regizor caut piesa

Piese de Pavel Kohout

adauga piesa

ARTHUROVO BOLERO

A witty and rigid comedy inspired by Arthur Schnitzler´s La Ronde with Maurice Ravel´s Bolero as a tag. The play pays attention to human sexuality, which now by itself can hardly cause the same scandal as it did in times of Austrian potentate. Sex as a theme no longer has the taste of forbidden fruit. It rather becomes a fake in loveless marriage or a way of manipulation. Nevertheless we can find tenderness and true love in this promiscuous network. Arthur´s Bolero first opened in June 2004.

Fool's Mate

"Piesa lui Kohout este scrisă cu ironie, subtilitate şi umor negru. Există o anumită nebunie tragi-comică în reacţiile tuturor personajelor din acest spectacol. Dramele reale se amestecă cu ridicolul situaţiilor, minciunile cu adevărul, şi numai astfel "jocul vieţii" devine complet." (Felix Alexa)

Jocul regilor

Povestea unui triunghi amoros (soţul, soţia, amantul) peste care trecutul continuă să planeze...

Nuly (in English - Nulls)

The plot is set in public toilets in 90´s, when Czech society was disordered after the Velvet Revolution in 1989. Characters of this play are typical representatives of new after revolucionary social classes – nongraduated lawyer Jarda raises as a keeper of the toilets, trencherman Tonda organizes beggarly maffia, the old toilet keeper recovers her courtesy title. They all look forward happy future. But nothing goes in such easyway. Big dream decays.

Such a Love

The play is primarily for those, who every day assume the right to turn the fates of others into a drama, without ever feeling obliged to understand them or recognize them at least for a second as their own. For those that immediately cast off undergone tragedies in order to forget them tomorrow, that even begin to prepare new tragedies the day after tomorrow.” (Pavel Kohout)

The Widow Killer

A detective story set in World War II Nazi-occupied Prague.

Ubohý vrah (in English - Poor Murderer)

Although it has an undercurrent of political allegory- not surprising in view of the fact that the author is a Czech- Poor Murderer is not primarily a "political" play in any traditional sense, though it does contain such lines as "You can't drown humiliation. You can only pay it back." "With what?" "With revenge." It is set in the "great hail of the St. Elizabeth Institute for Nervous Disorders" in St. Petersburg, Russia. The time is 1905 and an actor who has been playing Hamlet imagines he has actually killed Polonius, who has in real life married the woman the actor loves. Is he imagining it? Has he perhaps really committed the crime? If he can prove he is insane, he will escape punishment. And so he sets about doing so through a form of psychodrama, with its flashbacks to the events leading up to the supposed crime. Within its almost Pirandello-like framework, this leads to some surprising, results.

• ordoneaza:
• alfabetic
• cea mai recent adaugata
• cea mai discutata
• cea mai votata

