Ambasador de Guineea, de Radu Danielescu



DIN VIAŢA NEROMANŢATĂ A UNUI SENATOR INDEPENDENT
SAU
AMBASADOR DE GUINEEA*


* Aceasta piesă de teatru are ca deziderat provocarea râsului; îndreptarea moravurilor este un obiectiv greu realizabil şi, ca atare, secundar.

PERSONAJE**:
IOAN GOLOGAN, senator independent, fost de dreapta, după o perioadă de stânga
SOFIA, soţia senatorului
ATENA, şefa de cabinet a senatorului
NUCU, şoferul senatorului
CICIU, consilierul de încredere al senatorului
BUCUR BĂLĂNESCU BUJOR, doctor estetician, prieten al senatorului
PAMELA, fiica senatorului şi a SOFIEI
NADEJDA, moldoveană de peste Prut aspirantă la cetăţenia română, artistă emerită
SAŞA PAPAŞA, președinte de Patronat


** Orice asemănare cu personaje reale este întâmplătoare si autorul nu işi asumă nicio responsabilitate. Vina aparţine exclusiv realităţii inconjurătoare.



ACTUL I- Biroul senatorial. Luxos, ca orice birou al unui senator care se respectă ( pe banii publici ).

GOLOGAN ( la telefon ):- Alo! Mai esti, bre, Fănică, pe unde? De unde! A, mai esti? Aşa, unde rămăsesem? Exact. Poartă si tu o discuție cu baiețașul ăla de la vamă, ăla, ăla, vezi că-l știi, că face figuri. L-a luat la bani marunți pe amicul nostru, că să-i numere vagoanele și să le verifice la amănunt. Așa, sună-l tu si intreabă-l dacă nu-i mai place la vamă să spună …Bine, hai că timpul costă gologani. Mulțam și nu ramân dator…Noroc! ( Stă câteva secunde, apoi ridică o coală de pe birou. Citește. ) „Interpelare. Referitor la laptele praf pentru bebeluși.” Mda! Preocuparea pentru viitorimea tării...E bine. ( Citește in continuare ) „Adresată Ministerului Sănătății. Domnule ministru, viitorul țării depinde de modul cum vom ști să crestem copii ei. În circumscripția nr.6 București mi-au parvenit numeroase sesizări ale unor părinți de bebeluși...” Ia stai, „mi-au” împreunat?! Și „copii” cu doar doi de „i”?!...( Intră PAMELA )
PAMELA:- Excelenţă, puteți să vă smulgeți câteva secunde din chestiunea in care v-ați scufundat, desigur întru binele țării?
GOLOGAN:- Pamela! Ce faci? Nici nu te-am auzit...Intri așa, pe nesimțite?
PAMELA:- Scuze, dar Atena nu era în anticameră.
GOLOGAN:- Bate la usă atunci. Daca eram cu cineva?
PAMELA:- OK. Data viitoare o să bat, poftim. Hai sa lăsăm asta, am treabă, mă grabesc...
GOLOGAN:- Nu te rețin...Mersi pentru vizită…N-o să crezi, dar si eu am treabă…
PAMELA:- Papa!
GOLOGAN:- Ce vrei?
PAMELA:- Nu-mi spune că nu știi.
GOLOGAN:- Nu știu. Ma rog, doar bănuiesc, dar sper să mă-nșel. Ti-am dat și ieri o bătrână...
PAMELA:- Prea bătrână. Şi-a dat duhul rapid. Papa, Dorobanţiul e scump. Vrei să te faci de râs că fata ta nu are bani de un suc? Haide, nu mă obliga să te rog...
GOLOGAN:- Nu, nu, nu. Pentru că nu știi sa apreciezi valoarea banului.
PAMELA:- Dimpotrivă...Bine. Atunci...( Rugător ) Te rog, te rog, te rog, te rog, te rog! E bine?
GOLOGAN:- Bine, hai, gata, gata, ce naiba! Ce-i asta? ( Scoate un teanc de bani. Inmânează o hârtie PAMELEI. Aceasta se șterge pe barbă cu ea. )
PAMELA:- Mulțam, papa! Te iubesc! Te las acum să te apleci asupra nevoilor poporului...( Între timp a intrat CICIU )
CICIU:- Bună dimineața, d-le senator! Bună dimineața, domnișoara Pamela!
PAMELA ( abia îl bagă în seama ):- A! Salut, Ciciu!...( Dă să iasă. ) A! Papa, e mult dacă te rog să mi-l dai și mie pe Nucu, să mă ducă și pe mine...( Vede nervos pe GOLOGAN ) la școală, papi, la școală.
GOLOGAN:- Nu pot. Si oricum e amanetat de maică-ta...Nu pot să mă folosesc de propriul șofer, că mi-o ia familia înainte...Maică-ta vrea numai cu Nucu. Că-i spune și glume, o destinde, auzi…Vi se pare vouă că Nucu are umor? Că mie nu îmi spune nicio poantă niciodată…
PAMELA:- O! Ba e plin de umor…Râd de mă prăpădesc când suntem in mașină…
GOLOGAN:- Ciciule, tu l-ai auzit pe Nucu făcând glume?
CICIU:- Nucu e cel mai ursuz om pe care l-am cunoscut.
PAMELA:- Cine-a vorbit?! ( CICIU se simte ușor ofensat. )
CICIU:- Excelență, dacă-mi permiteți, o duc eu pe domnișoara Pamela...
GOLOGAN:- Ciciule, tu ai treabă. Multă.
PAMELA:- Mulțam! Dar o să merg cu taxiul. Pupici mici!...( Trimite bezele. CICIU e extaziat. PAMELA iese. )
GOLOGAN:- Ah! Ce mă fac eu cu fetița asta a mea?
CICIU:- Este o fată bună, să știți…
GOLOGAN:- Știu, dar cu enorme deficiențe de comportament pe fondul unei educații nesănătoase din partea maică-sii. Că eu n-am prea avut timp să mă ocup de ea. În fine, să lăsăm asta. Țara arde și baba se fardează. Ciciule, vreau o știre bună...
CICIU:- Oștire? Sunteți gata de război, Excelenţă?
GOLOGAN:- Nu oștire, ci o știre. O veste. De poveste.
CICIU:- A! Gata, scuzați. Am văzut aseară un film de război și...O știre? V-o dau.
GOLOGAN:- Ascult!
CICIU:- Când o s-o am.
GOLOGAN:- Ciciule, mă dezamăgești!
CICIU:- Vreți demisia mea? E gata în cinci minute.
GOLOGAN:- S-au lăudat și alții mai mari ca tine cu demisia în cinci minute. Las-o baltă! Mai degrabă demisia trebuie sa și-o dea Suzana. Ai văzut ce-a scris în interpelarea aia? Copii cu doi de „i” în loc de trei, „mi-au” împreunat, de parcă e pisică, miaună...Am să-i atrag atenția să fie mai atentă, c-o dau afară, cât mi-e ea de nepoată de soră. La mine competența profesională are intâietate faţă de nepotism, i-am spus-o de mii de ori...În fine! Hai, că timpul costă gologani...Spune, cum stăm? În primul rând in chestiunea „Sofica”...
CICIU:- A! Vesti bune...Am găsit persoana potrivită. Fată de încredere. Molodoveancă de peste Prut, 22 ani, superbă, extrem de dispusă la expunere publică, căci iși doreste reușita in viață...
GOLOGAN:- Ca orice molodveancă. Care-i prețul? Fetele de peste Prut sunt scumpe, știu bine. Nu m-apuc să-ți povestesc ce-am pățit acum vreo cinci ani la Chișinău într-o delegație de prietenie că nu-i cazul...
CICIU:- Asta e ieftină. Vrea un mic sprijin să obțină cetățenia română mai repede. Pe procedura oficială e chemată abia peste un an să depună actele și nu mai are răbdare fata...
GOLOGAN:- Natural. E bine să fii român, ce naiba! Intri-n Europa ca la tine acasă. Doar Europa ne vede ca pe intruși...Nu-i bai, se rezolvă. S-o aduci să port și eu o discuție de principiu cu fata, să-mi releve caracterul.
CICIU:- Da, Excelenţă. Am s-o chem aici chiar azi...
GOLOGAN:- La ziar am aranjat deja cu Sfincterescu, că tot mă şantaja cu treaba aia și-i eram dator...Acum e şi omul mulțumit.
CICIU:- Excelenţă, vă anunț că opoziția a depus ieri moțiunea de cenzură. Vineri deja se va vota în Plen...
GOLOGAN:- Vineri?! Aşa repede? Mă aşteptam mai tarziu. Cât cade vineri, douăzeci?! Fix de ziua mea?! Pfii! A, dacă vrei să ştii, încă nu m-am hotărât cum votez. Chiar aştept de la tine un raport pe tema asta. Cât mai repede. Mâine să-l am.
CICIU:- Acum Opozitia e pe val...
GOLOGAN:- Dar mâine? Dar poimâine? Ciciule, vreau să fii vizionar. Analizează contextul politic bine, nu te hazarda...Ai grijă, căci nu uit că tu m-ai încurajat să fac prostia să ies din partid si s-o ard ca independent…Haide, la treabă! Ţara arde și baba...
CICIU:- Se fardează, aveți dreptate. Am dispărut...Mâine aveți raportul solicitat.
GOLOGAN:- Spune-i Atenei să vina până la mine. ( CICIU iese. La scurt timp intră ATENA. )
ATENA:- M-ați chemat, d-le senator?
GOLOGAN:- Inchide uşa! Si lasă dincolo condescendența...Vorbești cu motănelul tău doar…( Glas de indrăgostit, pisicit. )
ATENA ( privește precuat in urmă, închizând ușa ):- Mi-e să nu vină cineva. Am impresia că d-na senator este alături, la d-l doctor la cabinet...Ştii, pentru operația la sâni…Cum şi-i face? Dovleac? Măr? Sau prună? ( Râde )
GOLOGAN:- Cică pară. Pârguită...Nu mă interesează, oricum. Să-i facă si smochină. Mă rog, probabil ca nu-i nici timpul nici locul potrivit pentru o partidă de amor, deși aveam un chef nebun. O lăsăm pe deseară.
ATENA:- Mai precis, pe mâine seară. Deseară am program de ieşeală la mall cu fetele...
GOLOGAN:- Mă ucizi! Nu ştiu dacă am să rezist până mâine seară...
ATENA ( glas pisicit ):- Motănelul meu e mereu în călduri...Mă sperii cu virilitatea ta. Dacă o să te părăsesc din cauza asta o s-o fac...Răcoreşte-te şi tu deseară cu mâţa de-acasă...
GOLOGAN ( o priveşte ”urât” ):- Bine, hai sa trecem la treabă. Spicuieşte-mi repede programul de azi.
ATENA:- Zece-doisprezece audienţă cu cetăţenii...
GOLOGAN:- Taie-o!
ATENA:- Poftim?
GOLOGAN:- Taie-o, nu auzi? De pe listă. Taie-o si găsește o scuză bună pentru petenţi.
ATENA:- A! Am ințeles. Sunteți chemat urgent la Parlament într-o chestiune arzătoare...
GOLOGAN:- Natural. Mai departe...
ATENA:- La unu în Parlament, aveți şedinţă la Comisia pentru Egalitate de Şanse...
GOLOGAN:- La câte am lipsit până acum?
ATENA:- Cam la toate.
GOLOGAN:- Atunci mai merge una. Găseşte un motiv justificat de absenţă si fă cererea corespunzătoare la Secretariat...
