Piese de Vasile Alecsandri

Cânticelele comice
Texte de o teribila contemporaneitate, semn ca in lumea moravurilor politice cel putin, trecerea timpului nu face decat sa confirme si sa adanceasca peiorativul apelativ de dambovitean.
Chirița în Iași Text disponibil online
Cucoana Chirița, mică boieroaică din provincie, își face apariția la Iași. Dornică de a pătrunde în elita societății, ea vrea cu orice preț să-și mărite fetele cu doi nobili. Exaltată și naivă,Chirița se lasă pacălită de doi șmecheri măsluitori de cărți care se vor da drept boieri și e gata sa facă nunțile dar, în final, înșelătoria este demascată.
Chirița în provincie Text disponibil online
După ce și-a măritat fetele, cucoana Chirița trăiește o a doua tinerețe la moșia ei de la țară: face echitație, fumează, vorbește franțuzește, imită tot ce poate din obiceiurile occidentale și flirtează cu profesorul de franceză sau cu oaspetele necunoscut. Este ciudat cum a evoluat Chirița în mentalul colectiv, inițial gândită ca o mică baronească locală, personajul acesta tiranic a ajuns să fie privit de public cu multă simpatie, ba chiar cu nostalgie și admirație. Nu lipsesc fitilele politice și mesajele subversive: noul ispravnic este un incompetent care nu ascultă plângerile venite fără plocoane, țăranii trăiesc în semi-sclavie pe moșia Chiriței, uniformele de croială nouă ascund obiceiuri fanariote
Cucoana Chirița în balon Text disponibil online
Spiritul aventuros, nonconformist al Chiriței este ilustrat de încercarea ei temerară de a călători cu balonul. Chiar dacă acesta scapă de sub control și Chirița pare pierdută, ea revine la sol în triumf.
Cucoana Chirița în voiaj Text disponibil online
Piesa descrie voiajul coanei Chirița la Paris. Cufărul ei este simbolul unei generații pentru care voiajul la Paris însemna aspirația către valorile Occidentului, necesara deschidere către o altă lume.
Despot Vodă Text disponibil online
Eroul își părăsește țara în căutarea gloriei. Despot e conștient de firea-i aventurieră, dar și de un destin pe care trebuie să-l urmeze și în care are încredere. Ajuns în Moldova el se visează deschizător al luptei antiotomane. Cu daruri scumpe și vorbe alese, o convinge pe Ruxandra, soția lui Lăpușneanu, că îi este rudă, pe boieri îi ademenește cu promisiuni de averi și posturi, promite reforme grandioase. Prin toate faptele sale Despot devine un monarh absolut și este acuzat de trădare fiind în cele din urmă ucis de fanaticul Ciubăr.
Iașii în carnaval
Textul spectacolului este o adaptare/versiune de scenă, realizată de Victor Ioan Frunză, prin mixarea in textul piesei "Iașii în carnaval" a Canzonetelor comice cu implicații politice ale lui Alecsandri: Ultraretrogradul, Ultraliberalul etc. spectacolul a fost interzis de cenzura comunistă în 16 decembrie 1989. VIF
Iorgu de la Sadagura Text disponibil online
Iorgu se întoarce din străinătate de la studii, acasă la unchiul său. Acesta pregătește o petrecere mare la care invită toată nobilimea locală în fața căreia are de gând să se laude cu nepotul studios. Dar Iorgu nu mai e omul care plecase, ci este încrezut și cinic, nu mai suportă mâncărurile tradiționale și muzica lăutărească de petrecere, ba chiar are un limbaj de neînțeles pentru cei din jur, plin de neologisme.
Piatra din casă
Comedia scrisă în prima jumătate a secolului al XIX-lea, reînvie Iaşii acelei epoci, cu eternele probleme ale familiilor – iubirea, măritişul, norocul în căsnicie.
Rusaliile Text disponibil online
Acțiunea se petrece la țară, în preajma sarbătorii Rusaliilor, fiind o amuzantă confruntare între bine și rău și terminându-se cu o răsturanre de situație previzibilă care duce la triumful binelui.
Sânziana şi Pepelea Text disponibil online
Satiră politică deghizată abil în basm, Sânziana și Pepelea este povestea clasică a unei prințese răpite de un zmeu și salvată de un băiat sărac și isteț. Dar pe lângă prințesă și erou avem împăratul Papură Vodă, veșnic indecis în legătură cu politica țării, sfetnicii regali Păcală și Tândală cam prea grijulii cu interesele personale, prinții pețitori Lăcustă Vodă și Pârlea Vodă atât de lacomi încât le mor regatele de foame și de sete, zmeul și muma sa, fiecare cu alte ambiții în viață. O galerie de personaje neobișnuite distribuite în roluri clasice dar care reușesc să iasă din tipare și să surprindă plăcut spectatorii cu personalitățile lor bizare. În nici un caz un basm predictibil sau plictisitor.

