regizor caut piesa

Piese de Vlad Zografi

adauga piesa

Oedip la Delphi

Venit la Delphi să-și afle viitorul. Pithia, devine iubita lui și, înfruntând orice reguli, Oedip se hotărăște să rămână și, în felul acesta, dezechilibrează lumea. Nu se abate răzbunarea zeilor asupra lui, nici conștiința nu îl roade, doar plictiseala îl face să plece spre destinul său, asumându-și un story și nu o soartă.

Petru

Petru I, țarul Rusiei, însoțit de Nikita Zotov, măscăriciul și profesorul lui și de doi spioni vizitează Parisul pentru a încheia o alianță cu Franța, aparent, dar de fapt în căutarea filozofului cinic Pierre de la Manque, care să-i spună cum pot fi schimbați oamenii, pentru ca el, Petru, să civilizeze Rusia. Abuzând de puterea sa, Petru îl ucide pe Pierre, pentru că acesta îi spune că ceea ce vrea el nu se poate, că oamenii nu pot fi schimbați.

Regele si cadavrul

Piesa a fost scrisa sub influenta cartii lui Heinrich Zimmer, Regele si cadavrul, care cuprinde legende tinand de lumile araba, celtica si indiana, la randul ei inspirata de Cele douazeci si cinci de povesti ale spectrului din cadavru apartinand lui Somadeva, opera clasica a culturii sanscrite. Motivul mortii vesele, al cadavrului ambulant, al ghicitorilor persane, atmosfera de halima in care se impletesc ironia si intelepciunea, morbidul si pacaleala hatra, bonomia si spiritul caustic al piedicilor initiatice compun canavaua unui basm modern.

Sărută-mă

Un om al străzii, lepros, retrăiește momentele care i-au marcat viața plină de eşecuri şi înfrângeri care l-au condus spre degradare şi însingurare. Deznădăjdiut fiind, el caută salvarea prin credinţă și îl roagă pe preot să-l binecuvânteze şi să-l sărute cum l-a sărutat Iisus pe lepros. Dar preotul nu face asta, ci îl evită, fapt care îi omoară și ultima speranță.

Ultimul lepros

Este decizia ta. Poţi continua să rămâi sclavul sistemului şi să asişti la permanentele războaie, depresii şi injustiţii mondiale în timp ce te complaci în distracţii sterile şi gunoi materialist; sau îţi poţi concentra energiile către schimbarea reală, de durată. Dar mai presus de toate cea mai importantă schimbare trebuie să aibă loc mai întâi în tine însuţi. Revoluţia reală este revoluţia conştiinţei. Decizia îţi aparţine! (Vlad Chico)

Viitorul e maculatură

O fundaţie, care are obişnuitele scopuri româneşti, acelea de a-i îmbogăţi pe membrii ei, iar nu să-i ajute pe cei în dificultate. Un ziarist de televiziune genovez, de origine română, vine cu echipa lui să filmeze mizeria românească tipică: copiii străzii, cerşetorii, gunoaiele, prostituatele. De fapt, dl Rougier este diavolul în persoană, care se arată dezamăgit că nu are pe cine să coboare, lumea trăind la nivelul cel mai de jos, inclusiv moral, astfel încât cu toţii sunt, din capul locului, clienţii săi. Or, plăcerea sa e să facă, din puri şi neprihăniţi, clienţi ai iadului.

• ordoneaza:
• alfabetic
• cea mai recent adaugata
• cea mai discutata
• cea mai votata

Biografie Vlad Zografi 

editeaza

Cronici ale spectacolelor dupa texte de Vlad Zografi

• Gheorghe Visu sau farmecul discret al talentului de Doina Papp sursa: Observator Cultural
  De la parabola cu cod de localizare istorica din piesa Petru la aceea definita prin personajul antic Oedip sau in povestirile filozofice „recuperate“ in Regele si cadavrul, Vlad Zografi s-a impus printr-un discurs epurat de ingredientele cotidianului, chiar daca teatrul sau a fost perceput de la inceput ca profund actual.
  Viitorul e maculatura, noua sa piesa (noua pe scena pentru ca in volum a aparut in urma cu vreo 4 ani) socheaza tocmai prin acest aport de realitate de care nu-l credeam in stare pe autorul captivat de metafizica. Radicalizat pina la slogan, verbul sau da acum glas unei indignari „cetatenesti“ care in celelalte piese era ceva mai disimulata si vag directionata. S-ar putea crede ca autorul s-a saturat sa fie subtil si manierat si ca, mizind pe mijloacele directe, eficiente ale teatrului, vrea sa se faca mai bine auzit de la inaltimea scenei, unde cuvintele dobindesc o forta atit de puternica.
  