ATENA:- Nu prea mai am idei...
GOLOGAN:- Nu cred asta. Cand vrei să scapi de mine eşti plină de idei...
ATENA:- Vai, doar nu insinuezi că...
GOLOGAN ( văzând vraful de hârtii din mâna ei ):- Ba chiar insinuez că...Ce-i cu alea?
ATENA:- Memorii, petiţii si plângeri. De la alegători. Primite in ultima săptămână.
GOLOGAN:- Altele?! Măi, dar poporul ăsta este unul de plângăcioşi ce nu am vazut...Ba că n-au unde sta, ba că n-au unde munci, ba că n-au bani de medicamente, ba că n-au aia, ba că n-au ailaltă…Să le dea Statul totul, să le pună pe tavă, că scrie la Constitutie că e stat social. Dar pe Stat cine mama lui proces-verbal îl ajută?…Bine, lasă-le!...( ATENA le lasă pe birou. ) Adică nu, ia-le si dă-i-le lui Ciciu. Ştie el cum să le solutioneze. Încurajator, dar fără speranţe...
ATENA ( zâmbind ):- Majoritatea cu „obiectul petiţiei este confuz si, in consecinţă, nu vă putem soluţiona favorabil solicitarea”...A, sau „nu ați furnizat informații suficient de concise spre a va putea soluționa petitia în sensul dorit de dvs.”...
GOLOGAN:- Ciciu este un băiat deștept. Omul meu de încredere. Nu știu ce m-aș face fără el...
ATENA:- Trebuie să semnezi și hârtia asta...Decontul de cheltuieli pe luna asta...
GOLOGAN ( se uită puțin ):- Salarii, cheltuieli gospodărire, abonamente presă si internet, combustibil, lubrifianți...Lubrifianți?! Atena, tu ai trecut și?...
ATENA:- Auto, lubrifianți auto.
GOLOGAN:- A! Mda, e în regula. ( Semnează. Își pune ștampila. ) Atena, a propos, ce zi e azi?
ATENA:- Marţi.
GOLOGAN:- Aoleu! Treişpe?!
ATENA:- As! Șaişpe. Sau şapteşpe. Oricum, e ziua mea de shopping, sper că cotoiaşul n-a uitat. ( Acum și-a schimbat usor atitudinea. )
GOLOGAN:- N-am uitat, pisi. Dar n-am uitat nici că alaltăieri a fost tot ziua ta de shopping...Greşesc?
ATENA:- Deloc. Ai o memorie de motan birmanez. Într-adevăr, sunt o pisicuţă norocoasă...( Se întinde spre el ca o pisică, cu ghearele ) Miau...miau...miau...m-iau şi eu o poşetuţă nouă...
GOLOGAN:- Dragă, vorba colegului de Cameră, Huzureanu, când se plânge de secretara lui: parcă eşti originară din Miami...Mai ia-mi, mai ia-mi...Nu mă obliga să-ţi răspund şi eu cum îi răspunde el: draga mea, eu sunt născut în Maiaţi de Vâlcea, aşa că...mai ia-ţi!
ATENA:- Nu eşti tu în stare de o aşa atitudine...
GOLOGAN:- Dar, zău, în ritmul ăsta mă aduci în sapă de lemn.
ATENA:- Dacă o fac e din iubire pentru tine. Ca să-ţi mai aduci aminte de unde ai plecat: de la coada sapei, aşa cum te-ai lăudat în alegeri şi ai câştigat simpatia ţăranilor în colegiu...
GOLOGAN:- Dragă, iți reamintesc: eşti şefa de cabinet a unui senator de Bucureşti...
ATENA:- Şi ce? În Bucureşti nu sunt ţărani? Că e plin...Dar, oricum, nu te-nțeleg. Doar nu-i nimic rău să te tragi din neam de ţărani.
GOLOGAN:- De iobagi, mai precis. Ţi-am povestit că străbunicu-meu a fost unul din capii răscoalei de la 1907, care a-nceput la Flămânzi. Se spune că personal a dat foc la patru conace boierești, a torturat patru boieri şi a violat trei boieroaice...Pe una a iertat-o, oricât s-a rugat de el...
ATENA:- Ehei, prin venele românilor nu mai curge sângele de răsculat de altădată...
GOLOGAN:- Doamne-ajută! Oricum, românul nu mai e nici flămând ca altădată...
ATENA:- Asta s-o crezi tu! Eşti rupt de realitate...
GOLOGAN:- Nu-mi aduce şi tu reproşul ăsta, că nu eşti tonomat...În fine, dă-i încolo de ţărani! Nu vrei tu să auzi o veste minunată?
ATENA:- Uau! Îmi cumperi apartamentul ăla de pe Blănari?
GOLOGAN:- Ţi-am zis că are bulină...
ATENA:- De cand te feresti tu de buline? Mă rog, se rezovă. Vorbeşti la primarie să-l bage în consolidare...
GOLOGAN:- Dragă, în cel mai scurt timp vei face o promovare cu adevarat spectaculoasă...
ATENA:- Mă treci pe postul de expert parlamentar? În sfârşit! Promit să-mi iau licenţa în cel mai scurt timp, ca să fiu şi în legalitate...Motănilă al meu! ( Vine spre el. )
GOLOGAN:- Nu, dragă, vei promova din postul de amantă în cea de nevastă a senatorului Ioan Gologan...( Ea este interzisa. Îl priveste fix. ) Te bucuri, nu-i așa?
ATENA:- O să mă bucur, desigur. Dar m-ai luat prin suprindere...Şi amărâta?
GOLOGAN:- Îi fac şi ei o surpriză.
ATENA:- Se va lăsa cu scandal. E mâţă cu gheare mari...
GOLOGAN:- Mie-mi spui. E din Ploieşti, revoluționară. Dar m-am gândit la toate. Ea va fi cea care va cere divorţul...Vei vedea. Tu caută-ţi rochie, căci în maxim juma de an vei fi d-na senator...
ATENA:- Și la partaj ea ce primeşte?
GOLOGAN:- Nevastă-mea? Primeşte tot. Stai linistită, tot ce se știe...Restul imi rămâne mie...( Râde zgomotos. ) Doar nu crezi in declarația mea de avere?
ATENA:- Şi ești aşa sigur că mă voi căsători cu tine?
GOLOGAN:- Ordin de serviciu...Acum lasă-mă singur, că vreau să mă adun nițel...
ATENA:- Mai devreme aveai chef să te-nmulțești...( Râde. Se aud bătăi în ușa. Intră NUCU. )
NUCU:- Şefu!
GOLOGAN:- Nucule! Ai terminat cu nevasta-mea? ( NUCU se privește cu ATENA ) Ai dus-o unde avea treabă?
NUCU:- A! Păi e alături, la domnu doctor…( ATENA iese )
GOLOGAN:- Aşa, aşa. Bine, asteaptă ordinele mele…
NUCU:- Da, şefu…( Dă să iese. Se oprește. ) Știţi, nu prea mai am benzină…
GOLOGAN:- Păi bagă!
NUCU:- Păi…
GOLOGAN:- Vrei bani…
NUCU:- Știți că am dus-o și am luat-o în week-end pe domnișoara Pamela de la mare…
GOLOGAN:- Si te-am pus eu? Să utilizezi bunurile poporului în interes personal?...Bine, bine, lasă…La explicații ești bun. ( Scoate un teanc de bani. ) Banii poporului. ( NUCU dă să iasă. ) Stai! Stai o clipă! Bre, Nucule, ia spune-mi tu un banc, că vreau să mă destind…
NUCU:- Poftiți?!
GOLOGAN:- Un banc. O poantă. O glumă. Haide, vreau s-aud! Să te văd…
NUCU ( stă si se gândește; apoi ):- O fetiță se duce la un magazin de animale și intreabă "Vă log, aveți iepulași dlăgălași ?". Inima vanzatorului se topește brusc. Se așează pe vine lângă fetiță, și o întreabă "Vlei un iepulaș dlăgălaș alb, sau unul dlăgălaș moale și neglu și pufos ? Sau poate pe cel dlăgălaș și maloniu de acolo?". Fetița se înroșește, se leagănă puțin pe călcâie, iși pune mânuțele pe genunchi, se apleacă in fața și răspunde în șoaptă: “Cled că pe pitonul meu îl doale în cul de cale.....".
GOLOGAN ( nu râde; după câteva secunde ):- Mda, bunicel. Dar cam sec…
NUCU:- Demisec. Englezesc, şefu. Nu sunt prea bun la bancuri, mă scuzati…
GOLOGAN:- Nu eşti? Las, că am auzit altceva…Bine, du-te și bagă benzina! ( NUCU iese. Îi sună mobilul. Raspunde ) Alo! Noroc! Gând la gând...Chiar vroiam să te sun să te-ntreb dacă e cazul să îmi fac bagajele sau îl băgați pe listă de deplasare pe Feştilă? Eu îți zic sincer, cu el nu vă distrati. M-am nimerit eu cu el anul trecut într-o delegatie în Austria, un schimb de impresii intraparlamentar. Dacă nu era și Huzureanu mă-mbatam și mergeam singur la curve...Nu-i bai, eu am văzut Londra de vreo zece ori, dar o dată în plus nu strică...Cum? Despre ce-i vorba? A, moțiunea de cenzură...Ati introdus-o, stiu. Vreți din nou la ciolan, sunteți hămesiți, natural. Vezi că e cam descărnat, căci Puterea muşcă cu pofta din el…Câţi parlamentari vă mai trebuie? Doar trei? Da, n-ar fi mult. Eu? Nu-s încă decis. Natural, am receptat oferta voastră pe canale, stai linistit, numai că nu sunteți singurii pe piaţă...Mai am timp până vineri. Cum? Să fiu la birou poimâine seară? Trimiteţi pe cineva să vorbească cu mine mai în detaliu? Il aştept. Noroc! ( Închide. Sună dictafonul. )
VOCEA ATENEI:- D-le senator, o domnişoara…Nadejda zice că-i zice. Zice că a vorbit cu Ciciu…
GOLOGAN:- A, da, să intre.
( Se aranjeaza și el rapid. Intra NADEJDA. 90/60/90. Superbă. Piept de nota zece. Picioare lungi și la vedere. Totuși, fata pare modestă în comportament. Trebuie spus că vorbește cu cel mai neaoş accent moldovenesc de peste Prut.)
NADEJDA:- Bună zîua!
GOLOGAN:- Bine ati venit! ( E și el plăcut impresionat ) Luați loc! ( Ii recomanda fotoliul din fața biroului. ) Deci dvs sunteti d-ra…
NADEJDA:- Nadiejda.
GOLOGAN:- Nadejda. Adică un fel de traducere în moldoveană a numelui românesc Speranța…Nadejda moare ultima…ştiti, proverbul românesc cu…( râde )
NADEJDA:- Ia znaiu, ia znaiu.
GOLOGAN:- Poftim?
NADEJDA:- Adicî il cunosc.
GOLOGAN ( ușor ofuscat ):- D-ra, dacă vreți cetățenia română trebuie să vorbiti românește bine, fără influențe rusești…
NADEJDA:- Izvinite…Pardon! Scuzați, vî rog…Nu m-am putut apţîni…
GOLOGAN:- Bun. Haideti, că timpul costă gologani. Ințeleg ca Ciciu v-a pus la curent cu misiunea dvs…
NADEJDA:- M-o pus.