Optiuni vizualizare

Biografie Vasile Alecsandri 

+29 37voturi

Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri s-a nascut la data de 21 iulie 1821 in Bacau, Romania.

1821 Iulie 21 S-a nascut, conform opiniei majoritatii cercetatorilor, cel de-al doilea copil, Vasile, al medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei, nascută Cozoni, în orasul Bacău. Curând familia viitorului scriitor se mută la Iasi.
(Conform altor surse, Alecsandri s-ar fi născut în 1819 sau chiar în 1818.)
1827 Vasile Alecsandri ia primele lectii de la dascălul maramuresean Gherman Vida, profesor la Seminarul de la Socola.
1828-1834 Viitorul scriitor îsi continuă învătătura în pensionul lui Victor Cuenim, deschis în 1828 la Iasi. Verile si le petrece la Mircesti, unde tatăl său cumpărase mosia.
1834-1839 Împreună cu alti fii de boieri, Vasile Alecsandri îsi face studiile la Paris. După trecerea bacalaureatului literar se pregăteste să intre la medicină, dar abandonează. Urmează cursurile facultatii de drept, însă după câteva luni renuntă. Tatal său l-ar fi vrut inginer, dar îi lipsea bacalaureatul în stiinte, pe care nu-l poate obtine. Se dedică literaturii, scriind primele versuri în limba franceză, între care poemul Zunarilla.
1839 În drum spre Patrie, Vasile Alecsandri întreprinde o lungă călătorie prin Italia. Vizitează Florenta, Roma, Padova, Venetia, Triest. Din această călătorie culege impresii necesare scrierii primelor opere în limba română Buchetiera de la Florenta si Muntele de Foc.
1840 În revista "Dacia literară" (nr. 3, mai-iunie) este publicată nuvela Buchetiera de la Florenta. Este numit, împreună cu C. Negruzzi si M. Kogălniceanu, director al teatrului din Iasi. Pentru nevoile scenei scrie vodevilul Farmazonul din Hârlău, care se joacă la 18 noiembrie.
1841 Pe scena teatrului iesean se joacă piesa lui Vasile Alecsandri Modista si cinovnicul.
1842 V. Alecsandri călătoreste prin muntii Moldovei, fapt care i-a prilejuit "descoperirea tezaurului poeziei populare". Sub influenta acesteia Vasile Alecsandri scrie primele sale poezii românesti - Doinele.
1843-1844 Vasile Alecsandri întreprinde lungi excursii prin muntii si prin satele Moldovei, culegând folclor. Din această perioadă datează nuvela O primblare la munti.
1844 La 18 ianuarie are loc premiera piesei Iorgu de la Sadagura, primită de public cu deosebită căldură. împreună cu Mihail Kogălniceanu si Ion Ghica, scriitorul se află în fruntea revistei "Propăsirea". Aici sunt publicate o parte a doinelor sale, nuvelele O primblare la munti si Istoria unui galben. Aflat pentru cură la Borsec, Vasile Alecsandri scrie nuvela Borsec. Dă la iveală "fiziologia" Iasii în 1844.
1845 Face cunostintă cu Nicolae Balcescu si cu alti tineri munteni la mosia Mânjina a lui Costache Negri. Tot acum vizitează Bucurestii. Este epoca în care creste afectiunea sa pentru Elena Negri, careia îi dedică o seamă de poeme.
1846-1847 Vasile Alecsandri o însoteste pe Elena Negri în străinătate, pentru îngrijirea sănătătii. Italia, Austria, Germania, Franta, apoi din nou Italia îi prilejuiesc impresii profunde. Insă boala Elenei se agravează, iubita poetului stingându-se pe vapor la întoarcere în Patrie. în vară se află la odihnă la Balta Albă. Impresiile din această localitate si-au găsit expresia în nuvela Balta Albă.
1847 Scrie piesa Piatra din casă.
