O simplă zi din viașa la niște oameni, de Mihai Gălățan


O SIMPLĂ ZI DIN VIAȚA LA NIȘTE OAMENI

De Mihai Gălățan









Motto: ,,Când ești supărat cu o chestie e bine să vezi cum faci să rezolvi chestia aia.”
Unchiul Liviu































PERSONAJELE:

VALERIU (27 de ani)………actor și referent artistic Teatrul ,,Clint Eastwood”- Pătlăgeanca;

SORIN (35 de ani)…………………………………………………………………………schizofrenic;

D-NA CASAPU (40 de ani)………șef pe la birouri- Teatrul ,,Clint Eastwood”;

D-NA BOERU (35 de ani)……………………Consilier Clienți la o bancă.


Dimineață. Teatrul ,,Clint Eastwood”- sala cu birouri. La unul dintre acestea, doamnele Casapu și Boeru beau cafele și stau la povești. Sunt singure în toată încăperea.

D-NA BOERU: Mă, am ajuns acolo-șa pe străduță și așteptam să vină ăsta…

D-NA CASAPU: Cortez.

D-NA BOERU: Cortez! A, bine… am urcat p-o scară mai deasupra așa, să mă uit să văd dacă totu` e ok, știi? Băi, și apare ăsta, fată, într-o mașină albă din aia și se dă jos și mai coboară doi. Vorbesc ăștia nește aspecte și fac schimb de marfă.

D-NA CASAPU: Adică ăsta cu banu` și ăilalți cu…

D-NA BOERU: Cu… mă-sa pe gheață ce era acolo! Cocaină, draci- laci! Și apoi trântește un bou ușa de la mașină peste el și cade ăsta lat și gata. Adică cred că i-a dat în cap cu ea sau ceva. Băi, m-am chinuit io, s-a chinuit bărbată-miu, ăsta micu` nu și nu, treceți-mă de Cortez, treceți-mă de Cortez. Deci asta am făcut tot week-endu`, m-a înnebunit.

D-NA CASAPU: Păi, uită-te, fată, pe net, vezi cum se trece și trece-l.

D-NA BOERU: Ce vorbești? S-a uitat al meu, că nu-i prost. O avea vreo eroare ceva, nu știu. Păi da, se poate să aibă, că a făcut ăștia acolo un oraș cât e Constanța și teoretic faci ce vrei în el, te doare capu`! La cât au muncit, băi, asta este! Mai scapă și câte o de asta. Ia zi, ce se joacă la prânz? Că vine cu clasa, să mai uite dracu` de Cortezu` lui. Numai GTA în sus și GTA în jos.

D-NA CASAPU: ,,Iepurașul Țop” se joacă. Și al meu vine tot cu clasa.

D-NA BOERIU: Joacă actorii noștri?

D-NA CASAPU: Da, ai noștri.

D-NA BOERIU: (arată spre biroul vecin) Și colegu`?

D-NA CASAPU: Și. Lasă-mă că m-a tâmpit! De când l-au urcat sus aici, freacă menta într-o veselie, cântă la chitară, n-are nicio treabă. Măi, mai vine lume… veniseră ăia cu auditul, noi transpiram aici și ăsta cânta ,,Domnișoară domnișoară”.

D-NA BOERU: Artist, na!

D-NA CASAPU: Ce artist, mă? Artist e jos, la scenă, nu aici. L-am rugat și eu să-mi facă o traducere. I-am zis: mă, fă și mie o traducere. O pagină, atâta! Până mi-a tradus, fratee, am îmbătrânit! Bine, el nici nu are calculator, trebuie să îi aducă și lui. Adică calculator are, da` n-are monitor.

D-NA BOERIU: Mamă da` ce-a slăbit! E bolnav, sau ce-are?

D-NA CASAPU: Nu cred. O fi vrut el să slăbească. Bine, știu că are el niște probleme, că a strâns bani să-și facă casa, da` s-a îmbolnăvit mamaie-sa și i-a cam cheltuit pe spitale. Și acum s-a externat și e cam praf baba și lui au început să-i vină comenzile, dulapuri, pușca mea! Acuma face ciorbe, aduce săracul pe la muncă tot felul de scârboșenii de-ale lui.

D-NA BOERU: Da` ce, el stă cu mamaie-sa?

D-NA CASAPU: Da.

D-NA BOERU: Părinți n-are?

D-NA CASAPU: Are, da` nu se înțelege cu ei, nu știu. Văd că fură curent de vreo două luni, da` așa-s ei actorii, știi, mai ciudați așa, vezi doamne!

D-NA BOERU: Da, da! Ce să-ți povestesc! Să muncească ei ca mine opt ore pe zi în hârtii și cu bani, să vezi cum le ies figurile din cap. Ia zi, fată, îți faci cardu` ăla la noi?

D-NA CASAPU: Măi, eu îmi fac, dar mi-e că dup-aia n-o să pot să pun banii la loc, că la cum mă știu, mă apuc să scot când rămân fără și...

D-NA BOERU: Da` nu scoți și tu bani de pe el. Îl folosești la cumpărături cu magazinele care-s partenere. Și scadența vine după cincizeci și cinci de zile. Și eu mi-am făcut și să știi că e foarte mișto.

D-NA CASAPU: Zi-i la artist când vine, poate vrea el.

D-NA BOERU: Da, sigur! Lui poți să îi faci card de băutură. Să aibă card de bere, nu știu unde. Și dacă toată gașca lui se duce în altă parte, el să stea ca fraieru` acolo, singur la masă.

D-NA CASAPU: (râde) Stai că acuma vine și stau cu el pe cap până la sfârșitu` programului. Numai eu cu el suntem azi, ceilalți au libere.

D-NA BOERU: Ei, lasă și tu, dă-l în colo, că are spectacol la prânz, scapi două ore.

D-NA CASAPU (cu ochii în monitor): Mda… ia uite, fată, ce interesant: ,,Ai sau nu depresie”. Fii atentă: ,,Unu: ai problemne cu somnul?” Nu.

D-NA BOERU: Nu.

D-NA CASAPU: ,,Doi: ai coșmaruri?” Nu.

D-NA BOERU: Mai am așa, da`…

D-NA CASAPU: Ei, și eu, dar nu pot să zic că am așa… coșmaruri.

D-NA BOERU: Nu, nici eu.

D-NA CASAPU: ,,Trei: te simți extenuat?”

D-NA BOERU: O, da!

D-NA CASAPU: Da, corect!

D-NA BOERU: Fată, uneori simt că nu mai pot!

D-NA CASAPU: Și eu la fel, pe bune! ,,Patru: În ultimile luni te-ai îngrășat sau ai slăbit mult?”. Mă… nu…

D-NA BOERU: Cred că un pic m-am îngrășat, da` nu mult.

D-NA CASAPU: Da, cam așa și eu.

D-NA BOERU: ,,Cinci: calitatea actelor sexuale s-a diminuat?”

D-NA CASAPU: Nu știu tu, dar eu am un chef… l-am stors de tot pe săracu` bărbată-miu!

