regizor caut piesa

PERSONAJE:

MARIA - 19 ani, victimă

MARIAN (Tono) - 25 de ani, traficant

OANA - 19 ani, prietena Mariei

SANDA - 30 ani, asistentă socială

DODO - 30 ani, polițist

MATEI - 45 ani, tatăl Mariei 
 

Acțiunea se petrece acum și aici, în România. Este o poveste reală pe care ați întâlnit-o cu toții, dar de care ați fugit în permanență. Personajele, în cazul de față, au hotărât să vorbească. 
 

ACTUL I  
 

Scena I

  

Apare Matei din stânga scenei. E un om îmbătrânit prematur, neîngrijit, abătut, trist. 
 

MATEI: Bună seara! Eu sunt Matei… sunt tatăl Mariei! Nu vreau să mă judecați înainte, știu că am greșit dar acum nu mai pot face nimic și cred că e mai bine să vedeți povestea mai întâi, să vedeți ce s-a întâmplat și apoi să trageți concluziile. (stop cadru) 
 

Apare Sanda din dreapta scenei. O femeie elegantă, caldă, frumoasă. 
 

SANDA: Eu sunt Sanda… Nu! Sanda și atât! Ajunge. Am terminat psihologia și sunt asistent social la Direcția pentru Combaterea Drogurilor. Nu trebuie să vă speriați de mine… și eu am încercat o dată. Eram studentă în anul I și am tras o țigară cu marijuana. Nu am simțit nimic pe moment… dar a doua oară… ei bine a doua oară, n-a mai fost la cazul. I-am spus colegei de cămin ce-am făcut și ea mi-a luminat mintea. Puteam fi eu în locul Mariei… Acum mă ocup cu drogați.(zâmbește) Vă cer prea mult dacă vă rog să urmăriți povestea cu mare atenție? (stop cadru) 
 

Apare Dodo din stânga scenei. Un polițist banal, dar puțin atipic, datorită calmului, a inteligenței și-a unei frumuseți oarecum civile. 
 

DODO: Poliția e întotdeauna la datorie, chiar dacă unii ne blamează și ne zic încă milițieni. Poate că mai sunt și de-ăștia dar nu în departamentul nostru. Comisar Doru Panait, pentru prieteni Dodo. Nu credeți în zvonurile astea cu poliția care bate și apoi cercetează. Eu cercetez, consiliez și apoi bat… Dar dau numai la cap! Adică îi bat la cap pe toți tinerii pe care-i întâlnesc să nu facă ceea ce a făcut Maria. (stop cadru) 
 

Apare Oana din dreapta scenei. O tânară sexy, obosită, tristă. 
 

OANA: Eu am fost cea mai buna prietenă a Mariei… Am fost?! Sunt! Da, sunt, chiar dacă… Doamne, ce-am putut să fac! Sunt o prietenă de care nu prea are nimeni nevoie, o prietenă a carei lipsă n-ar trebui s-o simtă nimeni. Da, n-ar trebui, dar… 
 

Apare Marian din stânga scenei. Un macho, ochelari de soare, aur mult, fumează. 
 

MARIAN: Hey man! În buletin mă cheamă Marian dar nimeni nu-mi zice așa, nici chiar buna mea mamă. Eu sunt Tano, Tano Caridi, pentru tot poporul! Îl mai știți? Era mafiotul ăla din ‘Caracatița’… Mamă, ce film! Mafie, execuții, droguri, spălare de bani… Asta da, viață! Eu nu-s chiar la nivelul lui, doar prafuri și fetițe. Dar sunt la începutul carierei, nu-i așa? Poate-l depășesc într-o zi… (stop cadru) 
 

Apare Maria dintre spectatori. Frumoasă, sexy, și îngrozitor de tânără. 
 

MARIA: după atâtea prezentări, eu aproape că va plictisesc, dacă n-aș fi chiar … fata a cărei poveste ați venit s-o vedeți. Maria e numele meu… Acești oameni au făcut parte cândva din viața mea. De ce cândva? Pentru că eu nu am avut norocul vostru, nu am avut sprijinul vostru, al nimănui… am fost o frunză în vânt, o lacrimă, o durere. Am fost un țipăt disperat și haotic al acestei lumi perfide, jegoase și animalice. Dar am fost un animal, care s-a nimerit în fața altor animale mai feroce, mai sălbatice și mai lipsite de scrupule. Am fost un țipăt surd într-un deșert transformat în cimitir… un cimitir al condiției umane.  
 

Țipă asurzitor, dar fără … sunet. Sunetul se aude pe bandă, infiorător, asurzitor, apoi se transformă într-o nebunie de sunete, de icnete, de râsete grotești, macabre, răgete, totul într-un ritm foarte alert. 
 

Heblu 
 

Scena II 
 

Maria în scenă, stă și bea o vodcă. Apare Oana. 
 

OANA: Fată, ce bine că te văd!