1848 Martie începe miscarea revolutionară din capitala Moldovei. Alecsandri scrie Desteptarea României si redactează împreună cu alti patrioti petitia cuprinzând revendicările ce trebuiau aduse la cunostinta domnitorului Mihail Sturza. După înăbusirea miscarii se refugiază în munti, apoi trece la Brasov. Evocarea acestor întâmplări o face în fragmentul de proză Un episod din anul 1848.
1849 Vasile Alecsandri redactează studiul Românii si poezia lor, sub forma unei scrisori către A. Hurmuzachi, studiul fiind publicat în revista "Bucovina".
1850 Aprilie 9 Are loc reprezentatia piesei Chirita în Iasi sau Două fete s-o neneacă.
1851 La întoarcerea din Paris si Londra, cu vaporul pe Dunăre, vasul e pe punctul de a se scufunda. întâmplarea e povestită în episodul înecarea vaporului Seceni pe Dunăre, destinat să apară în primul număr al proiectatei reviste "România literară". Episodul este mai târziu încadrat în naratiunea dramatizată Un salon din Iasi. August 5 Se reprezintă cu mare succes Chirita în Iasi.
1852 Aprilie Apare la Iasi prima fasciculă din colectia de opere folclorice: Poezii poporale. Balade (cântece bătrânesti) adunate si îndreptate de V. Alecsandri. Octombrie Vasile Alecsandri scoate prima culegere din teatrul său, Repertoriu dramatic. Se reprezintă piesa Chirita în provincie.
1853 La Paris, unde se găsea încă din toamna precedenta, Vasile Alecsandri publică primul volum de poezii originale, Doine si lăcrimioare, dispuse în trei cicluri: Doine, Lăcrimioare, Suvenire. La Iasi îi apare cea de-a doua fasciculă a Poeziilor poporale. Vasile Alecsandri întreprinde o lungă călătorie în sudul Frantei, în Spania si în nordul Africii. Relatarea partială a acestei călătorii se cuprinde în "ziarul de călătorie" Călătorie în Africa. Scriitorul intercalează în cursul relatarii diverse episoade narative, ca Cel întâi pas în lume (publicat initial în 1841 în "Albina românească" sub titlul Pierderea iluziilor) si Suvenire din Italia. Monte di Fo, publicat tot acolo, în 1843.
1854 Moare tatal scriitorului. Preluându-si mostenirea, Alecsandri eliberează tiganii robi de pe mosiile sale.
1855 Apare, sub conducerea poetului, revista "România literară", în care se publică poezia Anul 1855. Tot aici apar fragmente din Călătorie în Africa si nuvela Balta Albă.
1856 Are loc congresul de pace de la Paris, decisiv pentru viitorul politic al Principatelor, care aspirau la unire. Alecsandri se dedică integral cauzei luptei pentru Unire. în "Steaua Dunării", ziar condus de Mihail Kogălniceanu, apare la 9 iunie Hora Unirii.
1857 Vede lumina tiparului culegerea de proză Salba literară, continând povestiri, impresii de călătorie si câteva scrieri dramatice. In ziarul "Concordia" din Bucuresti apare poezia Moldova în 1857.
1859 După alegerea ca domnitor a lui Cuza, scriitorul pleacă într-o lungă misiune diplomatică la Paris, Londra si Torino, pentru a obtine recunoas-terea dublei alegeri a lui Cuza. La Paris îi vizitează pe Lamartine si pe Merimee si caută să câstige bunăvointa ambasadorului Rusiei, contele Kisseleff, fostul guvernator al Principatelor între 1829 si 1834.
1860 Abandonează activitatea politică si se retrage la Mircesti, în mijlocul familiei, unde se dedică scrisului, compunând piese de teatru, printre care Rusaliile si câteva cântecele comice.