D-NA BOERU: Eu așa și așa. Când am -am, când n-am -n-am! Mă enervează când vine beat și nu mai termină. Cred că și stimulează, fată, la un momen`dat îl simt io că nu mai poate de oboseală și face a a a, îmi vine îmi vine și se culcă, da io simt că minte, știi?

D-NA CASAPU: A, păi la mine tocmai atunci când e beat e cum trebuie!

D-NA BOERU: Ce nebună ești! ,,Șase…

D-NA CASAPU: Păi nu?

D-NA BOERU: ,,Șase: ai avut sau ai halucinații?” Nu.

D-NA CASAPU: Nu.

D-NA BOERU: ,,Șapte: Ești într-o relație?” Bine… ,,Opt: Ai trecut printr-un moment traumatizant cum ar fi: pierderea sau îmbolnăvirea unei persoane dragi, pierderea jobului, etc.?” Doamne ferște, nu!

D-NA BOERU: Nu, doar socră-miu, da nu eram noi așa apropiați.

D-NA CASAPU: Gata! Rezultateee…

D-NA BOERU: Ia!

D-NA CASAPU: Zice că n-avem depresie.

D-NA BOERU: Sunt niște prostii astea.

Se aud pași. Intră Valeriu. Arată ca naiba.

VALERIU: Sărut mâinile! Bună dimineața!

D-NA CASAPU: Neața!

D-NA BOERU: Vai, ce-ai slăbit! Or să te deoache toate fetele.

VALERIU: Mulțumesc! Înseamnă că de aia-s pocnit. Ce bine că am dat de dumneavoastră, doamna Boeru, vroiam să trec azi pe la bancă să vă cer un sfat.

D-NA BOERU: Spune! Cu drag…

VALERIU: Mamă, să vă zic ce-am visat! Cred că am dormit o oră noaptea asta, mai mult m-am foit, așa. Am visat că stăteam cu taică-miu și cu maică-mea. Și la un momen`dat mă prinde taică-miu de mâini și mă pune jos, și vine pe la spate maică-mea cu un dildo de os să mi-l bage în cur. Și nu știu cum m-am ridicat și i-am bătut de s-au câcat pe ei… mă iertați! Vroiam să vă întreb de programul Prima Casă.

D-NA BOERU: Da, vrei să aplici?

VALERIU: Da, am citit ce scrie pe site acolo și cred că sunt eligibil.

D-NA BOERU: Păi hai să vedem! (d-nei Casapu) Iau și eu și o foaie și un pix.

D-NA CASAPU: Ia! Mă duc la o țigară io.

D-na Casapu iese.

Cei doi se duc la biroul lui Valeriu.

VALERIU: Cum se face mai întâi, fac dosarul și apoi vorbesc cu vânzătorul, sau invers?

D-NA BOERU: Ai găsit ceva?

VALERIU: Da, un apartament cu două camere la optișpe mii de euro. E cam la mama dracului, da` m-am uitat, arată fain, blocul e mișto. M-am dus ieri pân` acolo cu Google Earth și zona e ok. Vis a vis de cimitir, deci vecinii sunt oameni liniștiți.

D-NA BOERU: (zâmbește) Bine, păi hai să facem o socoteală, ar veni… (calculează) cam patru sute de lei pe lună, treij` de ani, la care se mai adaugă o sută nouăzeci pe an, plus… da` stai, să nu vorbim de pomană. Ce salariu ai?

VALERIU: Păi am un contract individual de muncă aici, la birou, de opt sute cinci zeci net și un contract de actor pe o mie net. Amândouă determinate. Am văzut că banca acceptă și venituri din colaborări, închirieri, nu știu ce. Așa scrie.

D-NA BOERU: Nu, nu prea. Asta nu e bine, că n-ai contract definitiv. Ești însurat?

VALERIU: Nu. Este că întrunesc toate condițiile ca să nu primesc nimic, este?

D-NA BOERU: E, nu! Ai facultate, nu?

VALERIU: Am și master.

D-NA BOERU: Păi vezi? Auzi, știi ce putem să facem? Îți fac io dacă vrei un contract de o mie patru sute net la mine la firmă… fictiv, știi? Practic nu îți iei salariu. Io, ca angajator trebuie să plătesc cincizeci la sută din salariul tău la stat. Deci tu poți să îmi dai mie pe lună șapte sute de lei, timp de șase luni cât îți faci vechimea și apoi aplici din nou.

VALERIU: Mulțumesc frumos, da` nu știu ce să zic acum. Cu banii ăștia puteam să îmi iau o chirie. Mă gândesc și vă zic.

D-NA BOERU: A, normal! Ideea e că eu nu pot să-ți garantez că programu` ăsta o să mai fie și peste șase luni… mai e și chestia că…

VALERIU: (râde) Mă iertați, să am io o agendă și când plec să o uit pe masă, deschisă. Și dumneavoastră să vedeți acolo scris titlu: ,,Oameni care m-a supărat pe mine”. Și primii bifați să fie oameni care acum știți că sunt morți. Și ultimul bifat să fie, să zicem, Dumitrașcu Azor- Remus! Și să vă întrebați: cine pușca mea e Dumitrașcu Azor- Remus? Și când vă întrebați așa, vedeți aici pe geam cum trece dricul, iar pe cruce scrie Dumitrașcu Azor- Remus! Și următorul nume, primu` care-i nebifat, să fie d-na Boeru! Cum ați încasa situația asta?

D-NA BOERU: Măi, ce imaginație bogată ai!

VALERIU (aproape intr-o criză de râs) Și io… să mă întorc și să zic: ce uituc sunt, am uitat agenda, sărut mâinile, la revedere! Ce câcat… nu pup Prima Casă!

D-NA BOERU: Așa cum ai contractele acum -nu, din păcate.

VALERIU: Săru-mâna oricum!

D-NA BOERU (revenind la biroul prietenei ei) Pentru puțin.

VALERIU: (pentru el) You've got to ask yourself one question: 'Do I feel lucky?' Well, do ya punk? (fluieră tema din Mărgelatu)

Doamna Casapu revine.

D-NA CASAPU: Valeriu, vezi că te așteaptă jos unu` de la o firmă de curierat.

VALERIU: Auăileu, gata, cobor! Aveți să-mi schimbați un milion în două de cincizeci?

D-NA BOERU: Nu, chiar nu am.

D-NA CASAPU: Nici eu! Îmi pare rău.

Valeriu fuge în jos pe scări.

D-NA CASAPU: Taci, nu zi nimic!

D-NA BOERU: Băi, da` parcă nu era așa! Ce dracu-i cu el? Băiat tânăr…

Faxul pornește. Scuipă o foaie.

D-NA CASAPU (privind la textul tipărit): Tu știi engleză, fată?