MARIA: Oana! Heeeiii… te mai vede lumea la față! Pe unde umbli, dragă?

OANA: Îmi bag picioarele în facultate! Oricum nu mi-a plăcut niciodată școala. Am învățat de gura babacilor. Ce fac cu diploma de profesoară după 4 ani? Culeg căpșuni în Andaluzia?

MARIA: Hai, că nu-i chiar așa! Lucrurile se schimbă încet și la noi.

OANA: Ai zis bine, încet! Eu nu mai am răbdare. Vreau acum să am totul. Faimă, bani, lux. Vreau lux, Maria, nu pot trăi cu 600 de lei, cât o să iau după 4 ani de chin.

MARIA: Fată, tu ai înnebunit! Cine te-a dereglat de pe fix?

OANA: Nimeni, stai calmă! E ceea ce cred eu și nu mă poate schimba nimeni.

MARIA: Și ce vrei să faci ?

OANA: Am cunoscut de câteva zile un tip tare, Tano îl cheamă, că și pe ăla din ‘La Piovra’ dar e nostim. Plin de bani, mă plimbă cu Maybach-ul, mă răsfață și mă iubește.

MARIA: De câteva zile?! Și te iubește?!

OANA: Da, mă iubește! Păi altfel ar baga atâta bănet în curul meu ?

MARIA: De unde are bani?

OANA: Îți spun, dar te rog să nu dai cu ciocul… Am încredere în tine!

MARIA: Hai zi, că nu vorbesc…

OANA: E… mă rog, vinde prafuri… e șef peste 40 de oameni, întoarce banii cu lopata, fată!

MARIA: Oana, tu ai înnebunit? Vinde droguti și tu ți-o tragi cu el? Ai fumat și tu? Ai tras?

OANA: Am încercat… (pauză) Da, mă droghez dacă asta vrei să știi. Și e super! Nu mai am griji, sunt optimistă, veselă, râd mereu, nu mă stresează nimeni și nimic!

MARIA: Da, frumoasă reclamă! Cred… nu cred, sunt sigură că greșești.

OANA: Ești fraieră! Trece viața pe lângă tine și tu nu o știi. Vei fi o profă acră și fără experiență de viață.

MARIA: Oana? Cum vorbești ?

OANA: Plec în week-end la Milano cu Tano. De-acolo se îmbracă și mă duce și pe mine. Până acum n-am ieșit nici măcar la ‘bulgăroii cu ceafa groasă’ vorba poetului nepereche… Apropo… și-ăsta, mare poet, mare talent, moare de sifilis, sărac și amărât. Io nu vreau, Maria, nu vreau să mă chinui. Vreau să simt viața, vreau să mă fut cu Tano, să am bani…

MARIA: E frumos măcar?

OANA: Brad Pitt! Sau .. Di Caprio! mă rog… de gustibus non disputandum, nu? E frumos… și la pat e o nebunie!

MARIA: Ești nebună rău!

OANA: Hai că plec. Ies deseară cu el la un club și vreau să mă pregătesc.

MARIA: Ce să zic? Noroc… dacă tu crezi și simți că e ok…

OANA: Te sun săptămâna viitoare și poate ieși cu noi. Are prieteni tari, ca el. Poate te cuplezi…

MARIA: Și cu Radu ce fac? Sau tu crezi că io pot umbla cu mai mulți deodată?

OANA: Of,of, ce fraieră ești! Habar nu ai tu ce mișto e sexul în grup! Orgie, facem, fată! Ne-o băgăm în vene și-apoi ne băgăm unii în alții. Asta e viața!

MARIA: Sex în grup? Nu cred că e ceea ce-mi doresc! Sexul pentru mine, e ceva intim..

OANA: Hai că-ti explic data viitoare cum e cu sexul…și cu prafurile. Te pup! (iese)

MARIA: Ai grijă, Oana! Ai grijă!( iese) 
 

Scena III 

Acasă la Maria.  
 

MATEI: Ai sosit? A sunat maică-ta, a zis că și-a mai găsit o slujbă acolo. Merge la o bătrână de 85 de ani și îi face mâncare, o spală, are grijă de ea. De 3 ori pe săptămână, 600 de euro. Fiul babei e un cardiolog renumit la Roma.

MARIA: Asta e bine că face bani, dar dorul de ea cine îl plătește? Tata, merita, oare chinul asta? Tu aici, ea acolo, ce viață e asta?

MATEI: Ce să facem… vezi că nu putem sta aici, nu putem face bani rezonabili. Acolo faci bani, dar ești departe de casă…

MARIA: …și de copiii tăi… De-ai ști ce dor mă apasă în fiecare seară și-n fiecare dimineță… și-n fiecare clipă!

MATEI: Cred, Maria, dar asta e viața. Trebuie să muncim că să avem un rost, să facem ceva cu viața noastră. Vezi că eu trag tare toată ziua și de-abia ne descurcăm. Pizda mă-sii de viață! Și de politicieni …ăștia fură tot, cu salarii de boieri și poporul rabdă foame.

