regizor caut piesa

Piese de Lars Norén

adauga piesa

Demoni

Frig

Clinica (Kliniken)

Razboi

• ordoneaza:
• alfabetic
• cea mai recent adaugata
• cea mai discutata
• cea mai votata

Biografie Lars Norén 

editeaza

Cronici ale spectacolelor dupa texte de Lars Norén

• Actori „fără bariere” la Satu Mare de Adrian Țion sursa: Revista Tribuna
  Nordul mișcãrii teatrale a marcat – unde altundeva dacã nu la Teatrul de Nord din Satu Mare? – în a doua jumãtate a lunii mai, douã aniversãri importante: 55 de ani de teatru în limba maghiarã și 40 de ani în limba românã. Cele douã instituții și-au sãrbãtorit împreunã, dupã cum era și firesc, durabilitatea ctitoriilor culturale în cadrul Festivalului Multicultural Fãrã bariere, ajuns la a treia ediție.
  Așadar, pe durata celor zece zile de festival, din 22 pânã în 31 mai, s-a întins o salbã de spectacole alternând, pe scenã, limba lui Petöfi cu cea a lui Eminescu. Regimul de austeritate impus de criza economicã și-a lãsat amprenta asupra actualei ediții; prin urmare, au fost mai puțini invitați din strãinãtate. Mai exact, douã trupe: Teatrul Dramatic Maghiar Județean din Zakarpatia (Ucraina) cu Liliomfi de Szigligeti Ede în regia lui Vidnyánszky Attila și Teatrul Thalia din Kosice (Slovacia) cu piesa A padlás/ Podul în regia lui
  Citeste tot pe Revista Tribuna
• Realism psihologic și parabolă de Mircea Morariu sursa: România Culturală
  Am fãcut cunoștințã cu literatura dramaticã scrisã de autorul piesei Demoni în anul 2007, când, la Editura Vremea, a apãrut un volum intitulat 3 x Lars Norén în care figurau piesele Clinica, Rãzboi și Frig. Știam cã douã dintre aceste scrieri - Frig și Clinica au fost prezentate în spectacole-lecturã
  la Teatru ACT din București tot la fel știam cã Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad a montat o altã piesã a dramaturgului suedez, piesã cu un titlu sibilinic – Cercul de persoane trei împãrțit la unu. Toate în traducerea lui Carmen Vioreanu. Din extrem de zgârcita în informaþii notã bio-bibliograficã
  inseratã pe coperta a patra a volumului menționat, am aflat cã Lars Norén s-a nãscut în anul 1944 la
  Stockholm, cã e deopotrivã dramaturg și regizor și cã din anul 1999 îndeplinește funcția de director al Teatrului Național din Capitala Suediei. Tot de acolo rețin cã de la mijlocul anilor ’80 ai secolului trecut,
  Citeste tot pe România Culturală
• Demonii noştri cei de toate zilele de Ana Cucu-Popescu sursa: Man.In.Fest
  Demoni şi stihii, dragoste şi lipsă de comunicare, singurătate şi plictiseală, despre toate acestea ne vorbeşte textul lui Lars Noren, Demoni, montat de Ovidiu Caiţa la Teatrul de Nord, Satu Mare. În mare parte acţiunea spectacolului se axează în jurul cuplului Katarina-Frank, atât pe problemele lor, cât şi pe pasiunea extraordinara dintre cei doi, singura care îi mai ţine împreună.
  Personajul Katarinei este jucat de Ramona Dumitrean, adusă prin colaborare de la Teatrul Naţional Lucian Blaga din Cluj. Ea reuşeşte să scoată la iveală complexitatea personajului conceput de Lars Noren, o femeie atât pasională, cât şi întunecată, urmărită de tot felul de complexe, frustrări şi nemulţumiri profunde. Actriţa duce personajul în cu totul alte locuri, dându-i noi dimensiuni, îmbrăcând-o pe Katarina în haina unei femei plină de senzualitate, care încearcă în permanenţă să facă viaţa mai palpitantă, atât pentru ea, cât şi pentru soţul
  Citeste tot pe Man.In.Fest
• Până când frigiderul ne va despărţi de Alexandra Băcanu sursa: Man.In.Fest
  Dar cum? Nici un moştenitor de tron nu vrea să răzbune uciderea tatălui de către unchiul, devenit, prin căsătorie cu văduva victimei, tatăl vitreg al sus-numitului moştenitor? Nici măcar o crimă mititică, un incest, un spital de nebuni, un palat… nimic? Nu pleacă nimeni la Moscova? Nimic grandios, epopeic, patologic, demn de a susţine majuscula dătătoare de greutate din cuvântul cel sfânt (adică, nu numai mort, ci şi mumificat): Teatru. Dar cât de vulgar, să propui o problematică actuală, câtă mojicie, să montezi un dramaturg care n-a murit acum cel puţin un secol, cât tupeu blasfemic să încerci să fii profund fără a-ţi tăvăli discursul prin neologisme/arhaisme (după caz), să fii liric fără să vorbeşti în versuri, să desacralizezi spaţiul scenei printr-un spectacol pe care să-l înţeleagă şi spectatorul fără doctorat în filosofie!…
  Cam asemenea dovezi de proastă creştere teatrală ne-a oferit Demoni, de Lars Norén,
  Citeste tot pe Man.In.Fest

Discutii:

propune tema de discutie