D-NA BOERU: Da, dă-o încoace. Asta e pentru el, fii atentă: ,,Dragă Valeriu, mulțumim că ai aplicat pentru doctorat la universitatea noastră… opaa! Your line of interest doesn’t fall solidly enough… ăăăă… tema ta de interes, zona ta de interes… nu se potrivește cu ceea ce predăm aicea la noi. Îți doresc succes în a găsi un îndrumător de an și o școală potrivită. Dr. Eric Dick, Șef al catedrei de Teatru de la Trinity College Dublin, Irlanda.”

D-NA CASAPU: A dat la doctorat în afară și l-a anunțat ăștia că a luat-o în freză, fii atentă!

D-NA BOERU: Ce, crezi că în afară se intră așa ca la noi?

Valeriu intră cu o ușă de interior sub braț, învelită într-o folie de celofan. Vorbește la telefon.

VALERIU: Da, bre! Nu pot să vorbesc tare că deranjez oamenii! Da, ce fel de zeamă? Vrei să-ți fac cu pipote și inimi? Bun! Și mai ce? Bine, bine, bine! Da, rețeta, bun! La patru. Că am spectacol. Că am spectacol, zic! Pa pa!

D-NA CASAPU: A venit o hârtie pentru tine.

VALERIU: Mulțumesc! Cumpără cineva o ușă de veceu?

D-NA CASAPU: Nu, merci!

D-NA BOERU: Hai că am tăiat-o la bancă.

VALERIU (cu hârtia în ochi): Tus morții mă-tii! (spre doamne) Scuze, scuze… aici, o…

D-NA BOERU: Hai, pa, fată! O zi frumoasă!

D-NA CASAPU: Pa-a!

D-na Boeru iese.
La radio Pătlăgeanca Online sunt știri.

CRAINICA: Rusia lui Vladimir Putin nu vrea să cedeze…

VALERIU: Auziți, puteți să dați o idee mai tare?

D-NA CASAPU: Da.

CRAINICA: …în fața comunității internaționale în ceea ce privește ocuparea peninsulei Crimeea. Negocierile s-au blocat, după ce Moscova a refuzat să discute o eventuală retragere a trupelor sale de pe teritoriul ocupat de aproape o săptămână. Au fost știrile Pătlăgeanca Online! (începe muzica)

D-NA CASAPU: Ce nebunie și la ăștia!

VALERIU: Știți ce face Putin? Ce a făcut Hitler cu Cehoslovacia. Păi Putin a zis că are dreptul să-și apere poporu`, că ăia din Crimea sunt șaizeci la sută ruși. Și nea Hitler a zis tot așa când a atacat Cehoslovacia. Vă zic io că iese circ mare, ne pregătim de război. Că și UE și rușii vor Ucraina.

D-NA CASAPU: Nu mai zi așa! Ce-avem noi de împărțit cu ucrainienii?

VALERIU: Bucovina.

Se aud bătăi în ușă și apoi intră Sorin.

SORIN: Sănătate maxină! Ce faci, preabunule?

VALERIU: Bine, Sorine!

SORIN: Mamă, ce slab ești! Sărut mâna, doamnă!

D-NA CASAPU: Bună ziua!

SORIN: V-am adus niște cărți, nu sunt sectant, să știți, sunt creștin ortodox.

D-NA CASAPU: Mulțumesc!

SORIN: Și pentru tine, maestre. (o caută în rafie, o găsește, i-o dă)

VALERIU: ,,Internatul Uteciștilor”, super mișto!

SORIN: Să știi că într-o zi nu o să mai conteze politica. Când o să fiu io președinte o să unesc toate partidele politice într-unul singur. O să fie o revoluție culturală mare, tată!

VALERIU: Când?

SORIN: Peste douăj` de ani.

VALERIU: De ce?

SORIN: Ca să moară ai mei, să vând casa și să mă duc în Bucale. Să știi că io sunt pus pe lume cu un scop. Sunt o combinație, dacă vrei, între Iisus și Superman. Voi ce nu dați aici filme? Proiectai Superman.

VALERIU: Păi n-am dat filme, mă, anu` trecut? Și în sală nu erați decât tu, moșu` cu șurubelnița și cu Fane Șalupe.

SORIN: Da, așa e. Ăia-s nebuni, tată! Moșu` cu șurubelnița e și periculos. Ce să-ți mai dau eu ție… De ce nu faci proiecție cu concerte?

VALERIU: Nu vine nici dracu`.

SORIN: Pink Floyd, Michael Jackson. Știi că io am comunicat cu Michael Jackson? Când a venit în `91 mă uitam la el de la o distanță cam de-aici pân-aici și comunicam cu el.

VALERIU: Cum, telepatic, sau cum?

SORIN: Da, senzorial.

VALERIU: Tu mai auzi voci, așa?

SORIN: Da, înainte comentau la ce făceam io, știi? Da` puteam să le opresc. Acuma sunt doi care înjură și o fetiță care țipă.

VALERIU: Perfect!

SORIN: Uite un cinci bani de pe vremea lu` Ceaușescu. Ia!

VALERIU: Mersi! Auzi, tu mai ai bani vechi pe acasă?

SORIN: Sunt colecționar.

VALERIU: Păi și io. Nu facem o dată schimb?

SORIN (se uită la niște bănuți pe care i-a scos din buzunar): Ba da. Ia uite, zece carboave ucrainiene pentru tine.

VALERIU: (se uită) Ăsta e de când erau naziștii peste ei, fii atent!

SORIN: Ai, să-mi bag…

VALERIU: Ia-l, mă, înapoi!

SORIN: Asta e, ți l-am dat -ți l-am dat! Ia să vă las io aici și o biblie, că teatru` și biblia nu prea, nu prea așa! Cum facem noi să te mântuiesc io pe tine?

VALERIU: Păi dacă promiți că mă faci ministru` culturii când ajungi președinte, te las să mă mântuiești.

SORIN: Mmm… nu pot să te aburesc. Mai ai pân` acolo, lasă că o să mai avem noi discuții și vedem.

VALERIU: Auziți, doamnă, la el! Nu corespund încă, nu-s bun pentru guvernu` lui!

D-NA CASAPU: Mda.

VALERIU: (prefăcându-se că îi dă un pumn, în glumă) Băi…

SORIN: Hai să-ți arăt o chestie! (scoate un afiș) Ce scrie aicea?

VALERIU: O, Marean Nistor!

SORIN: Citește tot, cu voce tare.

VALERIU: N-am chef acum, pe bune!

SORIN: Te rog io frumos!

VALERIU: Vezi ce bulangiu ești? Mă ai la mână cu carboava asta și acuma ți-o amortizezi.

SORIN: Citește și ai să vezi o chestie.

VALERIU: Fi-ți-ar capu` să-ți fie! Deci: ,,Clubul Select Europa Xanadu organizează Singer Marean Nistor Party…

SORIN: Stop! Singer Marean Nistor Party?

VALERIU: Adică petrecerea cântărețului Marean Nistor.

SORIN: Singer nu seamănă cu swinger? Nu-ți vine în cap swinger party?

VALERIU: Nu, mă!

SORIN: Bun! Cum se cheamă clubul?

VALERIU: Select Europa Xanadu.

SORIN: Așa! Care-s inițialele? Nu cumva S.E.X.?