MARIA: Eu cred că o să se schimbe ceva și pe la noi, acum că am intrat în U.E….

MATEI: Pe dracu! Ce să se schimbe? Românii vor fura și vor minți toată viața!

MARIA: De ce vorbești la modul general? Și tu esti român! Ai furat?

MATEI: Da, Maria, am furat… Am furat materiale de pe șantier, le-am vândut și am venit cu bani acasă. Să te pot purta la școală, să jungi cineva, să nu te mai chinui așa ca noi… am furat, Maria, așa cum fură toți românii…

MARIA: Tata,… nu pot să cred!

MATEI: Mai ții minte acum 3 ani când a venit poliția la noi acasă? Ți-am zis că e ceva în neregulă cu buletinul meu, că mi-au greșit CNP-ul … Ei bine, atunci am fost anchetat pentru niște saci cu ciment care au dispărut de la șantier. M-a scăpat maistrul că era și el implicat. Am dat șpagă și s-a rezolvat totul….

MARIA: (plânge) Nu pot să cred tată! Io credeam că tu …că tu … ești altfel. Credeam că ești corect… că ești cinstit…

MATEI: Cinstea e o curvă! O cumperi și apoi poți să ți-o bagi în cur…

MARIA: (îl taie) Tată!

MATEI: Hai du-te la culcare! (vrea s-o strângă în brațe)

MARIA: (se smulge nervoasă) Lasă-mă! Nu mă atinge! Nu vreau să…. Nu vreau să te mai văd! (fuge)

MATEI: Maria! Iartă-mă, Maria! Iartă-mă, Doamne! 
 

Heblu 
 

Scena IV 
 

Într-un club. În față, Oana și Marian discută aprins. În spate, în contre-joure se văd siluetele unor oameni care dansează pe muzica de club 
 

MARIAN: Dacă ești cuminte și dai un pupic am ceva pentru tine… (Oana îl pupă pe obraz) Aaa, nu așa… unul serios. (se sărută lung) Bravo, ai câștigat lozul cel mare!(scoate o seringă și i-o da Oanei)

OANA: Tano! Iubitule! Heroina!

MARIAN: Hai, bag-o! să vezi apoi distracție! 
 

Oana își injectează în braț drogul. 
 

MARIAN: Ți-am zis că de mult n-am mai întâlnit o fată că tine. Ești super tare, gagico! Mi-ai umblat pe-aici pe la cutiuța cu sentimente. M-ai descătușat, acum sunt o fiară!

OANA: Iar eu o pradă! O pradă ușoară pentru iubitul meu, Tano! Poți să faci ce vrei cu mine. Sunt numai a ta, iubitule! Ia-mă toată și sfâșie-mă, rupe-mă, sfârtecă-mă!… hai trage-mi-o!  
 

Își dă jos chiloții și și-i bagă în buzunar; Marian o ia în brațe și urmează un act sexual. 
 

MARIAN: Tu ești nebună! Ah… ce bună ești… Bună și nebună! Ah, ah… n-o să te mai las să participi la sexul în grup. Te țin doar pentru mine! Ah…

OANA: Te iubesc, Tano! Hai.. hai… așa iubitule….bine… ah ..plutesc.. ah 
 

Se aude sirena politiei. 
 

MARIAN: Vin gaborii! Hai s-o ștergem.(ies) 
 

Heblu 
 

Scena V 
 

Acțiunea se desfășoară în două birouri consecutiv. Un birou este al Poliției, iar celălalt al Departamentului Antidrog. Dodo și Sanda vorbesc la telefon. 
 

DODO: Alo, săru`mâna, doamna Sanda! Comisarul Doru Panait vă deranjează!

SANDA: Ah, buna ziua! Ce mai faceți ?

DODO: Bine… mă rog, aș face și mai bine dacă n-aș avea treabă cu ratații ăștia de drogați.

SANDA: Ați prins iar pe cineva?

DODO: Da, aseară am făcut o razie în cluburile din oraș și am pescuit vreo 20 de dependenți. Patru dintre ei sunt în arest. Toți sunt tineri, între 17 și 25 de ani. Credeți că putem să-i internăm, să-i ajutăm cu metadonă? Mai exact sunt (se uită pe o hârtie) 18 persoane.

SANDA: Foarte mulți! O să sun chiar acum la spital să vedem ce găsim acolo. 18 destine pierdute!

DODO: Da, 18 copii transformați în rebuturi sociale! Și vă dați seama că nu i-am găsit pe toți! Moartea albă se plimbă încă printre noi. Nici nu știm daca-i vom putea opri vreodată pe toți, dacă vom putea stârpi flagelul.

SANDA: Da, unii se îmbogățesc pe moartea altora. Ce meschin!