GOLOGAN:- Sper că nu vi se pare una ingrată…Misiunea, zic. Bun. Ați înțeles că relaţia noastră va fi una scurtă, cât sa fim filmați de cineva din presă, si că va fi una de formă…
NADEJDA:- Cum? A, di ochii la lumi, da, da, am prişiput. Deşi, sî ştiti, eu nu am jeni sî fac siex, daca-i nivoii. Sunt indătinatî. Scuzati! Adicî, sunt obicinuitî, pi romanieşti. Dacî vreţi fotografii si mai compromiţătoari cu dumniavoastrî eu nu mă dau dupi stijar.
GOLOGAN:- Nu mă tentati, vă rog. Să ne rezumăm la atât. A propos, pură curiozitate: aveţi prieten?
NADEJDA:- D-apoi am și eu unul acolo, că nu mi-s fatî urîtî…Am şi aparut la ziar, pi pajina şinşi în rivista „Informaţîi bursîiere”.
GOLOGAN:- Felicitări! Şi il iubesti?
NADEJDA:- Oţîrîşîcî.
GOLOGAN:- Si el te iubeste?
NADEJDA:- Oţîrîşîcî mai ghini.
GOLOGAN:- Si n-o să se supere când o să vă vadă in ziar de gât cu mine?
NADEJDA:- Nu-i suparaşios din firi…
GOLOGAN:- Natural. Bun. Atunci…
VOCEA ATENEI ( la dictafon ):- D-l doctor doreşte să intre la dvs…
GOLOGAN:- Poftește-l! ( Apoi sare la Nadejda. ) Draga Nadejda, dacă tot suntem iubiti, hai să facem o repetitie! ( O ia la piept. Dar ea este mai voinica decât el si il ia ea şi-l sărută. Intra DR. BALANESCU, ce rămâne in prag uluit. )
NADEJDA:- Aşe ii ghini?
GOLOGAN:- Binișor, binișor…A! Mă sufocați!...
DR. BALANESCU:- Mă scuzati, v-am inoportunat…
GOLOGAN:- A! Doctore! Intră, te rog…Tocmai discutam ceva cu o alegătoare, în cadrul audienței...M-a imbrățișat de bucurie că i-am rezolvat problema...
DR. BALANESCU:- Sunt convins…( Face cunostință ) Doctor Bucur Bălănescu Bujor.
NADEJDA:- Nadiejda. Îmi pari ghini.
DR. BALANESCU ( este țintuit cu privirea la bustul Nadejdei ):- Nu mai putin…D-ră, dacă imi permiteti o neobrazare, dar am o mare curiozitate…
GOLOGAN:- Satisfă-ţi-o, doctore! Nadejda n-are jienî. Este fată de-a noastră, din popor, din Chişinău ….
NADEJDA:- Oţîrîşîcî mai la vali…Din Tighina.
DR. BALANESCU:- Se vede. La vale aerul este propice dezvoltarii zonei toracale…
NADEJDA:- A, nu, îi zonî muntoasî, nu tora...cum aţi zîs...
DR. BĂLĂNESCU:- D-ră, ce curiozitate am: sânii dvs. sunt naturali sau prelucraţi?
NADEJDA:- Vai ghi mini si ghi mini! Naturali ghi la mamucî si tatucî lor…Sî poati?
GOLOGAN:- Naturali ca naturali, doctore. Stii că mie imi place doar ce e natural. Am si un proiect pentru promovarea produselor naturale romanesti…
DR. BALANESCU:- Extraordinar! Fantastic! Nemaipomenit! Așa ceva nu am mai vazut in viata mea. Ce curbură, ce rotunjime, ce sfericitate, ce fermitate, ce piele, ce culoare, ce perfecţiune!...Ah! Mă declar invins. N-aș putea nici în o sută de ani să realizez o aşa operă cum ai facut-o tu, Doamne! Mă înclin...( E cu mainile pe sânii Nadejdei. )
NADEJDA ( râde ):- Mî gighilesc, dom doctor…Io mî gighilesc ripidi…Că mi-o dat mamucî lapti di caprî când ieram copiliţî…
DR. BALANESCU:- Domnișoară, sunteti minunată! Am să va fac o propunere indecentă, dar zic eu de nerefuzat…
NADEJDA:- Ghini. Acşiept. Dar bez siex oral. Adicî fără. Că iau medicamienti...Doar normal.
( Cei doi sunt ușor uimiti. )
DR. BALANESCU:- Vai, d-ră, m-ați ințeles greșit. Alt gen de propunere. Nu mă credeți pervers, căci nu sunt…
GOLOGAN:- Ei, lasă, doctore…
DR. BALANESCU:- Vroiam să vă întreb dacă sunteti de acord să vă pozez bustul pentru coperta catalogului meu. Eu sunt doctor chirurg estetician. Am cabinetul în această clădire, prin bunăvoinţa d-lui senator. Specialitatea mea sunt implanturile mamare…Bineințeles că nu gratis…
NADEJDA:- Ghini, dom doctor. Când o faşem? Acum? ( Iși dă jos bluza. )
DR. BALANESCU:- Și acum. Dar aici?
GOLOGAN:- Și aici. Dar repede. Că mai am și altele de făcut.
( DR. BALANESCU scoate mobilul. Pregătește pentru poza. )
NADEJDA:- Staţi oţîrîşicî. Să mă gotovesc oţîrîşîcî. ( Vorbește cu sânii. ) Haideți, puisori, staţi drepți, că ne imortaliziazî domnu în pozî și să fim cât mai fotojenici, să nu mă faşieti di ocarî, c-o să apărem pi copiertî…( GOLOGAN si DR. BALANESCU așteaptă să termine. Apoi DR. BALANESCU face câteva poze. În acest moment intră SOFIA. Ceilalți nu o văd. Privește și ea șocată. )
SOFIA:- Ce se întamplă aici? Biroul senatorial a devenit studiou pentru ședinţă foto pentru Plaiboy? Pentru asta te-au votat cetăţenii, Johnny?
GOLOGAN:- Sofico, cum intri aşa?
SOFIA:- Zi-i inspiraţie.
DR. BALANESCU ( sare la sânii Soficăi ):- Sofia, ce faci? Opera mea!...Ți-am zis că trebuie să stai neclintită o jumatate de oră macar. Dacă se deplasează gelul siliconic mi-ai distrus lucrarea…
SOFIA:- Sunt sânii mei! Răspundeți-mi la intrebare: ce se intamplă aici? Vreau o explicație. Dar una plauzibilă.
DR. BALANESCU:- Ți-o dăm. Avem. Permite-mi să răspund eu, dragă Johnny…Domnişoara Nadejda a venit în audienţă la d-l senator cu o chestiune cetăţenească. Eu am remarcat-o şi am rugat-o să-mi pozeze pentru coperta viitorului meu catalog…
SOFIA:- Cum?! Parcă rămăsese că vor fi ai mei pe copertă…
DR. BALANESCU:- Dacă nu respecti minimele indicații medicale este posibil să nu mai apară nici în interiorul catalogului. Nu pun lucrări deteriorate...
SOFIA:- Johnny, tu îl auzi cum mă ameninţă?
GOLOGAN:- Haideți, că nu avem timp de pierdut. Ţara arde și baba se fardează…Doctore, am să te rog să iei pe domnişoara Nadejda la d-ta in cabinet și să desăvârşeşti acolo ședința foto…Am oţîrîşică...ptu!...puţină treabă cu Sofica…Cât despre d-ta, d-ra Nadejda, rămâne să ne auzim cum să ne vedem, căci trebuie să rezolvam problema mâine sau cel târziu poimâine…
DR. BALANESCU:- Păi n-ați rezolvat-o deja?
NADEJDA:- Orişicând, d-le senator. Orişicând, mai puțin de vineri până duminica. Sunt în provinşie. La Vaslui, la un parti la baiatu unui dieputat, că faşi majoratu. Cică vini şi-i cântî si viedeta aia, Pink...Vă las o carti di vizitî…
GOLOGAN ( o ia ):- Nadejda Ţopîrlenco. Artistă emerită.
NADEJDA:- Iemeritî, da. La Tighina ieram intr-o formaţie di folclor, „Privighetoarea Tighineanî”, triplucampioanî naţionalî…Acuşicî sunt ievolutionistî. La barî. Dar si cânt, dansiez, plus că mai fac si altili.
SOFIA:- Se vede, păpusico.
NADEJDA:- Mulţămiesc.
( NADEJDA si DR. BALANESCU ies. )
SOFIA:- Johnny! Carevasăzică cu folocloriste. În halul ăsta ai ajuns…
GOLOGAN:- Sofico, n-am chef de scene. Țara arde și baba se fardează...
SOFIA:- Eu nu-ţi înţeleg vorba asta...Insinuezi ceva?
GOLOGAN:- E o expresie, dragă.
SOFIA:- Expresie...Şi ce arde, mă rog?
GOLOGAN:- Nu arde. E incendiu. Ditamai vâlvătaia, Sofico!
SOFIA:- Aoleu! Hai, că mă sperii:..Ce s-a-ntâmplat? ( Stă jos. Duce mâna spre inima. ) A!
GOLOGAN:- Ce te doare? Inima?
SOFIA:- Nu. Sânul stâng. Dar e ceva normal, în perioada postoperatorie...
GOLOGAN:- Sofico, ne aşteaptă vremuri grele...
SOFIA:- A picat afacerea cu licitaţia ăia? Să ştii că eu tot nu renunţ la cerceii ăia cu pietre prețioase...
GOLOGAN:- Sofico, ascultă-mă! Uită-te în ochii mei şi răspunde-mi cât poţi tu de sincer: ţii la mine?...Nu, nu-mi răspunde! Răspunde la următoarea întrebare: ţii la averea noastră?
SOFIA:- Vai de mine! Ştii bine că da...E în pericol?
GOLOGAN:- De dispariţie. Mai in pericol de disparitie decat tigrul bengalez, crede-mă...Am fost înştiinţat că sunt în vizorul Procuraturii pentru nişte chestii, nu intru în amănunte...Ideea este că se va ajunge la sechestru pe imobile...
SOFIA:- Vai de mine! Pe vila din Primăverii?
GOLOGAN:- Inevitabil.
SOFIA:- Pe conacul de la munte?
GOLOGAN:- Ineluctabil.
SOFIA:- Pe hotelul de la mare?
GOLOGAN:- Indubitabil.
SOFIA:- Mor! Mor!...( Apoi ) Dar stai, Johnny, cum de-au deschis dosarul ăsta? Ah! Vezi dacă nu mai eşti de-al lor? Ți-am zis să nu faci tu pe nebunul cu independenţa asta, că nu-i bună, rămâi ca prostu-n ploaie fără umbrelă…
GOLOGAN:- Acum şi tu...Oricum, nu vreau să cred că e dosar politic...Deocamdată.
SOFIA:- Şi nu este nimic de făcut?
GOLOGAN:- Ba este. Dar presupune un sacrificiu din partea ta.
SOFIA:- Mă sacrific, Johnny, mă sacrific. Cum?
GOLOGAN:- Ce preferi, să fii soţia unui senator sărac sau fostă soţie şi iubita secreta a unui senator ca pân-acum?
SOFIA:- Nu-nţeleg.
GOLOGAN:- Sofico, există o singură alternativă: divorţul. De faţadă, binenţeles. Prin notariat, la solicitarea ta, căci vrei s-o termini cu mine, după ce vei afla în ziare că am o amantă tânără...
