sursa: Yorick
  Armonie. Acesta cred că este cuvântul prin care vorbeşte fiecare spectacol al Cătălinei Buzoianu. Gest şi muzică, fir de voce sau strigăt adânc, veşminte care descoperă mişcarea, actorul devenit pentru o clipă element plastic, doar atât cât să acceadă la condiţia de simbol. Pentru ca semnul teatral să-i fie spectatorului treaptă spre înţelegere. Iar “Magicianul din Lublin” nu face excepţie. Transparent şi graţios, puternic, fără paradox, dur chiar, are senzualitatea unei orhidee şi este impregnat de sensuri ca un giulgiu. Mi-a stârnit în suflet dorul de “Maestrul şi Margareta”; şi nu ştiu dacă este doar nostalgia unui spectacol care mi-a marcat drumul – pe atunci abia început – spre teatru. Maestrul lui Mihail Bulgakov şi Magicianul lui Isaac Bashevis Singer îmi par a sta la aceeaşi masă, faţă în faţă, sobri, dar cu momente ciudate, poate, în care chicotesc, mâncând nişte fructe zemoase, dulci-amărui, hrănite din aceeaşi
  Citeste tot pe Yorick
• Magicianul din Lublin, între Don Juan şi Houdini de sursa: Ziarul Național
  Premisele succesului anunţat: un text foarte bun al lui Isaac Bashevis Singer (Premiul Nobel pentru literatură), un regizor de mare anvergură – Cătălina Buzoianu, o atmosferă fascinantă, creată de muzica şi luminile lui Mircea Florian, coregrafia expresivă a lui Florin Fieroiu, efecte scenice realizate de Mihai Ciucă, o distribuţie promiţătoare. Aşteptam cu interes premiera de la TES pentru că îl auzisem pe Marius Manole vorbind despre rolul său în acest spectacol. Îl mai văzusem pe scenă, a fost admirabil, de fiecare dată, dar aveam unele dubii asupra maturităţii de care ar fi avut nevoie pentru a interpreta un personaj pe care Cătălina Buzoianu îl voia magic, suprarealist. Se pare că a avut dubii şi el, din moment ce s-a retras din spectacol cu puţin timp înainte de premieră. I-a luat locul un actor la fel de tînăr, Veaceslav Grosu, aflat, probabil, la primul său rol principal. Timorat de complexitatea personajului şi, probabil,
  Citeste tot pe Ziarul Național
• O lume recompusă şi magii la purtător de Monica Andronescu sursa: Yorick
  Povestea scamatorului din Lublin… Magie, lumea circului, iubiri, un decor între basm şi absurd, ca din hârtie creponată, care stă să se sfâşie şi să dispară într-o cutie de magician, pe urmă lumea de la sinagogă, cântările, numerele de circ, circarii.La Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti, Cătălina Buzoianu a pus în scenă romanul „Magicianul din Lublin” al lui Isaac Bashevis Singer, scriitor care în 1978 primea Nobelul pentru Literatură, într-o dramatizare semnată de Andrei Munteanu.
  Povestea începe într-o dimineaţa, acasă, la Lublin. Un magician se joacă puţin de-a Dumnezeu, îl caută, îl provoacă, îl testează, îi întinde capcane. Cântările din sinagogă recompun pe scenă un mic univers, cu toată încărcătura lui religioasă, peste care se aşază magia circului. Flash-back-uri din alte montări ale Cătălinei Buzoianu mi-au creat tot timpul impresia că văd un spectacol, nu care repetă idei sau imagini, ci care e un univers
  Citeste tot pe Yorick
• Nopti cu demoni si Chagalli de Marina Constantinescu sursa: România literară
  Citindu-i nuvelele si romanele lui Isaac Bashevis Singer, m-am gîndit ce minunată ar fi o ecranizare a unora dintre ele. Incursiunea în lumea traditiei, a ritualurilor evreiesti, zăbovirea pe detalii de ceremonial, surprinderea atitudinii membrilor habotnici ai comunitătii si situarea, la pol opus, a rătăcitului, a revoltatului ar fi în sine imagini, de o mare frumusete si finete, pe care aparatul de filmat le-ar culege pur si simplu, oferindu-le o dimensiune în plus. Tîrguri si tîrgoveti, sate părăsite si uitate, vînzoleala de pe lîngă sinagogi si rumoarea dinăuntrul lor, fragmente dintr-o Polonie bîntuită de nenorociri, o mistică iudaică în soapte, gesturi, simboluri, ore si zile. O confluentă ciudată de vechi si magic, de folclor si simboluri închise, de fantastic cu o realitate dură si pregnantă într-o Polonie în descompunere.