1861 Îndeplineste o nouă misiune diplomatică, încredintată de Cuza. în vederea recunoasterii Unirii de către puterile europene, Alecsandri vizitează Parisul, Torino, Milano, iar un timp girează afacerile agentiei diplomatice de la Paris, în locul fratelui său. Reîntors la Mircesti, scrie piese si cântecele comice.
1863 La Iasi apare editia a doua a volumului Doine si lăcrimioare cu ciclul Mărgăritărele. Apare partea a doua a Repertoriului dramatic, cuprinzând ultimele piese ale scriitorului.
1866 Apare într-un volum întreaga colectie a Poeziilor poporale. E numit membru al Societatii literare române pentru cultura limbii, care în 1879 avea să devină Academia Română.
1868 Publică, în "Convorbiri literare", primele pasteluri: Sfârsit de toamnă, Iarna, Gerul etc.
1871 Îsi dă demisia din Societatea literară română, după ce aceasta hotărâse să adopte principiul etimologic în scriere si să publice dictionarul lui Laurian si Massim.
1872 Apare studiul Introducere la scrierile lui Constantin Negruzzi, mai întâi în "Convorbiri", apoi ca prefată la volumul de scrieri ale lui Negruzzi scos de Editura Socec. Scrie Dumbrava Rosie, pe care o citeste la o sedintă a "Junimii".
1874 Apare piesa Boieri si ciocoi, fiind reprezentată pe scena teatrului iesean.
1875 Apar la Socec primele patru volume din seria Operelor complete, cu o prefată a autorului. Ele cuprind creatia dramatică. În acelasi an apar următoarele trei volume, cuprinzând creatia poetică.
1876 Apare volumul al optulea al Operelor complete: Proza.
1877 Mai 9 Proclamarea independentei tării în parlament. La aflarea vestii Alecsandri scrie poezia Balcanul si Carpatul, cu care inaugurează ciclul Ostasii nostri.
1878 Apare volumul Ostasii nostri.
1878-1879 Se dedică lucrului la drama istorică Despot-Vodă. în mai 1879 citeste piesa la o sedintă a "Junimii" bucurestene. Are loc reprezentatia piesei la Teatrul National din Bucuresti. Este invitat să-si reia locul la Academie si să participe la lucrările anuale, fiind ales în comisia pentru modificarea ortografiei.
1880 Apare cel de al nouălea volum din seria Operelor complete, cuprinzând Legende nouă si Ostasii nostri. Apare nuvela Vasile Porojan, sub forma unei scrisori către Ion Ghica. Scrie feeria Sânziana si Pepelea. În "Albumul macedoromân" al lui V. A. Urechiă apare "istorioara de început de amor" Margărita, scrisă cu zece ani mai înainte, dar relatând un episod de tinerete, localizat în timp prin 1850-1852.
1881 I se decernează Marele premiu "Năsturel-Herascu" al Academiei Române pentru drama Despot-Vodă si poeziile din ultimul volum de Opere complete.
1883 Într-o sedintă a "Junimii" si la Academie Alecsandri citeste noua sa piesă Fântâna Blanduziei.
1884 Fântâna Blanduziei este reprezentată, cu mare succes, la Teatrul National. Scrie piesa Ovidiu.
1885 Este numit ministru plenipotentiar al României la Paris, post pe care îl detine până la moarte.
1886 Realizează o nouă versiune a piesei Ovidiu.
1888 Scrie Plugul blestemat. Se ivesc primele semne ale bolii care avea să-l răpună.
1890 August 22 Vasile Alecsandri se stinge din viată la Mircesti. Este înmormântat la 26 august în grădina casei, daruită în 1914 Academiei, de către sotia poetului. Deasupra mormântului a fost ridicat un mausoleu din initiativa Academiei, în 1928. Întreg ansamblul a devenit muzeu memorial.



Cronici ale spectacolelor dupa texte de Vasile Alecsandri

Discutii:

propune tema de discutie

  Aminteste-ti datele mele