SOFIA:- Ai o amantă?! Ce noutate! Johnny, ai jurat fidelitate faţă de popor la preluarea mandatului, dar crezi că nu ştiu că ai incălcat jurământul instantaneu? Ai inşelat un om din popor. Şi pe cine, Johnny? Pe mine, care ţi-am fost alături mereu, la bine şi chiar şi la greu...Mă rog, cât de tânără?
GOLOGAN:- Stai, dragă, n-ai ințeles? Tot de fatadă. Nadejda. Privighetoarea...A! Adică fata care-a fost aici mai devreme. E ieftină. Vrea doar s-o ajut să-şi capete mai repede cetăţenia romană să poată munci şi ea legal în Vest. Am aranjat să fiu pozat de un ziar de scandal cu ea într-o ipostază apropiată. Împuşc cu ocazia asta şi alt iepure, căci porcul de Sfincterescu mă tot şantaja că dă în vileag informaţia cu subînchirierea către cabinetul de chirurgie estetică al lui Bălănescu a unei părți din sediul ăsta, primit de la primarie pentru biroul parlamentar …
SOFIA:- Bine, dar nu o să-ţi dăuneze imaginii aşa o treaba?
GOLOGAN:- Ce, că sunt viril? Draga mea, românul apreciază asta. Si nu doar românul. Vezi cazul Clinton. Cetăţeanul vrea să fie reprezentat de oameni puternici, mustind de virilitate, inclusiv politică, crede-mă. E demonstrat in ultimii douăzeci de ani, n-am să stau să-ți reamintesc numeroasele cazuri…Deci asta-i tot. Să justificăm divorţul. Şi facem si partajul tot prin notariat. O să-ţi las ţie aproape totul. Eu păstrez puţin, câteva bunuri mobile, căci sunt vinovat, nu?...
SOFIA:- Divorţ?! Îmi laşi mie?...Dacă trebuie, contează pe mine, Johnny, mă sacrific, n-o să te las la greu...Când o facem?
GOLOGAN:- Cu cât mai repede cu atât mai bine...Am stabilit pentru vineri...
SOFIA:- Vineri să fie...Vinerea asta?! Bine, dar atunci e ziua ta...Este douazeci.
GOLOGAN:- Pură coincidenţă... Atunci are timp notarița. Actele sunt deja făcute de avocații mei. O să ți le trimit să le studiezi...Va dura puţin, căci trebuie să ajung și la Parlament, fiindcă se votează moțiunea de cenzură depusă de opoziție...
SOFIA:- Si tu ce faci? O susţii?
GOLOGAN:- Sunt încă în negocieri.
SOFIA:- S-alegi bine, Johnny! Cu capul, nu cu inima...Şi tu o să mai locuieşti cu noi în continuare?
GOLOGAN:- O perioadă nu. Nu putem să stricăm totul.
SOFIA:- Bineînţeles. Te iubesc!
GOLOGAN:- Idem. Fii puternică, Sofico! Stâncă te vreau.
SOFIA:- Sunt stâncă, Johnny. Rocă. Granit. Dolomit. Aragonit. Travertin...
GOLOGAN:- E clar! Rocă. Bravo!
SOFIA:- Acum plec. Am programare la coafor…Pot să-l iau pe Nucu?
GOLOGAN:- Nu, nu poţi. Am treabă cu el. Este şoferul meu, ce mama lui proces-verbal! Trebuie să ajung în multe locuri...
( SOFIA il privește încruntată și apoi iese. )
GOLOGAN ( Îi sună mobilul. Răspunde. ):- Alo! Să traiti. Am aflat. Vineri, știu. Grabită e opoziţia. Dacă o votez? Păi știu si eu, încă nu m-am decis, să citesc şi eu moţiunea, să văd ce contine, ce elemente de critică se aduc Guvernului...Ascult! Cum? Da, da, nu, nu. Natural. Da, nu. Nu, da. Natural. Da, da. Nu, nu. Da, da. Am ințeles. Veniţi mâine până la mine la birou să discutam mai in detaliu? După lăsarea serii. Bine, vă astept...( Închide. Se şterge pe frunte. Se ridică si merge la fereastră. Privește, ușor pierdut, în zare. Intra CICIU. Se oprește, văzându-l îngândurat la fereastră. GOLOGAN îl simte. ) Intră, Ciciule! ( Se intoarce. ) După ce pleaca toata lumea te rog să chemi băietii aia să monteze camerele alea video aici, în birou, căci o să am niște întâlniri ce trebuiesc imortalizate…Dar vezi, să nu mai știe absolut nimeni despre asta…
CICIU:- Da, Excelenţă.
GOLOGAN:- Azi m-au sunat şi unii si alţii. Trebuie să mă hotărăsc dacă votez sau nu moțiunea…Opoziția mi-a transmis oferta: un post în Guvern, exclus însă ministerul vizat de mine, Finanţele. În schimb, Puterea îmi oferă altceva: garanţia că nu voi avea dosar penal prea curând, plus un post de ambasador într-o ţară de mâna a doua, maximum…Deci, a vota sau a nu vota? Aceasta-i întrebarea. Rogu-te, Ciciule, apleacă-te responsabil asupra chestiunii, căci zilele se scurg rapid. Şi timpul îl costă pe Gologan. Ca mâine nu-i vineri. Pfii! Taman de ziua mea! Şi-am aranjat şi divorțul tot atunci…Hai, c-o să am o zi!...
CICIU:- Informaţiile ultime spun că opozitia ar mai avea nevoie de doar două sau chiar un singur vot, căci si Huzureanu ar fi fost cumva convins...
GOLOGAN:- Un singur vot?! Al meu! Ce fac, Ciciule? Intre ciocan şi nicovală…( Scoate un tub de pastile. Numără vreo trei. Le arunca in gura. Vrea să ia paharul cu apa de pe birou, dar…e tarziu. Le-a inghitit si fara apa. ) Doamne ajută-mă sa iau o decizie inţeleaptă!... ( Cade un tablou de pe perete. Autoportretul senatorului. ) E un semn?!...



ACTUL 2- Același birou senatorial. Peste două zile.
GOLOGAN ( priveşte un CD pe calculator. Se aude o voce de bărbat:”Noaptea este un sfetnic bun, dragă Johnny. Tu eşti norocos: azi e miercuri; ai chiar două nopţi la dispoziţie să te gandesti bine. Ar trebui sa alegi lozul castigator. Am mandat să-ți transmit că oferta nu poate fi imbunatațită. Maxim ce ți se poate oferi, în afara sigurantei deja menționate, este un post în diplomație. De exemplu, ambasada Finlandei...Sau cea a Venezuelei...Țări frumoase cu femei frumoase” VOCEA LUI GOLOGAN:- Dacă-i pe-așa, să știi ca eu prefer o țară africană... Știu că te miră, dar o să-ți spun ceva: am o pasiune pentru rasa neagra, cât și pentru ocean...N-aș vrea să mor cu regretul visului neîmplinit. Guineea ar fi raiul pe pământ pentru mine, căci acolo este oceanul și, zice-se, sunt cele mai frumoase africance...Nu glumesc.” VOCEA BARBATULUI:- Am reținut. Sigur există posturi disponibile în zona aceea a lumii. Posibil chiar Guineea...”. Intră ATENA. GOLOGAN oprește CD-ul. ATENA are un ziar in mână. )
ATENA:- Felicitări, d-le senator! Frumoasa fetişcana...( Arată prima pagină a ziarului. ) Este cea care a fost pe-aici acum vreo două zile, nu?
GOLOGAN:- Esti geloasă?
ATENA:- Ha! Geloasă?! Nu, dragul meu. Vrei să știi cum mă simt? Ușor derutată. Atât. Îmi spui că vrei să te insori cu mine și pe partea ailaltă mă inșeli cu nesimțire...Și cu cine!
GOLOGAN ( se amuză ):- Sunt nevoit să-ți spun că nu te-am inșelat. Informația din ziar privind relația mea cu respectiva fetișcană nu corespunde adevărului, deși imaginile ne surprind sărutându-ne cu foc...
ATENA:- Deci mă iei de proastă...
GOLOGAN:- Da. Adică nu. Vreau să-ti spun ca totul face parte din planul meu de a scăpa de Sofica. Si Sofica știe că relația mea cu privighe...cu Nadejda, așa o cheamă pe fetișcană, nu e reală. Dar am ticluit-o să aibă ea motiv plauzibil de divorț. Te-ntrebi de ce ar vrea divorţul? Simplu. Ca să partajam bunurile imobile comune si să le scot din patrimoniul meu, spre a nu mai putea fi urmarite de procurori în dosarul penal...
ATENA:- Ți-au deschis dosar penal? ( ”Îngrijorată” ) Vai! Motanul va fi încălţat de procurori?
GOLOGAN ( râde ):- Dă-ți peste gură! Nu mi-au deschis niciun dosar. Dar am mințit-o pe Sofica că mi s-ar pregăti...Ei, te-ai liniştit?
ATENA:- O să mă liniştesc când ai să te ții de cuvânt. Nu știi în ce privinţă? Apartamentul ăla de pe Blănari. În curand se va vinde...Ai grijă, c-o să intru in grevă...
GOLOGAN:- Nu intri tu în greva foamei. Nu reziști.
ATENA:- Greva sexului. Da, da, ai să vezi. N-ai să reziști.
GOLOGAN:- Bine, mai vorbim pe tema asta. Hai, că timpul costă gologani. Spicuiește-mi repede programul de azi.
ATENA:- De la unsprezece sedința în Senat...
GOLOGAN:- Aha, moţăială...
ATENA:- La doua intâlnirea cu Muscalu, în chestiunea cu licitaţia aia...
GOLOGAN:- Aha, hoţăială...
ATENA:- Și...cam asta.
GOLOGAN:- Ai uitat programul de seară. Vizită în garsoniera ta de lux, pe care ți-am închiriat-o. Coţăială. Asta da viaţă! Moţăială, hoţăială, coţăială...Hai, acum, pisicuţo, fugi dincolo şi toarce...Ia, ia stai! Tu nu porţi chiloţi?
ATENA:- Ce zi e azi?
GOLOGAN:- Joi.
ATENA:- Nu port.
GOLOGAN:- De ce?
ATENA:- Mă jenează.
GOLOGAN:- La ce?
ATENA:- La mers. Eu două zile pe săptămână, marţea şi joia, nu port indispensabili de când eram adolescentă. Îmi mai las corpul să respire.
GOLOGAN:- Să respire, pisi, să respire, merită, dar nu aici, într-un birou senatorial. Dacă află presa? Eşti ditamai şefa mea de cabinet...
ATENA:- Dar ce treabă are presa cu dedesubturile mele?
GOLOGAN:- Nu fi naivă! Presa are cu orice dedesubturi.
ATENA:- Uite ce-i, eu nu-mi schimb obiceiurile pentru nimeni, nici chiar pentru tine. Să fie clar! Aşa că nu mai insista.
GOLOGAN:- Schimbă măcar zilele: lasă-le în week-end. Sâmbăta şi duminica. Ce zici?
ATENA:- În week-end oricum stau mai mult în casă, că motănelul trebuie să fie la mâţa lui...Şi acasă nu stau îmbrăcată, doar ştii...
( Se aud batai in usa. Bagă capul DR. BĂLĂNESCU. )
DR. BALANESCU:- Deranjez? ( Cu subințeles. ) Aţi terminat?