  Am aflat că Bashevis Singer a scris si teatru doar atunci cînd Teatrul National din Iasi l-a invitat pe Alexander Hausvater
  Citeste tot pe România literară
• Teibale, cu demonul ei la teatru de Andra Pavel sursa: semnebune.ro
  Demonii vin în diferite forme și culori. Când sunt deghizați în oameni, sunt și mai greu de recunoscut și, mai mult, sunt mai greu de ținut la distanță. Asta spune, de fapt, Teibale prin povestea ei.
  Teibale și demonul ei, văzută vineri (24 aprilie) la Teatrul Bulandra, e cea mai îndrăzneață piesă la care am fost spectator, sub semnătura Teatrului Evreiesc de Stat. Teibale (Alexandra Fasolă) e o femeie singură, dorită de la distanță de un bărbat pentru care ea nu are niciun sentiment. Un demon alb (Mircea Dragoman) îi intră în casă și o posedă, reușind să o îndrăgostească sau, mai bine zis, să o vrăjească. Femeia îl dorește din ce în ce mai puternic și, în absența lui, îl minte pe rabin și ajunge la nebunie. Conștient că nu o poate avea la nesfârșit, demonul o convinge că menirea ei e să se căsătorească cu acel bărbat care o visează. În final, totul se dovedește a fi o farsă, un joc periculos al unor măști.
  Decorul,
  Citeste tot pe semnebune.ro
• Duşmancele sau despre iubire, cu luciditate de Marina Roman sursa: Yorick
  „Herman Broder se întoarse cu faţa în sus şi deschise un ochi. Încă netrezit bine din vis, se întrebă dacă se află în America sau la Tzivkev, dacă nu cumva într-un lagăr german. Ba, tot fantazând, se închipui în ascunzătoarea lui din podul plin cu fân al unei şuri din Lipsk. Toate acestea se contopeau din când în când în mintea lui. Ştia că se găseşte în Brooklyn, dar auzea naziştii strigând. Scotoceau peste tot cu baionetele pentru a da de dânsul, în vreme ce el se ghemuia tot mai adânc în fân. Vârful unei baionete îi atinse capul. Pentru a se dezmetici pe deplin trebuia să facă un efort de voinţă. îşi spuse şi se ridică în capul oaselor.
  Dimineaţa era pe sfârşite. Jadwiga se sculase de mult. El se privi în oglinda de pe peretele din faţa patului: un chip prelung; părul de pe ţeastă, cândva roşu, acum, căzut în bună parte, gălbui, cu şuviţe cenuşii; sub sprâncenele stufoase, nişte ochi albaştri,
  Citeste tot pe Yorick
• Yentl şi Anschel, o poveste de iubire de Marina Roman sursa: Yorick
  Între vocaţia de a cunoaşte şi dorinţa de a fi: Yentl. Minte de bărbat şi inimă de femeie, iar sufletul… Sufletul? Cu Yentl, regizorul Erwin Şimşensohn a ales să vorbească despre „divina androginitate a sufletului”.
  Cea mai recentă premieră a Teatrului Evreiesc de Stat este povestea unei fiice de rabin, inteligentă şi în secret instruită, care se răzvrăteşte împotriva propriei condiţii: aceea de femeie într-o societate tradiţională, restrictivă.