DODO: Ați citit ieri în presă despre cei doi tineri care s-au aruncat de pe un bloc cu 10 etaje?

SANDA: Da, da, am văzut la știri! Erau drogați…

DODO: Din păcate,da! Tinerii nu mai au control asupra minții lor. Drogul este cel care-i conduce și de aici până la tragedii nu mai e decât un pas.

SANDA: Sau un salt …în gol! Două familii distruse și doi copii îngropați prematur.

DODO: Nu avem ce face, decât să luptăm continuu împotriva acestei cangrene sociale.

SANDA: Da, noi am lansat un program național: ‘Fi deștept! Nu te droga! Alege viața!’ asta e sloganul nostru și facem simpozioane urmate de discuții deschise în școli. Dar tot e puțin. Ar trebui o mai mare publicitate din partea tuturor. A statului, a familiei, a școlii… a opiniei publice…

DODO: Ei, opinie publică! Așa ceva nu mai există de mult! Acum se omoară doi pe stradă și nu intervine nimeni. Ba mai mult, atunci când sosim noi, nimeni nu a văzut nimic. Se tem de declarații, de urmări!

SANDA: E lipsă de educație!

DODO: E frica, doamnă! Frica de răzbunare! Oamenii se tem să vorbească sau să intervină ca nu cumva cei implicați să se răzbune pe ei. E o societate bolanvă!

SANDA: Dar noi existam să o tratam, nu-i așa? Eu, dumneavoastra…

DODO: Ce bine ar fi dacă ar exista mai multi oamenii că dumneavoastra! Ei, asta e! Deci vă interesați la spital și mă anuntați, da?

SANDA: Vă sun în 10 minute. Să vedem ce putem face. Dar o să trec oricum pe la poliție să vorbesc cu ei. La revedere!

DODO: Saru`mâna! O zi bună! 
 

Heblu 
 

Scena VI 
 

Maria umblă singură pe străzi. Plânge! 
 

MARIA: Futu-i morții mă-sii de viață! Băga-mi-aș picioarele în toate noțiunile astea comuniste, cinste, corectitudine, onoare… Adevăr! Căcat! Mă cac în adevăr, dacă asta înseamnă să fii cu adevărat om… Deci ești corect și cinstit doar atunci când furi saci cu ciment că să-ți poți crește plozii! Eăti cinstit și corect doar atunci când minți, când te minți pe tine și pe cei apropriați… tatăl meu a furat și a fost anchetat…dar a dat șpaga și-a scăpat… rimează… anchetat-scăpat… onoare-pudoare… cinste-necinste…adevăr… asta nu rimează cu nimic. Înseamnă că nu există adevăr. Nu există decât o mare minciună. O minciună cât un brad de crăciun în care sunt împodobite globuri cu cinste, onoare și adevăr… Dar nimeni nu stă cu bradul în casă împodobit continuu… și când stingi globurile colorate, nu-ți mai rămâne decât bradul gol, uscat și cu acele căzute prin toata casa. Asta-i viață, un brad de crăciun. (plânge în continuare) Oare și tu m-ai mințit mamă? Și tu te sacrifi pentru mine? Ce să mai cred, în cine să mai cred?… Cred că n-o să mai cred în nimeni, în afară de mine. Mi-am pierdut dragostea, mi-am pierdut scopul… poate că m-am pierdut chiar și pe mine însămi. Pe tata, oricum l-am pierdut… și pe mama… pe ea au pierdut-o depărtările… virtuțile, valorile… ar trebui să beau ceva! E… e o răscruce de drumuri. Pe unde să o iau? Pe calea adevărului sau a minciunii?! Să-nvăț și să culeg căpțuni în Spania, să mă îmbrac de la Milano? (străfulgerată de un gând, o sună pe Oana) Alo…. Oana ce bine că te aud! Unde ești ? ….Da… Da… știu. Hai că ajung și eu în câteva minute. De ce, de ce…! Așa, pur și simplu… Vreau să-ți răpesc mafiotul! (închide telefonul) Mafiotul…! Prostituție și droguri… groaznic! Dar dincoace e ‘adevărul’ și ‘onoarea’… pe astea le știu, le cunosc… Tano, dragule, nu te cunosc, dar mi-ai devenit simpatic! (iese) 
 

Heblu 
 

Scena VII 
 

Sanda și Dodo pe stradă. 
 

SANDA: Este groaznic ceea ce se întamplă acum! Toți tinerii parcă au înnebunit, nu mai au nici un reper…

DODO: Suntem cu toții de vină. Facem mult prea puțin decât ar trebui.

SANDA: Este trist pentru un părinte să asiste cum propriul copilul devine un rebut social.

DODO: Acel părinte are partea lui de vină. Nu s-a ocupat atât cât trebuia de copil. Vedeți, acum toți fug după bani, sunt prea ocupați ca să mai aibă timp să-și verifice odraslele. Și mai trist e, pentru cei ai căror părinți sunt plecați în străinătate, la muncă. Acei copii au deja o traumă, au o frustrare. Le lipsește ceva și-atunci sunt victime aproape sigure.