VALERIU: Bine, mă, Sorine…

SORIN: Uită-te tu la mine, Marean Nistor face petrecere cu futai la Xanadu! Io l-am mirosit de mult pe ăsta că e satanist, cu bentița aia de doi lei. Băi! Stai că uitam cea mai tare fază! Vezi că mâine o să înceapă al Treilea Război Mondial.

D-NA CASAPU: Băieți, hai că io ies să fumez o țigară și să mă împușc în cap, ok?

VALERIU: Bine, colega!

SORIN: Mâine Rusia o să atace Ucraina…

VALERIU: Am treabă, frate, n-am chef, serios!

SORIN: Nu, atâta îți zic, e foarte important…

VALERIU: Nu te mai ascult, să mor io!

SORIN (scoate banii din buzunare și alege o bancnotă veche) Io mai am aici cinci carboave, tot cu zvastică. Mamă, cât de mișto poate să fie svastica asta de-aicea! Mă gândeam să ți-i dau și pe ăștia, da` dacă ești așa…

VALERIU: Dă-i încoace, sandilăule! Te ascult. Zi!

SORIN (scoate un ziar): Ia citește titlu` de pe prima pagină!

VALERIU: Să dea Dumnezeu să te îngroape fără costum!

SORIN: Bagă!

VALERIU: ,,Nava rusească de croazieră Huia a acostat astăzi în portul Pătlăgeanca”

SORIN: Cine-i în poză?

VALERIU: A, președintele Consiliului Județean.

SORIN: Ce caută acolo? Asta vreau eu să te întreb.

VALERIU: Măi, o fi venit să întâmpine o misiune strict secretă, de fapt, știi?

SORIN: Corect! Îți dai seama că dacă ăsta i-a primit, noi suntem, de fapt, aliații rușilor? Îți dai seama că de la noi se trage informații despre UE? Dacă rușii vin călare pe Ucraina, atunci salut reîntregire națională la noi!

VALERIU: Te superi dacă îți spun ceva?

SORIN: Ce?

VALERIU: Ești nebun ca un sac cu viezuri, Sorine!

SORIN (desfășurând un alt afiș): Da, bine. De chestia asta ce mai ai de zis, cine e nebunu`? Afișu` ăsta l-au pus azi la voi, aici.

VALERIU: Și tu l-ai luat de la agenția de bilete, nu? Du-l, mă, la loc!

SORIN: Lasă că o să în duc. Citește ce scrie!

VALERIU: ,,Spectacol de copii: Ursulețul care mânca puțin”.

SORIN: De ce cuvântu` ,,puțin” e mai mare decât restu`? Nu cumva ,,Puțin” trimite la Putin?

VALERIU: Și așa mă simt ca curu`, mă termini, pe cuvântul meu….

SORIN: Vezi ursulețu` desenat? Râde, da? Face ha, adică. Unu la mână! Doi: unde se află el?

VALERIU: Într-un hol!

SORIN: Nota zece cu felicitări! Ținem minte hol. Trei: În ce sunt îmbrăcați toți?

VALERIU: În ii!

SORIN: Exact! Ha plus hol plus ii egal haholii! Da? Ce are ursu`-n mână?

VALERIU: O pușcă de vânător.

SORIN: Cum ar veni, simbolu` atacului. Deci mesaju` e ,,Putin atacă haholii”. Partea frumoasă acum începe. Aici scrie data în care se joacă spectacolu`, da?

VALERIU: Da!

SORIN: (ia un calculator de pe birou) Adunăm toate cifrele și tragem radical din număru` meu de telefon… așa! Iese exact 10032014. 10.03.2014! Iese ziua de mâine. Deci Putin atacă haholii mâine! Nu putem să stăm așa, mă! Hai să facem ceva!

Intră d-na Casapu cu o cutie în mână.

D-NA CASAPU: Tu de ce nu vorbești la curierat să ți le aducă o dată pe toate?

VALERIU: Tot pentru mine e? A, e plafoniera, pișa-m-aș pe ea! Ați plătit dumneavoastră?

D-NA CASAPU: Cincizeci de lei.

VALERIU: Vi-i dau acum. Sorine, tu nu mai ai treabă azi? Hai că eu o să cobor la spectacol.

SORIN: Da, hai că trec mai încolo. Hai noroc! Gândește-te la ce ți-am spus! (d-nei Casapu) Sărut mâna!

D-NA CASAPU: La revedere!

Sorin iese. Valeriu îi pune d-nei Casapu pe birou cincizeci de lei. Ea dă radioul mai tare.

CRAINICA: …și nu uitați: peste o oră Teatrul ,,Clint Eastwood” vă invită, dragi copii, la spectacolul ,,Iepurașul Țop”. Știri externe acum: În timp ce şefii de stat şi de guvern ai celor 28 de ţări membre UE se pregăteau să participe, joi, la reuniunea Consiliului European pe tema Ucrainei, în Crimeea a fost anunţată dorinţa autorităţilor locale proruse de a organiza un referendum pe tema alipirii peninsulei la Rusia. În acelaşi timp, ONU şi UE au reuniuni de urgenţă, joi, pe tema Ucrainei…

D-na Boeru ciocănește și apoi intră.

D-NA BOERU: Bună ziua din nou! Am venit să îl iau pe ăsta micu` de la spectacol dup-aia. (lui Valeriu) Succes!

VALERIU: Mulțumesc!

D-NA BOERU: Deci să vă zic una bună! Vorbeau oamenii la muncă acuma de Marean Nistor de la Savoy, cică de fapt nu venise el chiar să cânte la club. Adică cântatu` era coveru`, că a făcut poliția un flagrant ieri acolo și l-au arestat pă ăsta pentru proxenetism. Da` mă! Cică au descins și în sala din spate și au găsit orgie -orgie acolo, și-o trăgeau ăia ca chiorii, schimbau nevestele între ei, cică.

D-NA CASAPU: Nu cred!

VALERIU: Asta a spus și Sorin nebunu` mai devreme.

D-NA CASAPU: Ce-a zis?

VALERIU: Ce intuiție a avut, idiotu`! Și el tot de Nistor zicea…

D-NA CASAPU: Nu știu, n-am auzit când a zis, ce-a zis… (d-nei Boeru) Stai că nu-mi revin! Deci ăsta proxenet?

D-NA BOERU: Da și cică la swingeri erau și din Primărie și din Consiliu...

D-NA CASAPU: Și cum, fată, schimbau nevestele între ei?

D-NA BOERU: Ca să vezi! Și Nistor era capul, fată! Doamne, Maica Domnului! A înebunit lumea!

Fetele șușotesc acum, să nu le audă Valeriu. Valeriu aude.

D-NA CASAPU: Mă, io cred că la un moment dat trebuie să mai condimentezi un pic relația, știi?

D-NA BOERU: A, da` io nu am nimic cu ei! Știi ce zic io? Ce face omul cu viața lui personală e treaba lui. Deci io nu am nimic împotrivă.

D-NA CASAPU: Nici, io! Treaba lor. Chiar bravo lor că au curaju`.

