Niccolò Machivelli

Piese de Niccolò Machivelli

Clizia: În 1494, un soldat francez capturează o fetiță de 5 ani, Clizia pe care o încredințează lui Nicomachus, dar nu va mai reveni niciodată. După 12 ani Cleandro, fiul lui Nicomachus este îndrăgostit de Clizia, dar tatăl decide să o căsătorească cu Pirro și să cumpere casa vecinului Damone pentru a o supraveghea. Dar Sophronia vrea să o mărite cu Eustace care stă ascuns într-o biserică din apropiere. Cleandro descoperă accidental planul tatălui său și, împreună cu Sophronia și Siro (soțul ei deghizat în femeie) îi fac o farsă lui Nicomachus care va primi o bătaie bună, iar cei doi îndrăgostiți se vor căsători.
Principele (Il Principe)
Mătrăguna (Mandragola): ”Este un spectacol al bucuriei de a trăi, al iubirii într-o formă inedită, al amărăciunii şi decadenţei, o imagine a unei societăţi lipsite de repere morale''. Mihai Malaimare

Biografie Niccolò Machivelli

0 2voturi

Niccolò Machivelli s-a nascut la data de 3 mai 1469 in Florenta, Italia.

Niccolò di Bernardo dei Machiavelli)(n. 3 mai 1469, Florența, d. 21 iunie 1527, Florența)

Numele său este și folosit, sub forma de machiavelism, pentru a descrie principiile puterii politice, iar persoanele care folosesc aceste principii în viața politică sau personală sunt numiți frecvent machiavelici.

Cea mai importanta lucrare a sa a fost „Il Principe”,scrisa in 1513 si publicata abia dupa moartea sa in 1532. Ea a provocat controverse imediate si curand a fost condamnata chiar de catre Papa Clement al VIII-lea
Faimoasa sa lucrare „Principele” se deosebeste de departe, de toate celelalte scrieri politice ale acelor timpuri fiind concentrata asupra problemelor practice ale monarhilor aflati la putere, mai mult decat sursele speculative ce incercau sa explice fundamentele autoritatii politice. Astfel, este o expresie a realpolitik-ului, care este politica guvernamentala.

Machiavelli s-a nascut la Florenta, in momentul in care Italia se afla intr-un mare haos politic, fiind divizata intre patru orase-state dominante, fiecare dintre acestea aflandu-se la mila puternicelor guverne straine din Europa. Din 1434, Florenta a fost condusa de catre instarita familie Medici. Conducerea lor a fost intrerupta temporar de o miscare de reforma, inceputa in 1494, timp in care tinarul Machiavelli a devenit un important diplomat. and in 1512, familia Medici a recastigat puterea, cu ajutorul trupelor spaniole, Machiavelli a fost torturat si izgonit din viata publica. Pentru urmatorii 10 ani, acesta s-a devotat scrierii istoriei, filosofiei politice si chiar piese de teatru. In final a recastigat favorurile familiei Medici si a fost rechemat la indatoririle publice pentru ultimii doi ani ai vietii sale.