SANDA: Aici deja este vina guvernului. Da dom`ne salarii mari și ține-ți muncitorii acasă. Câte familii nu s-au destrămat prin acest autoexil în masă!?

DODO: E adevărat, cu părinții aici, lângă ei, tinerii n-ar mai cădea așa ușor în plasă.Adolescenții sunt fragili, la orice pas pândește tentația și moartea. 5% dintre cei care se droghează mor anual. Și din păcate nu au 80 de ani … ci 18, 19.

SANDA: (oftează adânc) Vă mulțumesc că m-ați condus. Pe cei 4 îi intervievăm mâine și aplicăm programul de substituție cu metadonă, deși miracole nu există în astfel de cazuri. (iese)

DODO: (repetă ca pentru el) Miracole nu există în astfel de cazuri… așa e… destine furate și aruncate în lada de gunoi a societății. (iese) 
 

Scena VIII 
 

Într-un club, Oana și Tano dansează. În contre-joure se văd siluetele altor dansatori. 
 

OANA: Iubitule, ce mult îmi place cu tine! Simt că trăiesc cu adevărat… că sunt liberă!

MARIAN: Libertatea ți-o dă praful. Fără el ai trăi într-o cușcă, ca animalele la zoo.

OANA: Acum nici nu mai concep viața fără “zăpadă”. Și când te gândești că nu-mi plăcea iarna de loc…

MARIAN: Câte linii ai tras azi ?

OANA: Multe iubitule, multe. Vreo 4 linii de zăpadă…

MARIAN: Așa te vreau! (se sărută, Oana își încolacește picioarele în jurul coapselor lui Marian.)  
 

Apare Maria, se aproprie de ei și îl bate, ușor, pe umar, pe Marian. Când acesta se întoarce Maria îl sărută, fără că Oana să își dea seama de ceea ce se întamplă… 
 

OANA: Hei, ce-i aici? Maria eăti nebună? Tano e iubitul meu!

MARIAN: Interesant mod de a saluta… Original!

MARIA: Eu sunt Maria, prietena Oanei!

OANA: Prietena care se dă la iubitul meu…           

MARIA: Nu tu mă învățai despre amorul în grup?

MARIAN: Interesant! Ești cu noi?

MARIA: Sunt cu toți, cu voi, cu oricine… Doar cu mine nu mai sunt. M-am pierdut de mine însămi, m-am pierdut de părinți…

OANA (ironic): Biata orfelină!

MARIAN: Taci dracului din gură! Nu vezi că fata e dezorientată? Așa te porti cu prietenii tăi? (către Maria) Vrei un joint?

MARIA: Un ce?

MARIAN: Tragi? Prafuri, zăpadă, cocaină, marijuana, ecstasy, ciuperci morfice… avem de toate că suntem dotați!

OANA: Și încă ce dotați! (îi face un semn obscen)

MARIAN: Taci dracului, în pizda mă-tii! Veau să-ți ajut prietena.

OANA: (se agață de el) Dar să nu mă părăsești…

MARIAN: Du-te dracului, vacă proastă! 
 

Oana începe să râdă isteric. 
 

OANA: Vacă… m-a făcut vacă!

MARIAN: Hai trage-o în nări! (îi dă un praf). O să fie ok. Te ajut! 
 

Maria inspiră pe nas praful oferit de Marian în timp ce Oana continuă să râdă. 
 

MARIAN: Așa, acum e mai bine! Acum viața e roz, e un curcubeu…

MARIA: Da... e roz… și toată e roz… și mâna e roză… și eu … sunt o roză-n vânt,

OANA: Esti o vacă! (râde)

MARIAN: Ești mai frumoasă decât mai-nainte! Ești… 
 

Maria nu-l lasă să termine și se încolacește în jurul lui. Fac amor în picioare în timp ce Oana se uită la ei și râde. 
 

MARIAN: Încântat de cunoștință!

MARIA: Nu mai puțin!

MARIAN: Am putea câștiga bani frumoși cu trupul tău… știu niște oameni grei, cu bani mulți care te-ar răsfăța.

MARIA: Prezintă-mi-i!

MARIAN: Iată o decizie înțeleaptă! să mergem!(către Oana) Vii cu noi?

OANA: Vin cu oricine… și vodcă, și wiskey… și zăpadă… hi,hi,hi…(ies toți 3) 
 

Heblu 
 

Scena IX 
 

Acasă la Maria. Tatăl scrie o scisoare. Vocea se aude pe bandă. 
 