D-NA BOERU: Da, mă, da` așa cu străini, zi și tu? Da` sunt boli, măi!

D-NA CASAPU: E, glumesc! Păi cel mai bine, dacă ești atât de țâcnit ca să încerci, e să încerci cu prieteni, că nu ești așa stresat, știi?

D-NA BOERU: Da, păi dacă, să zicem, aș fi în situație, eu așa aș face.

D-NA CASAPU: Și eu, nici nu stau la discuții!

D-NA BOERU: Că, până la urmă, tot cu al tău, tot la fel, te plictisești…

D-NA CASAPU: Ce zâmbești așa, nebuno?

D-NA BOERU: Te întreb așa, mai mult în glumă… ție cum ți se pare bărbată-miu?

D-NA CASAPU: A, e fain, înăltuț așa. Da` ție cum ți se pare al meu?

D-NA BOERU: E foarte ok. Uite, în week-end copilu` oricum se duce să doarmă la tataie-su și mamaie-sa și poate veniți pe la noi în vizită.

D-NA CASAPU: Cu mare plăcere! Să vorbesc cu bărbată-miu. Cum naiba să-i zic?

D-NA BOERU: Sunt bărbați, dă-i în colo! Nu-i asta o problemă.

D-na Boeru îi atinge sânii doamnei Casapu, având grijă să fie cu spatele la Valeriu. Valeriu între timp se uită pe afișele pe care Sorin i le-a lăsat pe birou. Îi sună telefonul.

VALERIU: Da, bre, mamaie! Hârtie iau, da` mi-e rușine să iau spirt. Așa mi-e rușine mie! Păi n-am zis că iau pipote și inimi, să fac ciorbă? Bine, dezosat? Hai că tre` să fug acum, da? Tre` să fug, zic! Pa pa! (doamnelor) Dacă iau din sală un copil și îl pun pe scenă, așa, costumat cum o să fiu și îl calc în picioare de față cu mă-sa, cam când credeți că o se prindă femeia că îi dau omoru` la puradel? Sau atunci când le arunc bombonele, să le arunc niște petarde, să se și chinuie să le prindă. Să le bubuie degețelele alea mici, boii dracului care sunt… (se răstește la d-na Casapu) Poftim? Cum puteți să-mi vorbiți așa? Pe cuvânt! Ce, am cingo în breton, sau ce?

D-NA CASAPU: Nu ți-a zis nimeni nimic, omu` lu` Dumnezeu! Doamne ferește!

Valeriu iese.

D-NA BOERU: Nu-mi vine să cred!

D-NA CASAPU: Nu, îi fac referat, uită-te la mine! Deci io dacă vreau, ăsta zboară! Lasă tu... dimineața întârzie, lasă lasă...

D-NA BOERU: Tâmpit om!

D-NA CASAPU: Ia mai dă-l dracu`! Ia zi, cum facem?

D-NA BOERU: Păi să vedem. Sâmbătă e ok, nu?

D-NA CASAPU: E perfect!

D-NA BOERU: Bun așa!

D-NA CASAPU: Mamă, nu mai pot, fată! Uite, ard! Pune mâna!

D-NA BOERU: Ce chef mi-a venit și mie, vai! Tu ai p-acasă chestii?

D-NA CASAPU: De care chestii? Jucării?

D-NA BOERU: Aham!

D-NA CASAPU: Nu, n-am.

D-NA BOERU: Eu mi-am luat un costum de Catwoman dintr-ăla de latex, cu jordie.

D-NA CASAPU: Cu cătușe, șmecherii?

D-NA BOERU: Nu, fără cătușe, nu-mi place cu cătușe.

D-NA CASAPU: Hai că când și când merg, zic io.

D-NA BOERU: Nu, deci de cătușe să n-aud. Am avut un gagiu plutonier, înainte de Boeru, am rămas așa cu un gust amar.

D-NA CASAPU: Da` nu de alea adevărate, de alea cu blăniță, tu! Fii atentă, io am luat de la teatru mai demult costumu` de purcică din ,,Căsuța cu purcei” și făceam groh groh!

D-NA BOERU: Și bărbată-tu cu ce era îmbrăcat?

D-NA CASAPU: Nu, el era în om îmbrăcat, adică nu era îmbrăcat, era el și ziceam că era fermierul și prindea purcica și eu groh groh… alergam așa prin casă și el stai mă, purcico că te prind, stai mă purcico că te prind! … și se făcea că mă prindea și mă lua acolo unde mă prindea și apoi iar se făcea că mă scapă și iar: stai purcico că te prind, stai purcico că te prind. Ultima oară am luat costumu` de iepuraș din piesa care se joacă acuma jos și el și-a pus un fes în cap, cică era Elmer Fudd, și mi-o dădea și făcea hăhăhăhăhă ca Elmer. Și a luat sclerozatu` și un morcov, că luasem de la Kaufland morcovi din ăia babani…

Intră Valeriu îmbrăcat în iepurașul Țop. Iepurașul e gri, iar pe spate are o pată alburie de lichid uscat. Își pune sub braț ușa în folie, iar cu cealaltă mână apucă plafoniera. Dă să iasă.

D-NA BOERU: N-a început încă?

VALERIU: S-a suspendat, dă-l dracului! A căzut în gârlă autobuzu` cu copii. Ce bine!

D-NA BOERU: Autobuzu` de la școală?

VALERIU: Dap!

D-NA CASAPU: Vai de mine! Copilu` meu e acolo!

D-NA BOERU: Și copilu` meu!

Doamnele Casapu și Boeru țâșnesc pe ușă. Valeriu lasă obiectele jos și se așează la birou să-și tragă sufletul.

VOCEA DIN CAPUL LUI VALERIU (O.S.): Usca-mi-aș chiloții pe crucea mă-tii, iepure de prost gust!

Valeriu se suie pe geam.

VALERIU: Ce vrei, bă, boule? Care gâtu` mă-tii ești?

UN COPIL DE AFARĂ (O.S.): Ce urât vorbește iepurașu`!

VALERIU: Sorine! Sorineee!

SORIN (O.S): Da, maestre!

VALERIU: Hai pân` la mine!

SORIN: (O.S) Nu, că mă duc la cursu` de yoga.

VALERIU: Unde, mă?

SORIN(O.S.): La Shri Mataji Nirmala Devi, bre! La energia Kundalini.

VALERIU: Vino, mă, încoace!

SORIN (O.S.): Tu n-auzi că mă duc la curs, mă?

VALERIU: Lasă, mă, te duci dup-aia. Vino până sus!

Valeriu coboară de pe geam. Dă mai tare volumul de la boxe deoarece sunt iarăși știri.

CRAINICA: ...martorii spun că șoferul a pierdut controlul autobuzului, acesta prăbușindu-se în apă. Vehicolul era plin cu copii care se îndreptau către teatru, pentru a viziona spectacolul ,,Iepurașul Țop”. Știri externe acum: Experţii şi jurnaliştii ucraineni continuă să mediateze şi să ghicească următorii paşi ai Rusiei. Care este planul lui Putin şi ce vrea el cu adevărat? Valeriu ia muie!”