GOLOGAN:- Intră! ( DR. BALANESCU pătrunde. ) Ieși! ( Se oprește. ) Nu, intră...Acum ieși!...( iar se oprește. ) Nu tu, doctore...Atena! ( ATENA iese. DR. BALANESCU are un ziar în mână. )
DR. BALANESCU:- Felicitări, dragă Johnny! Carevasăzică eu mă chinuiesc, iar tu punctezi lejer. Ce atracţie erotică induce funcţia politică! Mai că m-aş băga şi eu în politică la ce privilegii îţi aduce...( Îi arată ziarul. )
GOLOGAN ( se amuză ):- De ce nu, amice...Tu ești de stânga sau de dreapta?
DR. BALANESCU:- Sunt adaptabil...Ca și tine. A propos, scrie aici ca ești independent. Nu erai în partidul de guvernământ?
GOLOGAN:- Întotdeauna am fost în partidul de guvernământ, amice. Când opoziția de stânga era la putere eram de stânga, iar când fosta putere a trecut în opozitie și fosta opoziție de dreapta a venit la putere am devenit, inevitabil, de dreapta...Însă, de o jumătate de an sunt independent. Nu mă-ntreba de ce. Am simțit vânt de schimbare...
DR. BALANESCU:- Bravos! Ambidextru...Și vineri ce faci?
GOLOGAN:- Te rog, amice, nu mă întreba și tu. Stau in cumpănă, adulmec încă direcția vântului politic, dacă vrei neapărat un răspuns...
DR. BALANESCU:- Dacă vrei un sfat...
GOLOGAN:- Nu vreau! Dacă ai venit să ma feliciți pentru reușita mea amoroasă, mersi.
DR. BALANESCU:- Cu placere. Am venit și de altceva. Ai rezolvat cu ziaristul ăla?
GOLOGAN:- Cu Sfincterescu? Stai liniștit, doctore...
DR. BALANESCU:- Mersi. Ramân dator...( Dă să plece. Se oprește. ) A propos! Spuneai tu acum câteva zile despre un prieten care e interesat de o operație de mărire a organului reproductiv...
GOLOGAN:- Era o simplă curiozitate.
DR. BALANESCU:- Pot să-ți dau câteva informatii să le transmiți mai departe...prietenului tău. Eu nu fac astfel de operații. Nu-mi plac bărbații...( Râde. ) Dar se fac la noi in țară. Am câțiva amici care se ocupă. Operația se cheamă faloplastie. Nu e prea dureroasă. Se face o incizie in zonă, se elimină țesut adipos de la baza organului, se sectionează ligamentele care îl susțin in pozitia lui initială, astfel încât suprafață exterioară a organului de reproducere să fie marită...
GOLOGAN ( a ascultat cu picioarele incrucișate, parcă vizualizând operația și suferind ):-Gata, doctore, mersi. Am să-i transmit...amicului.
( DR. BALANESCU scoate un catalog si îl arată lui GOLOGAN. )
DR. BALANESCU:- Uite, am aici și câteva poze. Înainte și după.
GOLOGAN:- Asta e după?
DR. BALANESCU:- Nu, înainte. Îl cunosc pe individ. Și-a dorit să intre în industria cinematografiei pentru adulţi...
GOLOGAN:- Şi, a reuşit?
DR. BALANESCU:- Da, sigur....Dacă vrei, pot să-ţi dau câteva filme cu el. Le-a trimis din Miami amicului chirurg care l-a rezolvat, iar ăsta mi le-a pasat si mie...Din păcate luna trecută individul a avut un accident de muncă...
GOLOGAN: – Aoleu! Ce-a păţit?!
DR. BALANESCU:- Filma o scenă la înălţime cu o unguroaică...
GOLOGAN:– Cu o unguroaică? Mamă-mamă! Şi eu care credeam că meseria de parlamentar e cea mai frumoasă din lume...Şi, a căzut?
DR. BALANESCU:– Nu, s-a ales cu o blenoragie...
GOLOGAN:– Ei, vezi de ce sunt eu împotriva ungurilor? Dragul meu, te superi acum dacă te invit afară? Am chestiuni urgente...
DR. BALANESCU:- Știu, țara arde și baba...Gata, Johnny, te las. ( Iese. )
( GOLOGAN scoate CD-ul din calculator și apoi vrea să îl bage într-un dulap. Se chinuie, dar nu reușește. Nu gasește nici cheia. )
GOLOGAN:- Unde naiba am pus cheita?...( La interfon. ) Atena, unde am pus eu setul de chei?
VOCEA ATENEI:- Undeva bine. Că nu le mai gasiți de ieri, ați uitat?
GOLOGAN:- Bine, dar...trebuie sa deschid dulapul. Am ștampila acolo...
VOCEA ATENEI:- Vreti să se ocupe Nucu?
GOLOGAN:- Nucu? Se pricepe?
VOCEA ATENEI:- Are pregatire de lăcătuș.
GOLOGAN:- Serios? Bine, atunci spune-i. In cazul ăsta plec la Parlament cu Ciciu...
VOCEA ATENEI:- Da, d-le senator.
( GOLOGAN bagă CD-ul in haină și iese din birou. La foarte scurt timp intră PAMELA )
PAMELA:- Pustiu! Au disparut cu totii...Și papa nu răspunde la telefon. De unde fac rost de biștari pentru joint-uri? ( Vede ziarul pe masă. ) Uau! Papa?! Bravos, babacule! Nu rămâi deloc în urma mamei...( Îl pune la loc pe birou, căci nu e interesată. Vrea să plece. Dar se oprește. ) A! Era să uit...( Scoate două seturi de chei, cu o cheie dintr-un set deschizând dulapul-problemă. Intra SAŞA PAPAŞA. ) O! Oameni! Necunoscuți! Bună ziua!
SAŞA PAPAŞA:- Bună ziua! D-l senator?
PAMELA:- Nu este. Și eu îl caut.
SAŞA PAPAŞA:- Vad. Îti țin de șase?
PAMELA:- Nu, mersi. Mă descurc. ( SAŞA PAPAŞA iese. PAMELA caută ceva in dulap. Gasește o stampilă. O ia și o aplică pe câteva coli albe. ) Ștampila lui papa!...Poate imi mai trebuie pe ici pe colo...( Apoi pune ștampila din nou în dulap și îl închide cu cheia, iar setul de chei îl bagă în buzunar. Celălalt set de chei îl lasă pe biroul lui GOLOGAN. La scurt timp intră NUCU si ATENA. O văd pe PAMELA. ) A! Alți oameni! Cunoscuți, de data asta...Ce fac cei doi verișori?
ATENA:- D-ra Pamela! D-l senator tocmai a plecat spre Parlament...
PAMELA:- Și voi intrați asa, în biroul lui papa, ca la voi acasa, în Slobozia?
ATENA:- Alexandria.
PAMELA:- Mă rog.
NUCU:- Care? Dulapul ăla? ( Scoate trusa de scule și se apucă de treabă. ATENA iese. )
PAMELA ( se apropie ):- Uau! Ce scule ai! Și ce bine știi să le folosești!...Știi, te-aș putea ajuta să te miști mai cu succes...Nu vrei?
NUCU:- Domnișoara Pamela, cred că am fost destul de clar în nenumăratele noastre discuții anterioare.
PAMELA:- OK. Am ințeles. Tu pierzi, oricum...Dar după majorat reluăm discutiile?...Să-nțeleg că poate. Dacă voi mai fi eu disponibilă...Oricum, mersi că nu m-ai pârât lui papa în legatură cu joint-urile...Ai fost băiat de băiat.
NUCU:- N-am facut-o incă. Mi-ați promis că vă lasați...
PAMELA:- Nu, nu ți-am promis. Mi-am promis.
NUCU:- Și?
PAMELA:- Aștept să-mi țin promisiunea...Hai, că te las să muncești...Bani presupun că n-ai să mă împrumuți și pe mine...N-ai, știu. Te plătește puțin zgârcitul de papa, în limita forfetarului...( Iese. La foarte scurt timp se aude zgomot în anticamera. Apoi intră ATENA, urmată de SAŞA PAPAŞA. )
ATENA:- D-le, ințelegeți odată că d-l senator nu este în birou...
SAŞA PAPAŞA:- Vreau să mă asigur...Mda, văd că tot nu este. ( Lui NUCU. ) Îl spargeti? Vă ajut? ( NUCU ii face semn că nu. ) Spor la treabă!
ATENA:- Iesiți, va rog!
SAŞA PAPAŞA:- Ies. Dar reviu...( Iese, urmat de ATENA. NUCU iși reia lucrul la dulap. La alt scurt timp intră, încet, SOFIA. Vine în spatele lui NUCU și îi pune mâna pe fesele încordate. )
SOFIA:- Ah! Ador fesele astea!
NUCU ( surprins ):- Sofia!...Ce faci? Suntem în...
SOFIA:- Nu m-am putut abține. Stăteai într-o pozitie prea provocatoare...Ah! Mai am încă o săptămână de refacere, nu pot practica niciun sport, nici chiar sexul...Mor! Mi-e dor de trupul tau, Nucule...
NUCU:- Te rog, fii precaută! Dacă ne aude cineva...
SOFIA:- M-am cam saturat să-mi ascund iubirea...A propos, ce zici? ( Îi arată lucrarea. ) Ce zici? Două pere în parg, exact cum îți plac tie...
NUCU:- Îmi plac merele. Ți-am zis mere. Tata avea livadă de mere.
SOFIA:- Pere. Ai zis pere. Ai zis pere sigur. ( Începe să se smiorcaie. ) Nucule, de ce-mi faci asta? Tocmai acum. Tocmai acum.
NUCU:- Acum ce? Ce e diferit acum față de altadată?
SOFIA:- Este, este, iubitule. Pentru că ceva extraordinar urmează să ni se întâmple în viata noastră...Nu ești curios ce?
NUCU:- Oricum îmi spui.
SOFIA- Ai in faţă pe viitoarea ex sotie a senatorului Ioan Gologan și, pe deasupra, proprietară a unei averi colosale.
NUCU:- Nu-nţeleg.
SOFIA:- Nucule, nimic nu mai poate sta în calea fericirii noastre. În curand divorțez de Johnny si o să-mi lase mie toata averea...El crede că vom avea în continuare o relaţie neoficială...Naivul! În maxim juma de an i-am zis pa şi vreau să legalizăm legătura noastra...Să facem dragoste în mod legal, sa mă posedezi în mod legal...Inţelegi?...( NUCU privește spre SOFIA și se lovește cu ciocanul în degete. Urlă. )
NUCU:- Au! A!
SOFIA:- Ce-ai pățit?
NUCU:- Pe dracu! M-am lovit...
SOFIA:- Te doare? Suferi? Dar ești și fericit, nu-i așa? ( NUCU suferă fizic. Intră și ATENA; la fel de ingrijorată. )
ATENA:- Nucule, ce ai pățit?
SOFIA:- Stai liniștită, verișorul tău este fericit...
ATENA:- Așa își manifestă fericirea?
NUCU:- Stați liniștite amândouă, că nu mor...M-am lovit eu și in alte locuri mai sensibile...( Intră SAŞA PAPAŞA. Doar observă. )
SAŞA PAPAŞA:- Vad că nu-i. Dar reviu...( Iese. Brusc, urlă SOFIA. )
SOFIA:- A! A! A!
NUCU:- N-auzi, femeie, că nu mor!
SOFIA:- Nu, dar m-am agitat și s-au spart...
ATENA:- Ce?