MATEI: … trebuie să-ți spun ceva, ceva foarte grav! Înainte de a-ți spune vreau să știi că nu este vina mea pentru ce s-a întâmplat. Nu vreau să te acuz nici pe tine dar cineva, undeva, a greșit. Maria a plecat de acasă de 2 săptămâni. Nu mai știu nimic de ea, nici unde stă, nici ce face… nici la facultate nu s-a mai dus deloc, m-am interesat. Am avut o discuție cu ea într-o seară și a aflat de faptul că poliția m-a anchetat pentru furt, atunci cu sacii de ciment. A avut o cădere… nu se aștepta la asta. Mai e și dorul de tine! Ar vrea să fii aici, lângă ea, să o sprijini, să o ajuți. E fragilă încă, nu s-a maturizat de tot. Știi cât de mult ne iubește și ce însemnăm noi pentru ea. Acum s-a distrus totul… imaginea tatălui grijuliu s-a transformat în imaginea unui infractor comun, în imaginea unui găinar care fură ciment. Mama iubitoare s-a transformat într-o mamă îndepartată, într-o iluzie. Din două certitudini a rămas cu o iluzie și cu un hoț. Am pierdut-o, sau poate că ea ne-a pierdut pe noi. Cred că ar fi mai bine să te întorci acasă. Poate reușim să refacem familia… eu nu știu ce să fac, nu pot lua decizii… sunt disperat. Nu vreau să mă gândesc la faptul că poate intra într-o gașcă de derbedei și de drogați… întoarce-te acasă… 
 

Matei începe să plângă iar lumina scade. 
 

Scena X 
 

Marian și Maria într-un club. 
 

MARIAN: Așteaptă-mă aici. Merg în spate să tratez cu omul.

MARIA: Ok. 
 

În contre-joure se vede cum Marian discută cu un bărbat iar acesta îi oferă bani. Apoi Marian revine la Maria. 
 

MARIAN: S-a rezolvat. Stai cu el 2 ore… și ai grija că e senator. E un om cu influență. Fă-i tot ce-și dorește.

MARIA: Ok, boss! 
 

Maria dispare cu clientul în wc. Apare Oana în club. 
 

OANA: De ce te ascunzi de mine? Ți-a furat asta mințile?

MARIAN: Taci, fată, că io pe tine te iubesc. Pe asta am scos-o la produs. Eu cu-n senator în spate. Face toți banii fata, că e crudă.

OANA: Ah, mă simt răzbunată. Să i-o tragă toți perverșii și toți libidinoșii dracului. Ce tupeu a avut, să se dea la tine…

MARIAN: Hai, vino aici! (o strânge în brațe) Ți-am zis să te liniștești că rămân cu tine. Am vrut doar s-o testez eu mai întâi. Atâta tot!

OANA: Te iubesc, Tano! Io ti amo, Tano! Motanul meu, Tano.

(se sărută) 
 

Heblu 
 

Scena XI 
 

Acasă la Maria. Matei și Dodo stau de vorbă. 
 

MATEI: Asta e fotografia ei. Azi la secție m-i s-a cerut o poză cu ea dar n-aveam la mine.

DODO: De ce ați așteptat atât de mult până să anunțați dispariția ei? Poate să fie prea târziu…

MATEI: Nu știu.. nu știu ce să mai fac…Soția e plecată în Italia, de 3 ani o cresc singur. Nu mi-e ușor!

DODO: Ați certat-o?

MATEI: Am dezamagit-o... am avut probleme cu poliția mai demult… am furat… am furat ciment…

DODO: Ciment? Cu betoniera?

MATEI: Nu, domnule! Cu umărul… L-am cărat în spate până la mașina. 20 de saci de ciment. Pentru 20 de saci cu ciment, mi-am pierdut fata.

DODO: Nu vreți să fiți mai clar? E greu să vă urmăresc…

MATEI: Ce mai contează… am furat, am fost anchetat, copilul meu a aflat și… a plecat de acasă.

DODO: Ea nu stia, deci?

MATEI: Ea nu știa, deci! Dar a aflat, deci! Și a plecat, deci!

DODO: Nu știu dacă e cazul să fiți…

MATEI: Disperat! Asta simt domnule comisar, disperare! Am o disperare care mă omoară. Unde e copilul meu?

DODO: Să sperâm că e bine undeva… ce prieteni avea? Puteți sa-mi dați o listă cu cei mai buni prieteni ai ei ?

MATEI: Ce prieteni..? Se înțelegea bine cu Oana, o colegă de facultate și …cam atât.

DODO: Puteti să-mi dați adresa acestei ‘Oana’?

MATEI: Locuiește lângă piață, pe strada Anemonelor nr 9.

DODO: Frumos nume! Anemonelor…!

MATEI: (pierdut) Numărul 9….