Valeriu stinge boxele. Intră Sorin cu un dulăpior, tot în celofan.

SORIN: Baxează două sute cincizeci.

VALERIU: Nu mai am bani la mine!

SORIN: Bă, am dat io de la mine, că am scos pensia lu` taică-miu.

VALERIU: Îți dau pe opt.

SORIN: Care opt, ești prost? Mâine începe războiu` și tu îți iei leafa pe opt!

VALERIU: Păi și dacă începe războiu` la ce dracu` îți mai trebuiesc acum două sute cincizeci?

SORIN: Ce oameni, frate!

VALERIU: Auzi? Zici că nava aia de croazieră nu-i navă de croazieră.

SORIN: Nu e, mă! E un mare dispozitiv de ascultat. Rușii suge informații, le prelucrează și când o să vadă ei o buleală undeva, gata!

VALERIU: Păi cum să facem noi să îl dezactivăm, atunci?

SORIN: Io nu mă pricep la hackereală. Nu știu nici măcar pe ce site să intrăm, dacă e.

VALERIU: Da` dacă intrăm noi pe nava Huia și încercăm să distrugem tablou`?

SORIN: E o idee. Trebuie să detonăm ceva. Ia gândește-te, ce poate să explodeze?

VALERIU: Păi nu știu io ce e înăuntru acolo.

SORIN: Nu acolo, ce putem să aducem noi ca să bubuie?

VALERIU: O butelie, tată!

SORIN: O butelie, corect!

VALERIU: Ia o foaie de acolo și scrie ce ne trebuie, că uităm.

SORIN (notează): Una buc. butelie. Cât e o butelie?

VALERIU: Șaișcinci de lei.

SORIN: Și dacă umplem noi una goală de la Peco ce-are? Că e mai eftin.

VALERIU: E prea departe, mă.

SORIN: Ce departe, mă? Ai cărucior de butelii?

VALERIU: N-am niciun cărucior. Ia dă mie să scriu! Deci: una buc. butelie, (scrie) una buc. cheie franceză, una buc. cutie chibrituri sau una buc. brichetă.

SORIN: Și brichetă și chibrituri, că nu se știe.

VALERIU: Ok. Una buc. șprei, ca să dăm pe camere.

SORIN: Dintr-ăla cu vopsea?

VALERIU: Da.

SORIN: Păi la ce-ți mai trebuie șprei dacă bubuie?

VALERIU: Nu, mă! Cagule mai bine! Două buc. ca-gu-le…. așa.

SORIN: A, da, că poate ne transmit ăștia prin satelit, ceva. Da` nu o să ne recunoască după blugi? Tu nu mergi așa, nu?

VALERIU: Da, mă! Merg așa, mă! Doamne, Sorine! Da` ai dreptate, ne trebuie costume.

SORIN: Din alea de camuflaj.

VALERIU: Stai, că noi avem aici la recuzită costume cu cagule, de echipă S.W.A.T.. Adică nu sunt ele originale, sunt făcute de scenograf, da` sunt mișto.

SORIN: Bocanci.

VALERIU: Două buc. bo-canci…

SORIN: Scrie și un pachet de Kent lung.

VALERIU: Ăsta e pentru acțiune sau îți trebuie ție?

SORIN: Îmi trebuie mie.

VALERIU: Una buc. Kent lung.

SORIN: Lanterne? Asta noaptea dacă mergem. Sau mergem acuma?

VALERIU: Dacă e închis noaptea? Eu zic să mergem pe la un cinci așa.

SORIN: Păi mai luăm lanterne atunci?

VALERIU: Hai să luăm, că nu știi.

SORIN: Nu știi, așa e!

VALERIU: Do-uă buc. lan-ter-ne. Bă, da` dacă ne prinde? Nu ne trebuie o armă?

SORIN: Luăm cuțite la noi?

VALERIU: Trinc! Are directoru` un pistol pentru scenă aici în seif, uite-ia! E pistol adevărat. Da` nu știu cifru`! Stai că scriu și ne gândim. U-na buc. pis-tol. Ia și citește, poate mai trebuie ceva.

SORIN: (citind de pe listă) O butelie, o cheie franceză, o cutie de chibrituri, o brichetă, două cagule, două costume S.W.A.T., un pachet de Kent lung, două lanterne, o caserolă pipote și inimi pui, un pistol. Auzi, pipote și inimi la ce ne trebuie?

VALERIU: Trebuie să îi fac o ciorbă lu mamaie-mea. Nu plecăm direct d-aici, mergem la mine acasă, fac ciorba și apoi plecăm. Te deranjează mirosul de pișat?

SORIN: Nu pot să zic că mă dau în vânt, da` nu e bai…

VALERIU: Deci mergem la mine, într-o oră se face ciorba și apoi o tăiem în port. Să mor io, am luat ieri un pui și când am dat să-l tai am văzut că-i ieșea din fund ceolofan, știi? Și trag de ceolofan și iese o punguță cu ghearele și capu`. Mi s-a tăiat scurt! Zici că era pedeapsă talibană, cum le taie la ăia capetele și mertecurile și le bagă mertecurile în gură, apoi. Brr!

SORIN: Și ne schimbăm la tine, sau cum?

VALERIU: Da` chiar! Că nu putem să mergem așa prin oraș. Mai bine noaptea, mă! Da, deci uite cum facem, vii la mine, fac ciorba, ne uităm la un film și când se face noaptea plecăm. Facem așa?

SORIN: Facem.

VALERIU: Bun! Hai să vedem cum scoatem pistolu`.

SORIN: Cine mai poate să știe cifru`?

VALERIU: Nu știu. Poate are idee madam Casapu. Poate îl are notat pe calculator. Ia să vedem!

Cei doi se așează la biroul d-nei Casapu. Valeriu, cu mouse-ul în mână, caută prin dosarele virtuale.

VALERIU: My Computer, D două puncte, Filme nu. Muzică nu. Angajați nu. Acte Colaboratori... ia stai un pic să mă caut pe mine... acte Valeriu, gata! (dă drumul la imprimantă)

SORIN: Ce faci?

VALERIU: Scot și io, mă, două copii de buletin, că nici nu știi când îți trebuie și n-ai. Booon! Protecția muncii- nu. Managenentu` calității -nu. Strict secret nu dați clic- eee! Ia să vedem! Film?

Valeriu aprinde boxele. Se aud gemete și gâfâituri!

SORIN: Filme cu ciocane! Ia uite, în cur i-o bagă!

VALERIU: Vălei săraca... Bă! Ești nebun?

SORIN: Ce-i face ciobanu`!

VALERIU: Nu că ce-i face ciobanu`! Asta-i chiar madam Casapu!

SORIN: Da, bă, ea e!

Sorin se duce la rafia lui și scoate un stick. Îl introduce în calculator.

VALERIU: Bravo, femeie! Bagă în gură acum și dup-aia să te mai aud io că te plângi că ai stomacu` nu știu cum.