Biografie Pavel Kohout 

editeaza

Cronici ale spectacolelor dupa texte de Pavel Kohout

• Interpretare admirabilă de Ileana Lucaciu sursa: România Liberă
  Regizorul Felix Alexa propune cu piesa lui Pavel Kohout un spectacol de tragi-comedie amara, construit minutios cu ajutorul remarcabil al actorilor Maia Morgenstern, Adrian Finti si Mircea Rusu.
  Alegerea repertoriala a Teatrului Evreiesc de Stat e remarcabila. Cehul Pavel Kohout este un scriitor de valoare recunoscut international, atat ca prozator, cat si ca dramaturg si scenarist, dar si o personalitate politica puternica, participant la actiunea "Primavara de la Praga", autor al documentului istoric "Charta 77" si prieten al lui Vaclav Havel. Atitudinea politica se face simtita si in scrierile sale. Scrisa in 1987, piesa "Jocul Regilor" este o tragi-comedie amara, originala, ambigua in impletirea umorului negru, cu ironia si situatiile dramatice. De la o scena la alta povestea surprinde prin rasturnari de situatii, ce creeaza suspans in descoperirea adevarului existentei stranii a Elsei, artista de opera de succes, a sotului, un bogat doctor si a evreului Walter,
  Citeste tot pe România Liberă
• O montare care atinge spectatorul pe jumatate de Gabriela Lupu sursa: Cotidianul
  "Jocul regilor", de Pavel Kohout, piesa montata de Felix Alexa in premiera nationala la Teatrul Evreiesc de Stat, vorbeste cu seninatate despre un subiect scandalos: bigamia.
  O femeie nu se poate hotari cu care dintre cei doi barbati pe care-i iubeste sa ramina si atunci traieste cu amindoi, si asta nu un an-doi, ci decenii intregi. Dubla poveste de amor este profund marcata de cel de-Al Doilea Razboi Mondial si de amprentele pe care acesta le lasa asupra constiintelor. O cintareata de opera e indragostita de un poet de geniu, dar si de un miliardar.
  Cei doi barbati iubesc aceeasi femeie, sint pasionati de Shakespeare si de jocul de sah. Neputindu-se decide, cintareata se marita cu miliardarul, dar il pastreaza la indemina si pe poet. Cel din urma e evreu si, in timpul razboiului, e in pericol de moarte. El e ascuns in pivnita de iubita lui si de sotul acesteia. Numai ca sotul incornorat pune la cale o razbunare cruda. El o minte pe sotia sa ca poetul a disparut, iar pe poet il
  Citeste tot pe Cotidianul
• Piesa buna de Alice Georgescu sursa: Ziarul de duminica
  Desi teatrul romanesc e condus, se stie, de regizori, desi, prin urmare, ei dicteaza modele si impun modelele, preocuparea de capatai a tuturor celor ce traiesc si muncesc pe scena - inclusiv a regizorilor - este descoperirea de autori. Mai exact, de piese. Pe cat se poate, bune; pe cat se poate, apte sa lase loc de manifestare "creativitatii" artistilor; pe cat se poate, noi sau, macar, foarte putin jucate. Dupa cum se vede, criteriile carora trebuie sa le raspunda o piesa pentru a ajunge in fata spectatorilor sunt multe si deloc lesne de intrunit.
  Astfel incat nu e cazul sa se mai mire nimeni ca, in ciuda numarului urias de texte pentru scena aflate in circulatie in lume, teatrele (si nu doar cele din Romania) ii "ataca" in continuare, cu indarjire, pe Shakespeare, pe Moliere, pe Cehov si pe colegii dramaturgi de calibru asemanator: daca nu sunt noi, piesele lor au, macar (!), avantajul de a fi posesoare ale tuturor celorlalte calitati. In aceste conditii, aproape ca nu-ti vine a
  Citeste tot pe Ziarul de duminica
• Jocul Regilor de Cristiana Gavrilă sursa: Time Out
  Pavel Kohout, dramaturg austriac de origine cehă, foarte puţin montat pe scenele de la noi, este cunoscut în lume atât pentru activitatea sa literară, dar mai ales ca autor, alături de Vaclav Havel, a documentului de întemeiere a iniţiativei “Charta 77”, o formă de rezistenţă faţă de regimul comunist.