Cronici ale spectacolelor dupa texte de Niccolò Machivelli

Lectia despre dic(k)tat de Doru Mareș sursa: Observator Cultural
Scrie!“, striga apasat, in momente bine definite, personajul Machiavelli catre un ucenic ce poate fi la fel de bine un elev oarecare, un viitor principe oarecare, o istorie oarecare, daca nu cumva chiar Destinul sau Diavolul (fie si sub masca bunului Dumnezeu). Iar ceea ce se dicteaza (ori dikteaza – prefer aceasta fortare a grafiei, pentru a nu ma repeta in explicarea sensului dictatorial al termenului) poate fi o teza, chiar daca de esenta geniala, intru constructia unei structuri totalitare (utopia ca fictiune paranoida), dar si o comedie, chiar daca ascunzind increngatura de mici dictaturi interpersonale care e viata cea de toate zilele (fictiunea salvata in literatura). La sugestia regizorului Alexander Hausvater, Horia Garbea a mixat cele doua chipuri ale fictiunii, pe scheletul Matragunei machiavellice, cu inserturi de mare intindere din Princepele, dar si din alte texte ale italianului. Rezultatul, scenaristic vorbind, este o comedie la care rizi, cum sa zic,
Citeste tot pe Observator Cultural
Mătrăguna, bună de Doru Mareș sursa: Observator Cultural
Sosit de la Teatrul Weöres Sándor din Szarvas (Ungaria), al carui director artistic este, regizorul Gergely László, un soi de rebel al lumii teatrale maghiare, a montat la Odorheiu Secuiesc celebra Matraguna a lui Machiavelli, prilejuindu-ne o a doua intilnire interesanta in acest an cu textul, dupa cea dintii, de la Rimnicu Vilcea, o data cu premiera spectacolului lui Alexander Hausvater, despre care revista noastra a scris asta-vara.
Daca pentru regizorul canadian de origine romana poarta catre metafizic si analiza a demonismului era politicul, prin inserturi textuale din intreaga opera a lui Machiavelli, Gergely László opteaza pentru contrapunct demonic cu aura poetica, in mijlocul unei comedii care reia partial si functional textul. In orice caz, interesul esential al regizorului pare a fi fost cercetarea in tehnicile comediei, secondat cu imaginatie de scenografia lui Kubanek László. Decorul e simplu, ceva intre imaginea de dupa un final de capitol al istoriei si
Citeste tot pe Observator Cultural
“ MĂT”Mătrăguna“ – Teatrul MASCA și TVR CINEMA de Ileana Lucaciu sursa: Blog Ileana Lucaciu
Acest spectacol este rodul unei cooproducții între Teatrul Masca și departamentul TvR Cinema de la TvR Cultural, unul din canalele televiziunii publice. Atenționăm asupra acestui prioect pentru că este inedit pentru relansarea “teatrului de televiziune” ce a devenit în timp, doar secțiune de preluare a spectacolelor din teatrele instituționalizate sub diverse forme banale. Scopul colaborării scenă – "teatru de televiziune" ar fi conceperea unei premiere într-un teatru, ce va intra în repertoriul curent al instituției, dar și în programele TvR Cultural, TvR 3 sau TvR HD. Pentru difuzarea pe micul ecran, prima oară spectacolul este înregistrat în sistemul High - Definiton , ce asigură o imagine tehnică de excepție. Acest proiect presupune și necesitatea de a cultiva un limbaj nou estetic “teatrului de televiziune” care se află la granița dintre convenția teatrală a scenei și posibilitățiile televiziunii cu specific apropiat de cele ale filmului.
Citeste tot pe Blog Ileana Lucaciu
Un nou început pentru teatrul de televiziune de Monica Andronescu sursa: Yorick
O discuţie despre teatrul de televiziune, mai exact despre dispariţia lui în ultimii, destul de mulţi ani, se impune şi va fi în curând subiectul unui număr special al revistei. În acest context, o propunere de relansare a acestui gen de teatru s-a dorit premiera de la Teatrul Masca, „Mătrăguna”, după Machiavelli, în regia lui Dominic Dembinski – o coproducţie între Teatrul Masca şi TVR Cultural. Proiectul iniţiat prin acest spectacol urmăreşte creaţii în colaborare, care să intre atât în repertoriul teatrelor, cât şi în grila de programe a Societăţii publice de televiziune.
Dacă „Mătrăguna” este cea mai potrivită montare pentru a deschide seria unor astfel de spectacole este, de asemenea, de discutat. Dincolo de alegerea inspirată a textului – Machiavelli poate fi extrem de actual la acest moment –, dincolo de îmbinarea interesantă şi inteligentă a proiecţiilor cu imagini istorice de arhivă, care curg pe un fundal sonor cu teme
Citeste tot pe Yorick