regizor caut piesa

Piese de Jean Sarment

adauga piesa

Le Collier de jade

Le Pavillon des enfants

Madame Quinze

Mamouret

Nous étions trois

• ordoneaza:
• alfabetic
• cea mai recent adaugata
• cea mai discutata
• cea mai votata

Biografie Jean Sarment 

editeaza

Cronici ale spectacolelor dupa texte de Jean Sarment

• Tamara Buciuceanu-Botez, aplaudată pentru flirt de Dan Boicea sursa: Adevărul literar și artistic
  Mândrie a unui orăşel francez, are "doar" 100 de ani.Dacă teatrul înseamnă emoţie, atunci "Mamouret" s-a achitat de îndatoriri, la Teatrul Bulandra. Bătrâna Mamouret trăieşte într-o
  Mândrie a unui orăşel francez, are "doar" 100 de ani.
  Dacă teatrul înseamnă emoţie, atunci "Mamouret" s-a achitat de îndatoriri, la Teatrul Bulandra. Bătrâna Mamouret trăieşte într-o familie care a uitat să trăiască. Iubeşte amintirile într-o familie care a început să uite. O încrengătură numeroasă, care îşi hrăneşte viaţa din scandaluri şi ipocrizii, cu veri care se căsătoresc între ei - "o familie de egoişti şi de orgolioşi stupizi", după cum spune Mamouret.
  În mijlocul acestui peisaj aterizează un tânăr circar, care vrea să-i "fure" bunul cel mai de preţ, pe frumoasa Marie Josephe. O escapadă încurajată de centenara Mamouret, care îşi retrăieşte iubirile tinereţii privind cum se ţese fericirea celor doi tineri.
  Piesa lui Jean Sarment,
  Citeste tot pe Adevărul literar și artistic
• O nouă “Mamouret” de Octavian Sava sursa: Cronica Română
  Apartin generatiei care a avut norocul s-o vada pe Lucia Sturdza Bulandra jucand. Mi s-a istorisit chiar o poveste legata de piesa “Mamouret”. Mi-a relatat-o un martor ocular. S-a discutat la primarie cine va interpreta rolul centenarei din respectiva piesa. Doamna Bulandra, desi dansa tradusese piesa lui Jean Sarment, protesta ca i se propusese ei sa joace in acest rol. “E prea batrana pentru mine”! sustinea marea actrita. Avea atunci 84 de ani. Vorba italianului: “Se non e vero, e bene trovato”. Acum 45 de ani, lumea dadea buzna la spectacol, nu numai pentru talentul interpretei, dar si din curiozitatea de a vedea un fenomen al naturii.
  M-am dus s-o vad si pe Tamara Buciuceanu in acelasi rol, cu inima incarcata de emotie. Fata de ea nutresc o veche admiratie, si de ce nu, o mare dragoste rezultata din numeroasele noastre colaborari. In sala, la noua Mamouret, am asistat la un miracol. Am urmarit-o pe Tamara in rolul unei femei umile, dar plina de caldura sufleteasca,
  Citeste tot pe Cronica Română
• Mamouret - Un rol pentru Tamara Buciuceanu de Cristiana Gavrilă sursa: Time Out
  “Am scris “Mamouret” pentru Comedie Francaise, dorindu-l pe Charles Dulin ca regizor”, declara Jean Sarment. Nu ar fi nimic fals, dacă am adăuga spuselor autorului că rolul Mamouret pare scris pentru Tamara Buciuceanu Botez. A fost inspirată reîntoarcerea actriţei pe scena de la Bulandra, unde nu a mai jucat de ani buni, cu spectacolul care făcea săli pline având-o în distribuţie pe Lucia Sturdza Bulandra.
  Jean Sarment alege o poveste cu încurcături, dar o expune simplu, gândeşte personaje ofertante pentru actori şi urmăreşte firul comediei fără exagerări şi cu bun gust. Această simplitate pe care o păstrează şi regizorul Dinu Cernescu, poate fi o provocare pentru spectatorul de astăzi. Sigur, satisface dorinţa publicului de a merge la teatru pentru a-şi descreţi fruntea şi a-şi lumina faţa.
  Pentru că este imposibil să nu te laşi prins de prezenţa comică a Tamarei Buciuceanu Botez, de apariţiile energice ale Ilincăi Manolache
  Citeste tot pe Time Out
• Sărut mâna, Mamouret! de Răzvana Niţă sursa: Port.ro
  Jucată cu succes în două reprize la Paris, în 1941 şi 1943, piesa "Mamouret", scrisă de dramaturgul francez Jean Sarment fusese dedicată, după cum ne informează chiar autorul celor două bunici ale sale: Virginie şi Celine. Centenara bunică Mamouret este o pacoste: lucidă, chiar prea lucidă, puternică, sănătoasă şi autoritară, ea riscă să strice festivităţile prilejuite de propriul jubileu, transformându-le într-un devastator consiliu de familie.
  Nostalgică, neîmpăcată cu gândul unei vieţi irosite într-un capăt de lume, departe de aventură şi trăiri pasionale, bunica Mamouret nu îşi refuză de această dată rolul de Cupidon pentru nepoata sa Marie-Josephe alias Fifine devenită Marie Jo şi misteriosul proprietar de circ Marcus. E cadoul pe care şi-l face la o sută de ani: şansa unei iubiri pătimaşe, sincere, o evadare din cotidianul tern şi meschin, o împlinire prin destinele altora, un ultim, unic gest de revoltă, o reparaţie cu
  Citeste tot pe Port.ro
• Teatru, circ şi voie bună de Mihai Buzea sursa: Academia Cațavencu
  „Ce zici de teroarea lu’ dictatoru’ ăsta?“, mă întreabă biata mătuşă-mea, care încă doarme cu fotografia lui Iliescu sub pernă, pe post de busuioc. Am înţeles din imprecaţiile ulterioare că ar exista o piesă de teatru, numită Blonda, chiorul şi piticul, în jurul căreia jurnaliştii trustului Intact au făcut valuri, acuzându-l pe Băsescu de cenzură. Mă rog, treaba lor. În rubrica asta, noi încercăm să vă ţinem la curent cu ce se mai întâmplă în viaţa teatrală, nu cu găinăriile domnului Voiculescu.
  Deci nu vă aşteptaţi să ne coborâm la nivel de blonde, chiori şi pitici, heya?
  Revenind la teatru, pot să exclam şi eu, ca Dem. Rădulescu într-o scenetă celebră: „Ce ghinion, domnule!“. Exact: domnule, ce ghinion are Daniela Nane, e ceva incredibil! Ori de câte ori o văd pe scenă şi mă pregătesc să-i ridic osanale, hop că apare o colegă de-ai ei de distribuţie, care mi se pare mai frumoasă decât ea şi ia partea
  Citeste tot pe Academia Cațavencu

Discutii:

propune tema de discutie