SOFIA:- Implanturile. Am simțit o explozie înăuntru...Vai! Vai! Vai!( Fuge din încăpere. Cei doi se pun pe râs. Stau amandoi jos, să-si revina el. Tac apoi câteva clipe. )
ATENA:- Te mai doare?
NUCU:- Degetul nu.
ATENA:- Atunci ce?
NUCU:- Inima.
ATENA ( speriată ):- Nucule! Ce ai?
NUCU:- Nu mă doare, femeie...Vorbeam așa, la figurativ...
ATENA:- Ai ceva pe suflet?
NUCU:- Nu pot să-ți ascund nimic.
ATENA:- Deși ai vrea.
NUCU:- Nicidecum. Atena, care este visul nostru al amândurora?
ATENA:- Să ne căsătorim, să avem o casă frumoasă si să facem doi-trei copii. Ți-ai schimbat planurile?
NUCU:- Da...Vreau patru copii...
ATENA:- Ticălosule!
NUCU:- Ascultă! Pentru a ne atinge visul este nevoie să facem sacrificii, știi bine. Eu unul mă culc cu boşoroaga asta de Sofica, iar tu...
ATENA:- Nu e nevoie să amintești sacrificiile mele...Continuă!
NUCU:- Dar nu am avansat promiţător, recunoaște. Cred că e nevoie de mai mult...
ATENA:- Mai mult? Cu cine, mă rog, vrei să te mai culci pentru lovelele pe care le smulgi prin farmecul tău irezistibil?
NUCU:- Iubito, trebuie să-ti spun asta: atunci când te voi lua eu posibil să fiu la a doua căsătorie...
ATENA:- Esti căsătorit?! Nemernicule! Ți-ai bătut joc de mine atâta timp...
NUCU:- Stai, dragă, nu sunt căsătorit. Nu incă. Dar mă gandesc să închei o căsătorie din interes înaintea celei din dragoste cu tine...
ATENA:- Ești decis, observ. Și cu cine, mă rog, te însori?
NUCU:- Cu boşoroaga. Cu Sofica...Știu, e măritată. Dar în scurt timp va fi divorțată și bogată. In alte şase luni va fi măritată cu mine și bogată. Iar într-un an va fi din nou divorțată, dar de data asta saracă...Visează baba s-o posedez legal, dar am de gand s-o deposedez legal...
ATENA:- E un joc periculos, iubitule.
DORU:- Trebuie să-l joc...Visul nostru, Atena! N-avem dreptul să renunţăm la el...
ATENA:- Dacă-i pe aşa...poate voi juca si eu același joc...
DORU:- Adică?
ATENA:- Mă voi mărita cu Gologan. Stiu, e însurat. Dar in scurt timp va fi divorțat si încă bogat, cu averi necunoscute de nevastă-sa. În alte şase luni va fi căsătorit cu mine și încă bogat. Iar intr-un an va fi din nou divorţat, dar de data asta sărac...
NUCU:- Atunci te cer de pe acum în căsătorie peste aproximativ un an. Spune „da”!
ATENA:- „Da” din tot sufletul... Te iubesc!
NUCU:- Idem...( Se săruta. Intră iar SAŞA PAPAŞA.)
SAȘA PAPAȘA:- Te-ajut? Nu-i. Reviu... ( Scurt și inchide. )
NUCU:- Cine-i individul? ( ATENA ridică din umeri. ) Hai, să termin aici...
ATENA:- Bine, te las...Ai grijă, sa nu te mai lovești, dragule. ( Iese. NUCU mai meștereste foarte puțin și iși strânge sculele. Apoi iese. Peste foarte scurt timp intră GOLOGAN. E obosit. Se trântește pe fotoliu. Îi suna mobilul. Răspunde. )
GOLOGAN:- Da. Da, Grigore. Ce amendamente? A, la legea asistenței sociale...Da, sigur, votează și pentru mine...Cum o fi, că nu-s importante...A! Mersi, bre, ce să fac, mă descurc și eu...Moldoveancă, da, de peste Prut. Mă mai învârt și eu, nu stau ca tine numai pe baltă, chiar dacă e a ta. ( Închide mobilul. Intră SAŞA PAPAŞA. )
SAŞA PAPAŞA:- În sfârsit!...Bani si sănătate, că-s mai bune decât toate, d-le senator!
GOLOGAN:- Mulțumesc. Dar cine sunteti?
SAŞA PAPAŞA:- Numele meu este Sașa, zis Papașa.
GOLOGAN:- Așa, și? Cum ați intrat?
SAŞA PAPAŞA:- Pe ușă. Dacă nu era deschisă intram eu și pe fereastră, n-aveți grijă.
GOLOGAN:- Domnule...
SAŞA PAPAŞA:- Sașa, zis Papaşa. Pe scurt, Saşa Papaşa.
GOLOGAN:- Aveți treabă cu mine?
SAŞA PAPAŞA:- Nu multă. Am venit să recuperez ceea ce este al meu.
GOLOGAN:- Ce, mă rog?
SAŞA PAPAŞA:- Onoarea mea.
GOLOGAN:- Poftim?! D-le, cine sunteți si ce vreti?
SAŞA PAPAŞA:- Sunt creditorul dvs...Nu știti să-mi datorați ceva, nu-i așa? Am să vă împrospătez eu memoria, d-le senator...( Scoate din bluză un ziar. ) Vedeti!
GOLOGAN:- Așa, și?
SAŞA PAPAŞA:- Fătuca asta, Nadejda, este a mea.
GOLOGAN:- A! Sunteți prietenul Nadejdei...Așa spuneți. Noroc! Îmi pare bine de cunoștinta...Cred că sunteti mulțumit de afacere, nu?
SAŞA PAPAŞA:- Cam nu. Eu știu ce-a obtinut Nadejda, bravo ei, dar eu n-am obținut nimic. Dimpotrivă, am onoarea nereperată.
GOLOGAN:- Și cam ce vrei? Spune, cât? ( Scoate din buzunar un teanc de bani. )
SAŞA PAPAŞA:- Vai, d-le senator! Mă simt jignit...Saşa Papaşa nu vrea bani...Nu. Cel putin nu cash...Nu-mi place cash-ul.
GOLOGAN:- Atunci? Ce vreți? Ce vreți?
SAŞA PAPAŞA:- O nimica toată. Sa sprijiniți un proiect de lege...
GOLOGAN:- Un proiect? Îl sprijin, sigur, dacă este in folosul societății...
SAŞA PAPAŞA:- Oho! Și-ncă cât! Este vorba despre stimularea unei industrii extrem de prigonite...
GOLOGAN:- Vă ascult. Dar repede, căci sunt în intârziere...
SAŞA PAPAŞA:- Uitați, eu sunt președintele Patronatului din Industria de Moravuri Ușoare...
GOLOGAN:- Industria de Moravuri?...
SAŞA PAPAŞA:- Ușoare. Nu Grele. Doar că pe cât de ușoare sunt moravurile pe atât de grea e situația noastră, a celor din domeniu. Nu prea se mai face bani din sexul pe bani, credeți-mă. ( GOLOGAN e ușor uluit. ) Dacă nu suntem în legalitate. Credeți că noi, cei din ramura asta a economiei, nu ne dorim să nu mai încălcăm legea? Să nu mai săvârșim infracțiuni? Ba ne dorim. De aceea trebuie neapărat dezincriminate aceste fapte: proxenetismul și prostituția...
GOLOGAN:- Dezincriminate? Prostitutia și?...
SAŞA PAPAŞA:- Proxenetismul, exact. Deci?
GOLOGAN:- Deci ce?
SAŞA PAPAŞA:- Cum rămâne? Sprijiniți proiectul?
GOLOGAN:- O să am in vedere. O să dau în lucru consilierilor mei...
SAŞA PAPAŞA:- Nu-i nevoie. ( Scoate un dosar. ) Aveți aici tot.
GOLOGAN:- Ce?
SAŞA PAPAŞA:- Un proiect al legii privind legalizarea proxenetismului...
GOLOGAN:- Vreți să ziceți al prostituției.
SAŞA PAPAŞA:- Se subînțelege. E conceput dal capo al fine de noi, cei din industrie. Personal am avut o contribuție semnificativă. Stiti, am facut 3 ani Dreptul aici, la f.f...
GOLOGAN:- La ce facultate?
SAŞA PAPAŞA:- La f.f...Facultatea Fantomă a lui Fefe Penescu, de i-ați înschis-o în mod abuziv...Nadejda era la limbi străine: araba și greaca. Am zis să îmbine utilul cu plăcutul...Dar fătuca nu e făcută pentru asta, credeti-mă. Făcea amor prea alene. Prea domestic, nu așa, salbatic, cum trebuie. Și avea puțini clienți pe zi. Ori, cum zice rusul: Vremia denghi...Adică timpul costă bani.
GOLOGAN:- Sau gologani. Bine, am reținut. Lasă aici proiectul. Te rog, cetățene, mă grabesc...
SAŞA PAPAŞA:- Are tot. Si studiile de impact: social, economic, asupra mediului înconjurător...
GOLOGAN:- Hai, lasă-mă, și asupra mediului înconjurător?
SAŞA PAPAŞA:- Da cum?! Trebuie să avem grijă de nasa priroda, adică de mama natură, dacă vrem ca și ea să aiba grijă de noi...Bine, vă las atunci. Bani și sănătate, că-s mai bune decât toate! ( Iese. GOLOGAN e încă împietrit. Scoate un tub de pastile. Ia cateva și le dă pe gât. Ia paharul de apă, aflat mereu pe birou, dar nu apucă să bea, căci a inghițit pe uscat pastilele. Răsfoiește puțin dosarul. La scurt timp intră CICIU. )
CICIU:- Excelență!
GOLOGAN:- Ciciule! A! Ia dosarul ăsta și dă-l Suzanei. Sau ocupă-te tu când ai timp...
CICIU:- Ce este?
GOLOGAN:- Ce este? Un proiect de lege...Auzi, tu cum ai cunoscut-o pe fata asta, pe privighetoare?...Pe Nadejda, bre...Ziceai că e fata de încredere...
CICIU:- Păi este. E prietena unei verișoare de-ale mele.
GOLOGAN:- Verișoara? Mă rog, nu mai contează...Cât este ceasul?
CICIU:- Aproape cinci.
GOLOGAN:- La șapte vine și mesagerul opoziției...La noapte trebuie să mă decid.
CICIU:- Trebuie să faceți, în definitiv, cum vă dictează conștiința, excelență...
GOLOGAN:- Ciciule, nu mă ajuți deloc. Raportul tău pare declarație politică. Nu se înțelege nimic...Lași tot greul pe umerii mei, ca întotdeauna...
CICIU:- Excelență, vreți demisia mea?
GOLOGAN:- Hai, bre, ce-o tot ții langa-danga cu demisia? Lasă-mă singur acum...( CICIU iese. Îi sună mobilul. ) Ah! Mama! A văzut în ziar...( Nu vrea să răspundă, dar telefonul sună insistent. În sfârșit, răspunde. ) Da, mamă. Ce este? Ai văzut in ziar. Cum? A, nu? Nimic, mamă, nimic. Exact, aceleași inepții despre afacerile mele, de fapt ale tale, exact...Atunci de ce-ai sunat? Nu, mamă, nu m-am hotărât. Dar pe d-ta nu te preocupă altceva decât dacă votez eu moțiunea de cenzură? Nu, mamă, n-o să fac ca atunci când am ales liceul...Bine, o s-o votez...O votez, n-auzi? Ești mulțumită? Bine. Hai, noapte bună! ( Închide. Privește fix. Observă setul de chei. ) Poftim, unde erau cheile! În ce hal de stare nervoasă sunt!...( Intră NADEJDA. Vine în spatele lui. ) Da, Atena. N-ai plecat?...Masează-mi umerii puțin, sunt încordat...( Este tot cu spatele la ușă și cu fața spre fereastră. NADEJDA îl ia de umeri și începe să-l maseze puternic. ) A! A! Ce bine este! Ce brațe puternice!...Ai mers la sală în ultimul timp? Să știi ca mi-a venit cheful de-o...( Se intoarce. ) A! D-șoara privighe...Nadejda! Ce faci?