  În “Jocul Regilor” se întrevăd preocupările politice ale autorului şi intenţia de a explica istoria în situaţii mărunte, de a analiza prezentul numai ca urmare a trecutului. Pavel Kohout alege un triunghi amoros ale cărui relaţii se dezvoltă comic, păcălind publicul că nu vrea să vorbească despre lucruri serioase. Piesa este o comedie în aceeaşi măsură în care este o dramă, iar Pavel Kohout ştie să disimuleze faptele. Vorbeşte despre lucruri simple vizând cazuri şi probleme extraordinare: deportarea evreilor, urmările îngrozitoare ale războiului, trădarea în dragoste, incapacitatea de a alege în iubire, nevoia de izolare ca
  Citeste tot pe Time Out
• O montare care atinge spectatorul pe jumatate de Gabriela Lupu sursa: Cotidianul
  "Jocul regilor", de Pavel Kohout, piesa montata de Felix Alexa in premiera nationala la Teatrul Evreiesc de Stat, vorbeste cu seninatate despre un subiect scandalos: bigamia.
  O femeie nu se poate hotari cu care dintre cei doi barbati pe care-i iubeste sa ramina si atunci traieste cu amindoi, si asta nu un an-doi, ci decenii intregi. Dubla poveste de amor este profund marcata de cel de-Al Doilea Razboi Mondial si de amprentele pe care acesta le lasa asupra constiintelor. O cintareata de opera e indragostita de un poet de geniu, dar si de un miliardar.
  Publicitate
  Cei doi barbati iubesc aceeasi femeie, sint pasionati de Shakespeare si de jocul de sah. Neputindu-se decide, cintareata se marita cu miliardarul, dar il pastreaza la indemina si pe poet. Cel din urma e evreu si, in timpul razboiului, e in pericol de moarte. El e ascuns in pivnita de iubita lui si de sotul acesteia. Numai ca sotul incornorat pune la cale o razbunare cruda. El o minte pe sotia sa ca poetul a disparut,
  Citeste tot pe Cotidianul
• Şah la regină de Răzvan Niță sursa: Port.ro
  Cu adevărat interesant la această propunere a Teatrului Evreiesc este textul lui Pavel Kohout. Şi, Slavă Domnului, concepţia regizorală îl slujeşte bine. Scriitura are chiar suspans. Prima parte a spectacolului se desfăşoară într-o atmosferă calmă, de cămin aştezat în care doi proaspeţi bunici îşi derulează tabieturile de o viaţă. Pentru ca până la final să asistăm la o triplă recunoaştere, ceva a la tragediile greceşti (cu care Maia Morgenstern are o prodigioasă relaţie)
  Textul afirmă mai multe dimensiuni şi foloseşte mai multe metafore. Una dintre ele este şahul. Jocul minţii - nu-i aşa? - al strategiilor menită să surprindă adversarul - e pasiunea dintotdeauna a Soţului, interpretat de Mircea Rusu. Numai că pierde de fiecare dată fiindcă e prea orbit de patima de a câştiga întotdeauna. Un alt element cheie e Shakespeare şi sonetele lui. Walter se perfecţionează în traducerea operei shakesperiene, numai că fără să-şi dea
  Citeste tot pe Port.ro
• Tăceri preţioase în "Jocul regilor" de Gina Popa sursa: Evenimentul Zilei
  Mă întreba zilele trecute un amic dacă a început stagiunea şi dacă este vreo piesă de teatru "faină" de văzut în oraşul Iaşi. I-am dat cîteva informaţii, fără a-mi asuma însă vreun risc – am văzut că aşa procedează şi bancherii! Apoi, chiar în seara aceea, am văzut "Jocul regilor", în regia lui Felix Alexa, cu Maia Morgenstern, Mircea Rusu şi Andrei Finţi. I-am compătimit, generos, pe toţi aceia care au ratat spectacolul.
  Vă întreb, acum, pe dumneavoastră: de cînd nu aţi mai văzut un spectacol de teatru în care actorii să tacă, uneori? În "Jocul regilor", tăcerea e adorabilă, pentru că îţi lasă timp să simţi, să gîndeşti şi să admiri replicile scrise cu mult umor de Pavel Kohut şi rostite fabulos de către actori.
  După indiciul acesta aţi putea crede că este o piesă făcută după vreo reţetă învechită, pentru că, astăzi, fără proiecţii video şi actori goi, parcă nu mai există "raţiuni" care să atragă
  Citeste tot pe Evenimentul Zilei
• Şah la rege de Mircea Morariu sursa: Revista Familia