  Erwin Şimşensohn s-a lăsat fermecat de personalitatea lui Yentl şi i-a urmărit cu sufletul la gură – poate şi de aici tensiunea înaltă a spectacolului – destinul sinuos. Pentru că Yentl, lepădând hainele femeieşti, s-a angajat, cu numele de Anschel, într-o luptă periculoasă nu doar cu prejudecăţile, ci, în primul rând, cu sine însăşi. Periculoasă fiindcă atunci „când trupul îmbracă haine străine, sufletul se tulbură”.
  Yentl este dramatizarea unei proze scurte scrise de
  Citeste tot pe Yorick
• O poveste cu tâlc actual de Ileana Lucaciu sursa: Blog Ileana Lucaciu
  În ultimul timp, Teatrul Evreiesc de Stat își consolidează statutul ca instituție cu personalitate de interes pentru orice spectator, indiferent de apartenența sa etnică, prin spectacole atractive cu sens emoțional și cultural. Scriitorul Isaac Bashevis Singer revine în repertoriul teatrului după “Dușmancele, o poveste de iubire” cu “Yentl”. Născut în Polonia în 1902, decedat în 1991, fiu al unui rabin, Isaac Bashevis Singer emigrează în America în 1935, scrie în limba idiș, dar traducerile în engleză și în alte limbi ale pământului, îi aduc consacrarea ca prozator prin romanele, nuvelele și scrierile pentru copii, cât și răsplata în 1978 cu Premiului Nobel pentru literatură. Își completează valoarea personalității și prin apropierea de dramaturgie, de teatru. La origine “Yentl” este o proză, o povestire inspirată și din viața personală, după care s-a realizat un film muzical cu Barbara Streisand (regie și interpretarea
  Citeste tot pe Blog Ileana Lucaciu
• O femeie prea încorsetată se transformă în bărbat de Vlad Galer sursa: Agenda LiterNet
  Atunci când îţi este frig, te înveleşti mai bine. Când îţi este foame mănânci (sau aştepţi pachetul de acasă, dar mănânci cumva, undeva). Când îţi este dor, suni. Când vrei să citeşti, citeşti. Când vrei să fluieri, fluieri. Când vrei să pleci, pleci. E simplu şi firesc. Însă ce faci când ai suflet de bărbat în trup de femeie? Sau când nu eşti nici bărbat, nici femeie ci eşti şi bărbat şi femeie? Yentl este un suflet întrupat de 19 ani şi 5 luni şi vrea să înveţe. Odată cu învăţatul vin şi întrebările şi bine ar fi ca odată cu întrebările să vină şi răspunsurile. Yentl este atât de constrânsă de normele sociale, reliefate cel mai bine de "legea" evreiască, încât, cu un curaj dement, îşi ia viaţa în braţe şi îi întoarce cealaltă faţă. Yentl devine Anschel.
  Luându-se la ceartă cu Dumnezeul care nu îi răspunde, băiatul pleacă la studii, lucru neacceptat pentru o fată. "Crede şi nu cerceta" se aude surd
  Citeste tot pe Agenda LiterNet
• Frumos şi omenesc de Mircea Morariu sursa: Adevărul
  Una dintre cele mai neaşteptate, dar şi mai plăcute surprize din oferta de anul acesta a Festivalului Naţional de Teatru a fost, fără îndoială, spectacolul cu piesa „Yentl” de la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti.
  Chiar nu are rost să ne pierdem în discuţii sterile specifice aflatului în treabă la români dacă locul lui Yentl era sau nu era în secţiunea Teatrul de mâine. E adevărat, regizorul Erwin Şimşensohn nu a terminat chiar ieri Facultatea de Regie a UNATC. Din câte am izbutit să aflu, a absolvit-o în urmă cu vreo zece ani şi se pare că a avut norocul de a fi studentul extraordinarei regizoare şi profesoare Cătălina Buzoianu. Ceva din spectacolul lui de acum aminteşte de stilul celor ale Cătălinei, dar mai presus de toate e limpede că montarea poartă însemnele lucrului bine făcut, temeinic gândit şi riguros paginat scenic, al grijii pentru detaliu, pentru claritatea poveştii, pentru desenarea sigură a personajelor.
  Citeste tot pe Adevărul

Discutii:

propune tema de discutie