NADEJDA:- D-le senator! Ați zis să vă fac un masaj. Daca vreți unul cu finalizari...
GOLOGAN ( urlă ):- Nadejda! D-ră! Ce mai vrei de la mine? ( O dă deoparte. )
NADEJDA:- Am vinit să vă zic și io mersi. Am primit șetățenia română. Acușica mi-o dat vestea șia mari. Sunt ferișitî. Sunt șetățeancă UE! Sunt șetățeancă UE! Ura! Pliec la muncă în Spania și nu mă mai întorc în vieși la mamucî și tatucî, să li creascî alșinieva caprițili...( l imbrățișează puternic. Intră și ATENA, observându-i în aceasta ipostază. Apare și SOFIA, lângă ea. Cele două privesc îmbățtișarea dintre GOLOGAN și NADEJDA. SOFIA se intoarce si pleacă. )




ACTUL 3- Același birou senatorial. Vineri. Ziua cea mare. Biroul este împânzit de pancarte pe care scrie:”Să ne trăiești, Excelenta!”, „La mulți ani și sănătate!”, etc.
PARTEA 1
GOLOGAN:- Ce zi! Ce zi mă așteaptă!...O s-o țin minte tot restul vieții, da Doamne cât mai mult timp...Notăriţa vine la patru și-am scăpat de pacoste...Dar la doisprezece e şedința în Parlament...Mai este o oră doar...Ce să fac, Doamne, ce să fac? Dă-mi doar o sugestie. De ce ai doborât tabloul alaltăieri? Nu-mi spui? E de rău?...Ah! Ce emoții am!... ( Scoate tubul de pastile. Ia câteva și le dă pe gât. Ia paharul de apă, aflat mereu pe birou, dar, din nou nu apucă să bea, căci inghite din nou pe uscat pastilele. Se aud ciocănituri in ușă. ) Da, Ciciule, intră. ( Intră CICIU. )
CICIU:- Excelență! Cum vă simțiți?
GOLOGAN:- Mai bine nu mă-ntreba...Ești curios și tu? Ei bine, contrar proverbului, noaptea n-a fost un sfetnic bun. Nu mi-a dat niciun sfat, deși n-am dormit deloc...Dar de dimineață m-am cam hotărât...
CICIU:- O votați.
GOLOGAN:- Nu.
CICIU:- N-o votați.
GOLOGAN:- Nici...Mă gândeam să nu particip la ședință...Să mă fofilesc...Știu, e o dovadă de lașitate, alegătorii mei așteaptă atitudine din partea mea...
CICIU:- D-le senator, dar așa nu veți avea nimic de cîștigat. Știți proverbul: cine nu riscă nu câștigă...
GOLOGAN:- Proverbul are și-un revers: cine nu riscă nu pierde. În principiu, aș vrea mai degrabă să nu pierd decât să caștig...Votul meu este hotărâtor și asta mă macină. Nici la fotbal nu eram in stare sa bat penalty-ul decisiv, deși eram căpitan...Înțelegi? Mi-e teamă, mi-e teamă, Ciciule. Dacă greșesc?...( Îi sună mobilul. ) Sst! Mă suna de la...( Răspunde. ) Senatorul Ioan Gologan la telefon...A, ați greșit? Cum, viitorul Ministru de Finanțe Ioan Gologan?....Uau! Am ințeles...O zi cât mai bună și jos Guvernul ăsta de incompetenți! ( Inchide. ) Ciciule, aveai dreptate, cine nu riscâ nu câștigă. M-am decis in ceasul al doisprezecelea fără douazeci ( se uită la ceas )...Hai, pregătește mașina, că mergem la Parlament. Nucu este după băuturi...( CICIU iese. GOLOGAN are altă atitudine. Își ia sacoul. Se aranjează. ) Ia sa mai revăd repede intâlnirea de alaltăieri...( Deschide calculatorul și derulează, făcând stop-uri. Insă, secvential vede scenele: PAMELA singura, PAMELA cu NUCU, NUCU cu SOFIA si NUCU cu ATENA. Va avea, pe rand, reacție ):
- Ia! S-a înregistrat și altceva!
- Pamela! Mi-a șterpelit cheile de la dulap!...Imi folosește stampila!...
- Pamela se droghează! Ah, mi-e rău!
- Nucu si Sofica! O întinde, văd, n-o destinde...E prea mult! Prea mult!...Nemernica!...
- Nucu si Atena! Nu sunt verișori?!...Vor să se casatoreasca după ce...Ah! Aer, aer!...În ce hal m-a mințit nemernica...
( Oprește derularea CD-ului. Se ridică greoi. Ia un pumn de pastile; același joc. Iși relaxează cravata. In acel moment intra NADEJDA. GOLOGAN o privește fix, fără reacție. )
NADEJDA:- D-le sienator! Am venit să vî urșez si eu sdnem pojdenia...Pardon! Adicî la multi ani și viaţî lungî...Tot aia îi, ştiu...( GOLOGAN nu reactionează. Privește fix. ) A! Și să va traiascî! A, nu știti şini? Ăla micu. Știti, e un provierb româniesc cari zişi ca noci, adicî noaptea îi un sfeşnic bun, sau sfetnic...Chiar aşe ii. M-am gandit azi-noapte si mi-am dat siamî că am şerut pria puțin la valoarea dumniavoastrî...Deci practic mai vreu macar zeşe mii de euroi fărî altî pretentie ulterioarî, dau si scris, în caz contrar află priesa despre copilul nostru, pe cale să se nasca pieste şirca nouă luni di zîli...Şe zîşieti?
( GOLOGAN mai ia un pumn de pastile. De data asta reușeste să le ia cu apa. Are o ușoară satisfacție din chestia asta. Dar, deodată, cade lat lângă birou. )
NADEJDA:- Știu, îi o vieste grozavî...(Vede că nu se ridică. ) Ghini, şinşi mii...( Nimic. ) Trei mii macar... ( Tot nimic. ) D-le sienator! ( Își dă seama că treaba este serioasă. Trage de el. ) D-le sienator, vî rog, reveniti-vă, reveniti-vă! Nu mai şier nimicuţî, că nici nu sunt insărşinatî, am minţit, mi-ajunji șietățenia, că știu şe sî fac cu ea, că mi-s artistî iemeritî...Vî rog, nu vreu să dati colțul din cauza me...O, Gospodi! Doamne! Şe mî fac!...( Fuge in anticameră. ) Săriți, celavec, oamini buni, d-l sienator...Nu-s di vinî...
( Intra, pe rând, ATENA, apoi CICIU, apoi NUCU. Vine si SOFIA si PAMELA. La final apare si DR: BALANESCU. NADEJDA plânge într-una. Va intra și SAŞA PAPAŞA. )
ATENA:- Vai! D-l senator!
CICIU:- Excelență! Excelență!
NUCU:- Șefu! Șefu, nu ne lăsați pe drumuri...
SOFIA:- Johnny, ce-ai facut?! De ce, Johnny?
PAMELA:-Papa, papa! Trezește-te! Te rog...
ATENA:- Și-a pus capăt zilelor...N-a mai suportat presiunea...A-nghitit pastile...( Căci a văzut tubul de pastile. )
SOFIA ( citește pe tub ):- Viagra?!
CICIU:- Imposibil. N-avea motive...Tocmai acceptase postul de Ministru al Finanțelor în viitorul guvern, după ce vota moțiunea de cenzură...
TOTI:- Ce?! ( Sunt și mai triști. )
ATENA:- D-le ministru, nu vă duceti, nu vă duceti...
NUCU:- Șefu, șefu, vă rog, nu muriți!...
SAŞA PAPAŞA ( intrând ):- La mulți ani! La mulţi ani, d-le...( Se oprește ) Ce s-a-ntamplat?
NADEJDA:- Îi reşi. Îi reşi. ( Cade peste GOLOGAN pancarta cu ”La mulți ani!”. )
PAMELA:- Are suflu, are suflu...Chemați pe d-l doctor...Cine știe să facă respirație gură la gură? ( Nimeni nu răspunde. TOTI se dau in lături. )
SAŞA PAPAŞA:- Eu. Am făcut 2 ani facultatea de medicina la f.f...La Fefe Penescu...
( Vrea sa treacă la fapte...Dar apare DR. BALANESCU. Vede scena. )
PAMELA:- D-le doctor, salvați-l! Salvați-l! Sunați la Salvare, ce stați? Cretinilor!
CICIU:- Alo, Salvarea? ( Se dă mai deoparte să vorbească. )
DR. BALANESCU:- Laoparte! Faceți loc!...L-ați mişcat cumva? ( Nimeni. )
NADEJDA ( plângăcios ):- Oţîrîşîcî.
( Doctorul se apleacă să îi facă respirație gură la gură. )
SOFIA:- De ziua lui, de ziua lui!...Doamne, cu ce-a greșit omul acesta? ( TOTI se uită la ea. )
ATENA:- E mort?
DR. BALANESCU:- Ba-i viu.
CICIU:- Vine, vine Salvarea...

PARTEA A-II-A
Acelasi birou senatorial. Peste alte trei ore.
( In birou sunt, tăcuți, NUCU, ATENA, SOFIA, PAMELA, NADEJDA si SAŞA PAPAŞA. Apare pe ușă GOLOGAN, sprijinit de DR. BALANESCU. TOTI se ridică. )
GOLOGAN ( îi privește pe toți ):- Pamela, fata tatii!
PAMELA:- Papa! ( Îl imbrațișează. )
GOLOGAN:- Sofico!
SOFIA:- Johnny! Ce emoții ne-ai dat!...
GOLOGAN:- Atena! Nucu!...
ATENA:- D-le senator!...Cât mă bucur să vă văd în viață!
NUCU:- Sefu!...Doamne, iți mulțumesc că l-ai readus în viață...
GOLOGAN:- Privighetoarea! Nadejda!...
NADEJDA:- D-le senator, am inima cât un purişi, puneți mâna...mă simțiam oţîrîşîcî di vinî...
DR. BALANESCU:- Ești divină! Crede-ma, bustul tău este divin..Printre altele.
NADEJDA:- Mă fașieti să roșiesc...
GOLOGAN:- Saşa...
SAŞA PAPAŞA:- Papaşa. D-le senator, nu ne puteați lăsa de izbeliște. Mai aveți de făcut atâtea pentru popor, mai ales în treaba aceea...
GOLOGAN:- Mă bucur că vă bucurați sincer că mă vedeți în viață. În primul rând, o să vă spun un lucru ușor de crezut: și eu mă bucur că mă văd în viață...Viața este neprețuită, oameni buni. Trăiţi-o din plin!... Viaţa, scurta plimbare din leagăn în mormânt, este un dar pe care îl merităm numai atunci când îl dăruim. Rabindranath Tagore.
SOFIA( suspicioasa ):- Este bine, doctore? ( Arat spre cap. ) Ce-au zis medicii?