  Sa ne spuna, de pilda, daca mai era nevoie, cit de artificial
  Citeste tot pe Observator Cultural
• Dracul vorbeşte româneşte de Marina Constantinescu sursa: România literară
  Subiectul piesei (povestit de însuşi autorul)
  Să zicem că diavolul în persoană se hotărăşte să viziteze România. Şi vine sub înfăţişarea unui jurnalist elveţian de origine română, desigur - din moment ce vorbeşte impecabil româneşte. E însoţit de doi drăcuşori, la fel de elveţieni şi la fel de români împreună cu care urmează să facă un film despre România de azi. Nu-i trebuie mult timp să descopere că aici se simte ca acasă. Asta îi dă frisoane. Misiunea lui e deja îndeplinită, n-are pe cine să mai prăbuşească, n-are ce să surpe. Şi atunci, pentru că se teme să lenevească, începe să ţină lecţii de morală. Vlad Zografi despre Viitorul e maculatură.
  Felul în care scrie acest dramaturg, în care alătură cuvintele şi prinde ideile în verb, în forme şi formule memorabile, felul în care apare plutind în această lume, posedînd-o de fapt pînă aproape de intimitatea fibrelor ei, aspectul inocent al unei replici care
  Citeste tot pe România literară
• Un spectacol de Vlad Zografi la Teatrul Mic - Viitorul e maculatură de Nicolae Prelipceanu sursa: România libera
  Recent, Teatrul Mic a prezentat o nouă premieră, cu piesa lui Vlad Zografi, Viitorul e maculatură. Înainte de a ne referi la spectacolul propriu-zis, să notăm o declaraţie a autorului piesei, făcută cu prilejul premierei: "Nu sunt convins că Dumnezeu are o intenţie precisă cu fiecare din noi în parte, dar simt nevoia să-i mulţumesc că mi-a dat norocul de a mă fi născut în România. Să zicem că aş fi făcut ochi undeva în Franţa, America, Rusia ori China. Comodă sau mizerabilă, viaţa acolo m-ar fi tentat să-mi închipui că povestea în care am intrat are un sens. M-aş fi trezit prins între oameni care, de bine, de rău, participă la ceva cu aparenţe serioase. Tradiţia, dar şi cele mai noi principii abstracte sau invenţii concrete, în măsură egală, sunt aparenţe credibile şi le împing înainte, pe o cale largă. Asculţi discursuri politice care par să ducă undeva, te izbeşti de indivizi plini de încredere în te miri ce idei sau în
  Citeste tot pe România libera
• What a beautiful country! de Mihaela Michailov sursa: Observator Cultural
  Dacă cineva v-ar incita să alegeţi între devălmăşia românească, în faţa căreia orice încercare de înţelegere raţională se pierde în gol şi cronometrica ordine elveţiană, nu-i aşa că aţi sta puţin pe gînduri? E ceva în Romania asta care te atrage ireversibil. Unde mai poţi găsi cerşetori şi hoţi atat de veritabili şi inventivi care te privesc cu cei mai inocenţi ochi din lume, afundîndu-şi mîinile în buzunare, pentru a-ţi lua absolut orice, sau implorîndu-te cu strigăte disperate,- aveţi milă de o biată... am acasă treisprezece fraţi etc să le dai un bănuţ, asta aşa ca metaforă. Şi atunci după ce tresari la fiecare pas de un fel de oximoronică panică-încîntare (asta numai după ce ţi-ai format o minte pliată pe paradoxuri) îţi vine să spui: ce şansă că m-am născut în Romania. O recunoaşte şi dramaturgul Vlad Zografi atunci cînd vede în Romania cel mai fertil subiect de creaţie, fie ea literară sau
  Citeste tot pe Observator Cultural
• Atractiile Romaniei - Viitorul e maculatura de Mihaela Michailov sursa: Observator Cultural
  Daca cineva v-ar incita sa alegeti intre devalmasia romaneasca, in fata careia orice incercare de intelegere rationala se pierde in gol si cronometrica ordine elvetiana, nu-i asa ca ati sta putin pe ganduri? E ceva in Romania asta care te atrage ireversibil. Unde mai poti gasi cersetori si hoti atat de veritabili si inventivi care te privesc cu cei mai inocenti ochi din lume, afundandu-si mainile in buzunare, pentru a-ti lua absolut orice, sau implorandu-te cu strigate disperate,- aveti mila de o biata... am acasa treisprezece frati etc sa le dai un banut asta asa ca metafora. Si atunci dupa ce tresari la fiecare pas de un fel de oximoronica panica-incantare (asta numai dupa ce ti-ai format o minte pliata pe paradoxuri) iti vine sa spui: ce sansa ca m-am nascut in Romania. O recunoaste si dramaturgul Vlad Zografi atunci cand vede in Romania cel mai fertil subiect de creatie, fie ea literara sau cinematografica: "Dumnezeu mi-a ales perfect tara si ar fi o imbecilitate sa emigrez.
  Citeste tot pe Observator Cultural
• De două ori one man show de Adrian Țion sursa: Agenda LiterNet
  Monodrama lui Vlad Zografi răstoarnă în tragic sensul jucăuş, erotic al îndemnului din titlu. Alt îndemn răstălmăcit. La antipodul drăgălirii dintre îndrăgostiţi. Sărută-mă e o dramă surdinizată care se petrece, nu pe scena strălucitoare a vieţii, ci la periferia ei. Sub ochii noştri şi totuşi nebăgată în seamă. O dramă pe cât de convingătoare în plan real, pe atât de puternic simbolică. E drama unui homeless, noul erou al timpurilor noastre. Un erou beckettian din seria celor ce-şi duc existenţa prin tomberoane de gunoi. Un marginal. Un refuzat, alungat brutal de la banchetul vieţii.
  În zdrenţe, cu nelipsiţii saci din plastic şi cu salteaua pentru înnoptat legată cu sfoară, cu bube pe faţă şi mâini, pe scurt, o făptură hidoasă în adevăratul înţeles al cuvântului - aşa păşeşte Emanuel Petran pe scenă. Te sperii de el. Cum de a ajuns pe scenă nenorocitul îmbrăcat aşa, doldora de cartoane şi ambalaje, pe lângă care
  Citeste tot pe Agenda LiterNet

Discutii:

propune tema de discutie