DODO: Da, am reținut! Asta e numărul meu de telefon. Dacă se întoarce, cumva, vă rog sunați-mă. Răspund la orice oră!  O zi bună! (iese)

MATEI: Nu mai știu de mult ce este aceea o zi bună! Nici o săptămână bună… nici o luna bună… iar anii… nu știi dacă au fost buni, decât după ce au trecut. Și nu-i mai poți întoarce să-i schimbi… nu mai poți schimba nimic din ceea ce s-a consumat. Vorba cântecului…’ce-ai omorât,omorât rămâne’ 
 

Heblu 
 

Scena XII 
 

Pe stradă. Maria, Marain și Oana, drogați , stau de vorbă. 
 

OANA: Ai scos banii, fato! Ți-a zis Tano că fără 7 clienți pe zi nu ai ce comenta. Tu te duci cu 3-4 și zici că ești ruptă. Păi, bagă-ți în venă, fată, și nu mai simți nici că ești ruptă și nici câți intră în tine.

MARIAN: Taci Oana! E la început, dar în curând nu mai scapă fără 7 pe zi.

MARIA: Mă sugeți! Amândoi… io o fac de plăcere, nu pentru lovele. Habar n-aveți ce înseamnă plăcerea carnală… să te unești cu cineva pe care-l cunoști în 5 minute. Să ți-o tragi cu el, să i-o sugi și să fii fericită. Să nu auzi de cinste, de corectitudine, de adevăr…

OANA: Ce vorbești, fato?

MARIA: Să auzi doar suge-o, întoarce-te, apleacă-te, crăcește-te…

MARIAN: Câtă zăpadă ai luat azi?

MARIA: Ha..ha..ha.. O avalanță întreagă... ha…ha…ha 
 

Apare Sanda 
 

MARIA: Doamnă, vă place zăpada? Ha..ha..ha.. la noi în suflet e iarnă tot timpul.

SANDA: Domnișoară, vă rog frumos, dacă ați băut mergeți acasă.

MARIAN: (strigă) Maria! Maria vino aici! 
 

Oana o duce lângă Marian. Sanda observă că e ceva ciudat cu ei. 
 

SANDA: A baut?

MARIAN: Cară-te! Nu e treaba ta.

OANA: Azi e ziua ei… a exagerat!

SANDA: Duceți-o acasă, îi e rău… sau chemați salvarea!

MARIAN: N-ai auzit să te cari?! Ce mă-ta-n cur te interesează?

SANDA: Tinere, vorbești, mult, prost, și degeaba! Nu mă sperii! O să sun chiar acum la 112.

MARIAN: Băi, păpădie, te crezi Ecaterina Teodoriu? Te-ai găsit tu să salvezi poporul roman? (o îmbrâcește) Pleacă sau te tai!

SANDA: (îl lovește): Băi cretinule, crezi că mă sperii? Ce dracu aveți cu toții? Sunteți drogați?

MARIA: Nu doamna, noi nu ne drogam! Noi tragem pe nas sau ne-o bagam în vene… ha…ha….ha

MARIAN: (sare la Sanda, o lovește și o aruncă la pământ) Da-te dracului, proasto! (către fete) Hai, că-i groasă! Tirați-vă! (fug)  
 

Sanda se dezmeticește și îl sună pe Dodo. 
 

SANDA: Alo..! Sanda sunt! Am fost atacată de 3 tineri drogați… în parcul central lângă clubul New Wave. Au intrat în club, haideți repede! 
 

Heblu 
 

Scena XIII 
 

În club. În contre-joure se văd siluete dansând. Sanda e în fața urmărind siluetele. Apare Dodo. 
 

DODO: Am sosit!… Vă simțiti bine?

SANDA: Da, e în regulă. Cred că acolo sunt. S-au amestecat prin mulțime! Aveți grijă. Tânărul e violent.

DODO: Nici o grijă! 
 

Merg amândoi în spatele paravanului de contre-jour. Agitație, țipete, îmbrânceli. Apoi apare Dodo cu Marian încătușat. În urma lor vine și Sanda cu Ooana și Maria. 
 

DODO: Stai cuminte că ești deja pasibil de 2 ani pentru ultraj. Ai dat în mine. Nu-ți agrava situația!

MARIAN: E un abuz! Lasă-mă să dau un telefon. O să-mi pupi tălpile de la picioare.

DODO: Din acest moment tot ce spui poate fi folosit împotriva ta. Ești arestat! (către Sanda) Haideți la mașină cu ele! (ies toți) 
 

Heblu 
 

Scena XIV 
 

Acasa la Maria, Matei scrie o scrisoare de adio. Din tavan atârnă o funie groasă pregătită pentru spânzuăatoare. Citește… 
 