DR. BALANESCU:- Exact ce-am anticipat. Supradoză de medicamente...Viagra. A luat din tubul greșit, în loc de Xanax...
GOLOGAN:- Am gresit...
SOFIA:- Dar la ce-ți folosea Viagra? (Nu primește răspuns.)
DR. BALANESCU:- L-au stabilizat și acum e OK. Însă îi sunt interzise șocuri emoționale...
GOLOGAN:- Lasă, amice, că o să mă feresc eu de ele, știu acum...Dragii mei, în acele secunde petrecute între viață și moarte mi-am revăzut întreaga viață...
ATENA:- Deci e adevărat!
GOLOGAN:- A propos, doctore, am revăzut și scena când te-am împrumutat cu ălea doua mii. Dar te iert de datorie pentru respirația aia gură la gură a la carte...( Râde. DR. BALANESCU tușește. Reia. ) Mi-am retrăit, așadar, în câteva secunde întreaga viață și am înțeles un lucru...De fapt, mai multe, dar în primul rând că viata este scurtă și trebuie trăită din plin, că trebuie să-ți urmezi visele, ca la momentul când părăsești această lume să nu o faci cu regrete...
SOFIA:- Visul tău de a deveni Ministru al Finantelor. Ioan Gologan, Ministrul Finantelor...
GOLOGAN:- Nu, draga mea, nu acela. Acela era un vis politic. Dar nu mai am vise politice. Acelea te duc, inevitabil, la pierzare...
DR. BALANESCU:- Erotice?
GOLOGAN:- Te-apropii, amice...Țin să vă anunț că aveți în fața voastră, în carne și oase, pe viitorul fost senator de București, Circumscriptia Electorala 17, Ioan Gologan!
( Toti aplaudă. Apoi )
ATENA:- Cum? Cum adică viitorul fost?
GOLOGAN:- Cum ați auzit și n-ați înțeles. De pe patul de spital am semnat cererea de demisie din Parlamentul țării și l-am trimis pe Ciciu s-o depună. E acolo acum. ( Rumoare. Toți sunt dezamăgiți. ) Am luat această decizie în deplină luciditate. Nu fiți dezamăgiți, nu veți rămâne pe drumuri. ( Iși mai revin unii dintre ei. ) Cel putin nu toți...( Iar rumoare printre. ) Sunt anumite aspecte ale vieții mele pe care le-am neglijat. În primul rând mi-am cam neglijat obligațiile de părinte...
PAMELA:- Papa, stai liniștit...Ești cel mai bun tată din lume...
GOLOGAN:- Știu. Că te-am lăsat să-ți faci de cap. ( PAMELA tace. Nu-i convine. ) Mi-am neglijat obligațiile de soț...
SOFIA:- Ei, Johnny, lasă, te-ai străduit totusi...
GOLOGAN:- Aveai dreptate, te-am mai inșelat din când în când și nu numai in gând...Mă consolez însă cu ideea ca poate nici tu nu ai fost în acest răstimp ușă de biserică...Nu, nu trebuie să confirmi. Ține pentru tine...
GOLOGAN:- Poate n-am fost nici cel mai bun șef...Nu-i așa, Nucule?
NUCU:- Vai, șefu...
GOLOGAN:- Stiu, tu ești la prima slujbă...
ATENA:- D-le senator, ați fost cel mai bun dintre toți pe care i-am avut...Dintre șefi.
GOLOGAN:- Lasă, lasă, Atena, nici față de tine nu mi-am ținut toate promisiunile și ți-am cerut să faci unele lucruri poate exagerate...Dar e reciproc, oricum. Ceva îmi spune că nici voi, nici tu Pamela, nici tu Sofico, nici tu Atena, nici tu Nucule, n-ați fost cei mai buni în rolurile voastre din viața mea...( Cei vizați pun capul în pământ. ) Dar haideti să nu devenim patetici, căci nu suntem într-o piesă de teatru melodramatică...Trebuie să începem cheful, că n-am cumpărat atâta mâncare și băutură degeaba. Fac 60 de ani, dar, de fapt, simt că azi m-am născut a doua oară...Probabil că săraca mama are dureri postnatale la ora asta...( Râde. La fel și ceilalti. ) Vă anunț că am făcut un schimb excelent: am dat iadul ce mi se pregătise pentru raiul pe pamânt. ( Aplauze generale. ) Mulțumesc! Așadar, aveti în fața voastra, în carne si oase...
PAMELA:- Ai mai spus-o, papa...Am înțeles. Ți-ai dat demisia. Felicitări!
GOLOGAN:- Vezi, te grabești...Aveți în față pe viitorul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar la...la...să nu spuneti la Sofia sau Atena, că nu-i cazul...
SOFIA:- La Londra.
GOLOGAN:- Mai încearcă. Sper să-ți placă, fiindcă, a propos, mă vei urma, fiindcă divortul nostru se amână...Pardon, nu mai are loc.
SOFIA:- La Paris? Te urmez, dragul meu.
GOLOGAN:- Mai încearcă. Și mai jos...
SOFIA:- Madrid. E bine și la Madrid...
GOLOGAN:- Mai jos, draga mea.
SOFIA:- Mai jos?
GOLOGAN:- Să nu va mai țin în tensiune. Ambasador al Romaniei la Conakry...
TOTI:- Unde?!
DR. BALANESCU:- Conakry. Capitala Guineei. Africa Ecuatoriala...
( SOFIA simte nevoia să stea jos. )
GOLOGAN:- Numai d-l doctor a fost la ora de geografie...Așa-i. Visul meu de a fi ambasador în Guineea, țară cu deschidere la ocean, se va împlini. Visul meu de a mă trezi în fiecare dimineață într-o curte cu palmieri, așa cum este sediul ambasadei, simțind din plin briza oceanului, privind pe balcon africancele puternice și viguroase purtând pe cap acele coșuri cu merindele tradiționale...Ah! Ce poate fi mai minunat, ziceți voi? Să fac scufundari în ocean, să mă bronzez la soarele dogoritor, departe de mișculațiunile politice de la noi...
DR. BALANESCU:- Nimic, absolut nimic. Raiul pe pamant. Felicitări, Johnny!
GOLOGAN:- Am primit confirmarea Ministrului de Externe că postul chiar era liber în Guineea și că pot oricand să-l preiau, va face propunerea către Președinte...
PAMELA:- L-au mâncat, probabil, pe fostul ambasador...
GOLOGAN:- Nu fi ignorantă, fetițo!...Sunt înaintea noastră din multe privințe...La autostrăzi, la sistemul sanitar, la cel judiciar, la multe altele...
SOFIA:- Și ce te face să crezi că accept să vin cu tine?
GOLOGAN:- Sunt convins, draga mea. Gândește-te câte facilitati vei avea: menajeră, bucătăreasă, a! Șofer personal...Probabil de culoare...
SOFIA:- Carevasăzică, ambasadoare de Guineea...
PAMELA:- Porcușorul nostru de Guineea iși va revedea patria...
GOLOGAN:- Tu rămâi în țară. Vei sta cu matușă-ta...
PAMELA:- În niciun caz. Refuz categoric. E de modă veche, prea strictă...
GOLOGAN:- Tocmai.
ATENA:- D-le senator, și noi? Eu, Nucu, ceilalți angajați?
GOLOGAN:- Stati linistiți, vă voi răsplăti pentru că mi-ați fost aproape...fiecare cât a putut...Vă voi găsi posturi căldute pe ici pe colo, potrivit pregătirii profesionale...A! Și a propos. Felicitări! Să mă chemați la nuntă...
ATENA; NUCU:- Ce nuntă?
GOLOGAN:- Nunta voastră. Și vă urez nu trei, ci șase copii. Urmați-vă visul!...Da, copiii aștia se iubesc pe ascuns. Nu sunt verișori, ce ziceti?...Prostuților! Păi ce, mă opuneam eu dragostei? Dragostea este cel mai minunat sentiment de pe pamant...
DR. BALANESCU:- După avariție, corect.
( SOFIA e surprinsă. )
SAŞA PAPAŞA:- D-le senator, baftă! Urmați-vă visul!...Dar să-mi dați proiectul înapoi. Am și eu visul meu...( GOLOGAN confirmă. )
GOLOGAN:- Gata cu vorbăria...Haideți, la petrecere! Nadejda, ne cânți ceva?
NADEJDA ( bucuroasa ):- Cu plașiere, d-le sienator...Pardon, d-le ambasador di Guinieea...Se vrieti, o batutî din Moldovi? La noi stam ghini la batuti...
GOLOGAN:- Ceva mai paşnic. Fără batute...Știi ”Când s-o-mpărţit norocu”?
( Intra in fugă CICIU. De-abia respiră. TOTI îl privesc. )
CICIU:- Excelenţă! Excelenţă! Sunteti bine?
GOLOGAN:- Mai bine ca nicicând.
CICIU:- Ultima știre...Moțiunea de cenzură...A picat. La un vot. Votul dumneavoastră. Vă aștepta în Plen opozitia ca pe mesia...Guvernul a rămas în picioare grație prezentei dvs. de spirit de a lipsi la vot, forţat de împrejurări...Un amic mi-a șoptit că oricum opozitia nu avea de gând să-și țină promisiunea...Felicitări!
GOLOGAN:- Curvă mai mare ca politica asta nu găsești nici în cartierul roșu din Amsterdam!...Ia spune, ai depus demisia?
CICIU:- Am depus-o, dar...
GOLOGAN:- Dar ce?
CICIU:- Secretarul Senatului a refuzat înregistrarea...
GOLOGAN:- Ce?! ( Îi sună mobilul. Privește. ) Primul-ministru? Nu răspund. Nu mă mai interesează politica...
TOTI:- Răspunde!
GOLOGAN ( răspunde, îndemnat de toți ):- Bine, bine. Alo! Să trăiți! Da, am aflat. Felicitări! Eu? Bine, bine. Mi-am mai revenit. Probleme medicale. Cu Salvarea, da. Spuneți! Așa, așa. Da, da. Așa, așa. Da, am demisionat, într-adevar, dar...Mi s-a refuzat?! Bine, dar...Cum?! Îmi oferiți postul de Ministru al Agriculturii, drept răsplată pentru ajutorul dat Guvernului prin absența de azi...( Sar TOTI pe el sa zică DA. Este asaltat. I se strigă: ”Pentru țăranii din rândul carora vă trageți”, , ”Dați-vă o șansă și dați-ne o șansă!”, ”Mai au și alții vise...”, ”Pentru neam, fă-o pentru neam, Johnny!”etc...Se chircește de asalturile celorlalti. ) Bine, bine, d-le Premier, accept, accept, o fac pentru binele neamului...Neamului meu. ( Bucurie. Apluze generale. Închide telefonul. GOLOGAN se ține cu mâna la inimă. Pare că are un atac de cord. )
TOTI ( speriaţi ):- Ce-i? Ce-i? Doctore!
GOLOGAN ( se ridică ):- Nimic. N-am nimic. Aș vrea eu...Cântă, Nadejda, cântă! Ceva de jale...
NADEJDA ( cântă ):- Și-ase-mi vini catiodatî, doruli/ Sî dau cu cuţîtu-n chiatrî/ Din chiatrî sî iasî foc, măi doruli, / Dacî-n viațî n-am noroc...( Se strâng toţi în horă şi îl iau forţat şi pe GOLOGAN. )

( Cade cortina. )

- SFÂRŞIT-







  Aminteste-ti datele mele