SORIN: Faci viermi din cauza asta!

VALERIU: Păi sigur că faci!

SORIN: Mie mi s-a sculat.

VALERIU: Și mie. Dă-o dracu, ne uităm altă dată. (oprește filmul) Hai că-l pun pă stick să ne uităm la mine. Dacă scriu eu la Search? Stai așa... (scrie) parolă seif director. Gata, uite-o! Trei de zero.

SORIN (mergând spre seif): Mai zi o dată cum e!

VALERIU: Trei de zero.

SORIN: Deci zero zero zero, da?

VALERIU: Da, mă!

Sorin deschide seiful și scoate o frumusețe de pistol.

SORIN: Ce meseriaș e! Ia uite și gloanțe. Astea sunt numai gloanțe oarbe?

VALERIU: Auăileu, da! Băgami-aș!

SORIN: Da` dacă punem noi o bilă de rulment pe țeavă?

VALERIU: Da, da` înseamnă să tragi numai în sus, că cade altfel.

SORIN: Păi îi punem un cingo, ca să nu mai cadă.

VALERIU: Tu știi că s-ar putea să meargă? Bine așa, hai că io cobor la recuzită să iau costumele și bocancii și ce ne mai trebuie și mă întorc, da?

SORIN: Da.

VALERIU: Cât porți la pantof?

SORIN: Patruj`doi.

Valeriu iese. Sorin rămâne singur.

VOCEA 1 DIN CAPUL LUI SORIN: Sorine, du până la capăt misiunea ta sfântă! Ai să salvezi lumea și ai să ajungi primul președinte al României Mari!

SORIN: Doamne-ajută!

VOCEA 2 DIN CAPUL LUI SORIN: Tus morții mă-tii!

SORIN: Ia gura!

VOCEA 2 DIN CAPUL LUI SORIN: Nicio gura, că trebuie să umplem cu ceva timpul logic în care Valeriu caută lucrurile de pe listă, le găsește și le și aduce.

VOCEA 1 DIN CAPUL LUI SORIN: E timp scenic, voceo. Practic el se poate întoarce chiar acum, e convenție, înțelegi?

VOCEA 2 DIN CAPUL LUI SORIN: Câcaaaaat!

SORIN: Tăceți dracului o dată!

Valeriu se întoarce cu elementele respective.

VALERIU (așează în ordine efectele): Bocanci, pantaloni, veste, cagule, mănuși. Ia vezi dacă-ți vin astea!

Sorin se dezbracă pentru a proba costumul. Valeriu scoate și el costumul de iepuraș, pentru a se putea îmbrăca civil.
Ușa se deschide și intră doamna Casapu, cu rimelul scurs. Băieții sunt amândoi în chiloți. Femeia pune mâna la ochi.

D-NA CASAPU: N-am văzut nimic, stați liniștiți! Poșeta...

Valeriu îi întinde poșeta.

D-NA CASAPU (CONT`D): ... și cheile dacă se poate.

VALERIU (dându-i cheile): Copilu` ce face?

D-NA CASAPU (în continuare cu mâna la ochi): N-are nimic, slavă Domnului. Mai mult s-a speriat. Încui tu, da?

VALERIU: Da, da!

D-NA CASAPU: Și stați liniștiți băieți, rămâne între noi.

VALERIU: Mulțumim frumos. La revedere!

D-NA CASAPU: La revedere!

Doamna Casapu iese. Cei doi se îmbracă.

SORIN: Ce nu i-ai zis, bre, că probăm costume? Io nu sunt poponar, sunt creștin ortodox.

VALERIU: Noi salvăm aicea lumea și ție-ți arde că te crede una poponar? O să mai conteze mâine?

SORIN: Când am să fiu președinte asta o să se apuce să mănânce câcat, stai să vezi.

VALERIU: Băi, bă-băi! Asta cu președintele nu ți-o lua prea mult în serios așa. Că nu numa` tu salvezi lumea!

SORIN: Auzi, mi-ai zis tu mie cumva, sau n-am auzit eu bine mai devreme, că vrei Ministerul Culturii? Nu-i așa, nu? Nu mi-ai zis tu?

VALERIU: Făceam bășcălie de tine, bă, mai devreme. Acum vorbesc serios!

SORIN: Prim ministru!

VALERIU: Facem rotativa. Un mandat tu un mandat io.

SORIN: Bine. Da` io sunt președinte primu` că io am zis primu`.

VALERIU: Bine, tu ești.

SORIN: Cinci ani!

VALERIU: Curu`, patru!

SORIN: Bine, mă, patru. (terminând de îmbrăcat) Cum îmi stă?

VALERIU: Periculos! Al dracu` ca puiu` de măgar!

SORIN: Sunt meseriaș?

VALERIU: Ești! (îi sună telefonul) Alo, da, mamaie! Și când are deschis doctoru` de familie? Da` nu pot azi. Că nu pot. Nu, că nici bani nu mai am. Vin, vin acuma. Pa pa! (lui Sorin) Auzi, tu crezi că prăjiturile de acum au alt gust decât alea de când eram noi mici?

SORIN: Da, sunt mai nașpa.

VALERIU: Io cred că era mai bune că era sărăcie atunci și nu prea pupam, și de aia. Știi ce mă gândeam acuma? Nu scriem un manifest? Câteva rânduri, așa...

SORIN: Nu ești prost! Acuma le scriem cu pixu` da` dup-aia o să le vedem pă marmură. O să-l învețe la școală pe de rost.

Se duc la calculator.

VALERIU: Cum zicem?

SORIN: Vreau să te întreb ceva, nu ți se pare că uneori când mai zicem noi câte-o dumă se aud râsete de oameni?

VALERIU: De afară, cred.

SORIN: Parcă și acuma ceva.

VALERIU: Parcă. Așa! Vrei să îi spunem Charta 2014?

SORIN: De ce?

VALERIU: Păi nu știi că a scris alde Vaclav Havel în Cehoslovacia un manifest nasol d-ăsta anticomunist și se chema Charta 77? Au arestat milițienii niște roackeri de-a-n boulea și Havel cu niște gagii au făcut gât.

SORIN: În fine, nu știu. Da` sună mișto.

VALERIU (scrie): Charta 2014. Fii antenă: ,,Sub amenințarea atacului Rusesc asupra Ucrainei, mai mult decât atât, în numele păcii mondiale care este amenințată de acest iminent atac... de acest atac...

SORIN: ...Commando-ul Păcii Mondiale a hotărât să acționeze...

VALERIU: Stai, ce commando, ce zici tu acolo?

SORIN: Păi așa ne numim noi.

VALERIU: I-auzi!

SORIN: Păi tu ai dat numele la manifest, io dau numele la commando.

VALERIU: Cam pompos așa... bine, deci ,,...Commandoul Păcii Mondiale a hotărât să acționeze, azi, 9 martie 2014.”

SORIN: ,,...obiectivul misiunii îl constituie dezafectarea aparatului...” cum zicem?

