Pentru cititorul obisnuit, adică nu neapărat avizat, dar cu gustul si plaisirul lecturii, Umberto Eco este romancierul italian cu care a făcut cunostintă prin anii ^80, o dată cu traducerea best-seller-ului Il nome della rosa - Numele trandafirului. Si cam atît. Multi l-au citit pentru că asa cerea valul modei. Desigur, cartea nu se găsea în librării, dar circula, pe traseul obisnuit, din mînă-n mînă. Fascinatia asupra romanului era si ea contaminantă, din diferite motive si în grade variate, în functie de nivelul de receptare atins. Faptul că la patru ani după aparitia romanului (1980) el se traducea si în limba română, era o izbîndă intelectuală. După 1990, cel de-al doilea roman, Pendulul lui Foucault, se găsea si el în librării (unde mai poate fi zărit si astăzi, la ceva vreme după editare!). Umberto Eco nu este doar romancier si poate nici în primul rînd asta. Semiolog de marcă, cu cărti si studii fundamentale, Eco transportă lumea semnelor
Citeste tot pe
România literară