MATEI: Primul lucru pe care pot să-l spun e că-mi pare rău. Îmi pare foarte rău că s-a ajuns aici. Nu știu sigur cât am greșit eu, cât a greșit societatea… cât a greșit Dumnezeu. Dintr-o familie frumoasă și unită am ajuns 3 dispersați. Nu mai suport! Este o cruce prea grea pentru mine. Nu mai pot s-o duc. Sunt un laș, dacă vreți… un laș care nu a avut curaj să-și oprească soția de la exil și fiica de la pierzanie. Un laș care a furat pentru familie și căruia acum familia i-a întors spatele. Pentru ce să mai trăiesc? Pentru ce să mă mai chinui? Astăzi e ziua mea de naștere… n-am primit nici măcar un telefon de la nimeni. Soția a uitat, fiica cine știe pe unde o fi? Viața mea nu mai are rost. Știu că e păcat să-ți iei zilele, dar nu e oare, tot păcat, să trăiești fără rost? Dumnezeu să vă aibe în grija Lui…. Asta în cazul în care există! Eu nu sunt convins. Vă sărut pe amândouă cu multă dragoste. Poate nu am reușit să vă arăt, în viață, cât de mult vă iubesc. Asta a fost o altă greșala de-a mea. Iată deci că am trăit doar în greșeli. De aceea spun acum Adio! 
 

Matei se urcă pe un scaun pentru a se spânzura. Deodată îi sună telefonul mobil. 
 

MATEI: Cineva și-a amintit de mine! Un ultim “la mulți ani” (deschide telefonul) Alo! Bună ziua! Da…da… unde? Era drogată? Vai de capul meu…! Da, vin acum…vin repede! Mulțumesc domnule comisar! (iese)  
 

Heblu 
 

Scena XV 
 

La poliție. La masă stau Marian și Oana dând declarații. Lângă ei, în picioare, Dodo și Sanda. 
 

DODO: Dacă scrieți tot ce s-a întâmplat vă ușurați situația. Vi se acordă circumstanțe atenuante. Asta înseamnă că vreti să cooperați cu noi. Altfel n-o să mai vedeți soarele mult timp de-acum înainte.

SANDA: Puteți fi acuzați și de crimă. Sunteți autorii morali.

OANA (plânge): Dar n-am omorât pe nimeni! 
 

Intră Matei. 
 

MATEI: Bună ziua! Unde este? 
 

Dodo îi oferă un scaun. 
 

DODO: Vă rog să vă așezați! (Matei ezită dar Dodo îl așează aproape cu forța). E o situație delicată…

MATEI: Unde e fata mea?

DODO: Am găsit-o …târziu, din păcate!

MATEI: (sare de pe scaun, dar Dodo îl forțează iar să se așeze) Ce?

DODO: A… a luat o supradoză de heroină. A făcut stop cardiac acum 10 minute. Din păcate…

MATEI: (urlă) Mariaaaaa…! Nu se poate! Fiica mea! (plânge)

SANDA: Vă rog să vă liniștiți. Știu că e dureros, dar…

MATEI: Dureros…? Credeți că e dureros? E sfâșietor, doamnă, e tragic, nu e dureros.

SANDA: Înțeleg dar nu mai putem face nimic.

DODO: Drogurile își iau tributul, din păcate.

MATEI: (plânge cu capul pe masa) Copila mea, copila mea…!

DODO: (către cei 2 arestați) Vreti să scrieți mai departe? 
 

Cei doi se apucă de scris, aruncând câte-o privire spre Matei, în timp ce lumina scade încet.

  

Scena XVI 
 

Pe toată  scena curge încet melodia Ave Maria. Intră toți în scenă. Mai puțin Maria. 
 

SANDA: Din păcate drogurile au mai curmat o viață.

DODO: Heroina creează dependență chiar de prima dată când e consumată.

OANA: Acum prietenii mă evită! Sunt un rahat social. O epavă.

MATEI: Mi-am pierdut copilul! A cui este vina?

MARIAN: I-am distrus pe toți… m-am distrus pe mine

SANDA: Fiți deștepți! Alegeți viața!

DODO: Drogurile nu vă fac mai bărbați sau mai interesanți.

MATEI: Drogurile vă omoară.

OANA: Și vă îndepărtează de viață.

MARIAN: Și de cei dragi…de părinți, de prieteni, și chiar de voi înșivă.  
 

Apare Maria îmbrăcată într-o rochie de mireasă, neagră. 
 

MARIA: Dacă aș putea să dau înapoi ceasul vieții nu aș mai face ceea ce am făcut. L-aș ierta pe tata, aș ierta-o pe mama, și i-aș ierta pe toți cei care nu ar fi de acord cu mine. Trebuie să iertam și să încercăm să înțelegem. Trebuie să râdem și să plângem deopotrivă, dar natural, fără efecte ajutătoare. Trebuie să țipăm atunci când ne doare și să cerem ajutor atunci când ne e greu. Într-un cuvânt trebuie să fim ‘adevărați’. Da, există adevăr. L-am găsit, dar din păcate, am pierdut altceva. O viață. Poate cineva să spună că și-a cumpărat o nouă viață? Acum, că și la început nu mi-a mai rămas decât un țipăt! 
 

Maria mimează țipătul inițial care intră pe bandă în timp ce lumina scade încet. 
 

SFÂRȘIT