  Foarte bine scrisă tragi-comedia Jocul regilor de Pavel Kohout rafinat montată de regizorul Felix Alexa pe scena Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti. Continuele şi surprinzătoarele răsturnări de situaţie care înseamnă tot atâtea modificări ale raporturilor de forţe dintre personaje fac din această piesă mai mult decât o revenire asupra ororilor celui de-al Doilea Război Mondial, tragediei Holocaustului, curajului ori laşităţilor oamenilor în momente extreme. Mai mult decât o scriere despre tema îndeobşte definită prin sintagma „războiul creierelor”. Fiecare dintre cele personaje are momentele în care dă semne ca e pe punctul de a prelua conducerea şi că îşi surclasează adversarii într-un joc de şah în trei, partidă care, aflăm la un moment dat, că s-a desfăşurat vreme de 25 de ani. Mutările şi schimbările de lider sunt atent cumpănite de dramaturg, apar când te aştepţi mai puţin, scriitura reţine fapte de esenţă realistă
  Citeste tot pe Revista Familia
• Între 255 și 55 de ani Teatrul German de Stat din Timișoara de Daniela Boboiciov Magiaru sursa: Revista Orizont - pg.26
  Spectacolul relevă în primul rând un textexcepțional. Montarea debutează cu o scenă lungă: cea a jocului de șah. Franz (Mircea Rusu), strateg, își gândește tăcut fiecare mișcare. Elsa (Maia Morgenstern), volubilă, discută despre știri, televizor, broaște țestoase și mută piesele de șah, în timp ce se pregătește de plecare, stârnind înt.i iritarea și mai apoi disperarea consortului: "cum poți să mă bați în felul ăsta neglijent și superficial?". Fiecare mutare (dublată de o discuție) indică o viață total paralelă a soților. El are tabieturile lui, pe care ea i le respectă, dar care o obligă să își dezvolte o viață separată. Astfel, la întrebări simple de tipul: Ce?, Cu cine?, Unde? nu se pot găsi răspunsuri. Misterul este forțat. Suspansul planează asupra situației. Detaliile nu trec neobservate (ea se face elegantă pentru ieșiri), el remarcă acest lucru, dar nu îi spune nimic. Ea știe că trebuie să mute mobila o dată pe
  Citeste tot pe Revista Orizont - pg.26
• Un disident de seamă revine pe scenă de Doina Papp sursa: Adevărul
  Pavel Kohout, dramaturgul ceh în vogă în anii 70, deportat fiind în Austria după ce semnase alături de Vaclav Havel împotriva regimului comunist Carta 77, nu merita o atât de grabnică uitare.
  În anul 2012, vorbind despre scriitorii generaţiei sale, Kohout îşi mărturisea interesul faţă de era digitală şi lumea nouă care-i redase imediat după anii 90 cetăţenia cehă şi numeroase onoruri conferite mai ales în spaţiul german, unde şi-a desfăşurat cea mai mare parte a activităţii literare ca scriitor de limbă germană. Opera sa de dramaturg e amplă şi, alături de proză, contribuie la impunerea unei voci importante a scrisului din anii când afirmarea conştiinţei civice era un act de curaj.
  Gestul Teatrului Fani Tardini din Galaţi şi al regizorului Radu Nichifor de a-l readuce în luminile rampei pe dramaturgul ceh e nu doar din acest punct de vedere semnificativ. Avem, cu prilejul acestei montări, ocazia de a testa azi interesul pentru textul de
  Citeste tot pe Adevărul
• „O asemenea iubire” – o redescoperire de Mircea Morariu sursa: Yorick
  Aflat în mare vogă și extrem de prezent în repertorii, și nu doar în Cehoslovacia, în anii ’50-60 ai secolului al XX lea, Pavel Kohout avea să intre pe neașteptate într-un anonimat ordonat de conducerea Partidului Comunist din țara sa. Partid din care, de altminteri, chiar a fost exclus, îndată după înăbușirea în sânge a Primăverii de la Praga.
  După eliminarea din rândurile comuniștilor cehoslovaci, eliminare petrecută în anul 1969, Kohout va reveni în actualitatea imediată în 1977. Însă nicidecum în calitatea lui fundamentală de scriitor, ci în aceea de semnatar, alături de colegul său de breaslă, Vačlav Havel, a actului istoric de mare curaj cunoscut sub numele de Charta 77. După care a fost silit să se stabilească în Austria. A urmat îndată și retragerea cetățeniei cehe care i-a fost redată de abia în anul 1990.
  Interesant e că, deși piesele lui Kohout (îndeosebi cea intitulată O asemenea iubire, ce și-a dobândit
  Citeste tot pe Yorick

Discutii:

propune tema de discutie