VALERIU: ,,... anihilarea stației de spionaj rusească acostată în municipiul Pătlăgeanca, purtând numele oficial: Nava de Croazieră Huia. La luptă și la izbândă! Valeriu și Sorin”

SORIN: ,,Comandanți Valeriu și Sorin”

VALERIU: ,,Comandanți... așa. Ia să văd de un plic.

Valeriu se ridică să caute plic, Sorin scoate stickul din aparat.

VALERIU: Ia uite ce plic beton! Fii atent, scriu pe el (scrie): ,,Char-ta 2014”. (la calculator) Îi dăm save! Sorine, da` cum facem, deschidem butelia și apoi dăm foc la gaz? Că mi-e frică să nu sărim în aer și noi.

SORIN: Păi tragem cu pistolu` cu bila de rulment de departe, știi?

VALERIU: Aha, aha! Ia, bagă sticku` aici.

SORIN: De ce? E sticku` meu!

VALERIU: Bagă, mă sticku` aici când îți spun! O să îți cumpăr zece stickuri!

Sorin pune nedumerit stickul în plicul Charta 2014.

SORIN: Și butelie iei de acasă sau cumperi tu?

VALERIU: Cum să iau de acasă? De ce să iau de acasă? Punem bani amândoi și luăm o butelie.

SORIN: Vezi că ai să-mi dai două sute cincizeci de lei, nu pun niciun ban, scădem din cât ai tu să-mi dai.

VALERIU: Până pe opt nu mai am un leu.

SORIN: Nu ai, nu mai luăm butelie și gata.

VALERIU: Ce ești așa?

SORIN: Știu io ce-o fi până pe opt?

VALERIU: Uite, îți dau ție ușa asta și îți mai fac cadou și plafoniera.

SORIN: Plafoniera e mișto da` ușa ce să fac cu ea? Ia desfă ceolofanu` să văd plafoniera!

VALERIU: (desfăcând pachetul) E tare de tot, e cu din alea.

SORIN: Bine, uite, iau plafoniera, iau io butelia și îmi dai două sute cincizeci de lei cum primești.

VALERIU: Gata! Și eu zic că ușa asta e a ta, pe cuvânt. Când vrei -o iei, da numai dacă îmi dai să iau și o caserolă cu pipote și inimi.

SORIN: Nu, că deja mă iei de prost și...

VALERIU: Băi, de mâncare îți cer, profetule si credinciosule, nu îți cer de votcă!

SORIN: Era unu` de la bloc, avea el o strategie că îți cerea o dată o sumă mare, așa, de genu` dă și mie cinci milioane și a doua zi venea și ți-i punea pă toți în mână. Și dup-aia la câteva zile venea și zicea dă și mie șapte milioane și tu, gata frate, ia! Ți-i dau marți. Și marți te suna, că știi, că am și eu o problemă, hai până vineri. Tie vineri ți-era rușine să suni omu`, da` după încă o săptămână îl sunai și spuneai dă și mie banii. Și ăla că câr că mâr. Tot el era deranjat, știi?

VALERIU: Termină, mă! Am zis că ți-i dau, ți-i dau. Noi de ce mai stăm? N-o tăiem?

SORIN: Stai să mă îmbrac de oraș. (se îmbracă) Am emoții, tu ai emoții?

VALERIU: Am, normal că am!

SORIN: Cu plicu` ce facem? De ce n-ai tras tu la imprimantă manifestu`, nu știu.

VALERIU: Păi, băi! Îl lăsăm aici, pe birou la mine. Când o să îl ia astea, să vadă ce e pe el -că sunt femei și le mănâncă- îl trimit și ele de la una la alta, și se duce pe net. Cu foaia ce pușca mea faci?

SORIN: Mai bine lăsăm plicu` la Consiliu` Județean.

VALERIU: Nu, că or să vină după noi. Mai bine așa, ascultă ce spun io, îl găsește madam Casapu mâine și se uită pe el. Că noi până mâine am terminat. Ia stai, că am o idee! (ia carioca și scrie) ,,D-na Casapu, ...uitați-vă pe ăsta și trimiteți mai departe, Valeriu”

SORIN: Și Sorin.

VALERIU: ,,Valeriu și Sorin”.

SORIN: Nu știu, da` de când am văzut-o babardindu-se, parcă nu mai pot să o privesc la fel ca înainte.

VALERIU: Ai văzut ce se mai cotârcea?

SORIN: Pfff!

VALERIU: Hai!

SORIN: Cu Doamne-ajută!

Cei doi ies. Valeriu cu brațul de haine și pistolul, Sorin cu rafia și plafoniera. Lumina scade.

SFÂR...

Intră Valeriu din nou. După el, Sorin.

VALERIU: ...nu? Că așa-i frumos. Să stingem în pușca mea calculatoru` la femeie.

SORIN: Colombo, așa o să-ți zic de acum. Cine-i băiatu` ăsta? Asta? Nu-l știi? E Colombo!

VALERIU: Da chiar, mă! Care era numele mic al lu` Colombo? (radioul se pornește la volum mare) A! Futu-te-n gură!

CRAINICA: ... iar în ceea ce privește nava de croazieră Huia, aceasta a părăsit portul nostru acum douăzeci de minute. Rămâneți cu noi la Radio Pătlăgeanca Online...

VALERIU: Cum, mă? Ne-au dejucat planurile, mă? Ăștia, mă?

SORIN: Securiști, securiști împuțiți! (strigă pe geam) Securiștiii! Securiștiii!

VALERIU: Huă! Când te gândești că puteam salva lumea! Când te gândești ce visuri și ce planuri frumoase aveam. Sorine! Sorine!

SORIN: Da, frate.

VALERIU: Asta e, Sorine! Măcar am încercat. Măcar ne-a păsat. Măcar am avut o clipă senzația că nu totu` pe lumea asta este inutil. Că nu totu` poate fi măturat de... de fruia marilor imperii. Pân` la urmă- prinți sau cerșetori- o groapă, aceeași groapă întunecată ne cere socoteală tuturor. Pământul nu face diferențe. Pământul, la fel ca Soarele, ne tratează pe toți la fel. De ce oare să...

CRAINICA: Revenim, dragi ascultători. Ne cerem scuze, ne-a parvenit o informație greșită! Nava rusă de croazieră Huia nu a plecat. Aceasta va rămâne în port până mâine, la orele prânzului. Ne cerem scuze încă o dată pentru eroare. O după amiază minunată!

VALERIU: A, nu? Câcat! Hai să mergem. (stinge calculatorul)

SORIN: He he! Mă speriasem așa. Ia uite cum îmi bate inima! Ia uite cum îmi bate inima!

Cei doi ies.
Peste câteva clipe, d-na Casapu descuie și intră, urmată de doamna Boeru.

D-NA CASAPU: Era în bibliotecă, aici! Drept civil și drept penal. Dacă mureau, fată, dacă mureau? Pot să aibă sechele pă viață, mititeii. Șofer inconștient!

D-NA BOERU: Nemerniciu` dracului! Numai mamă să nu fii! Numai mamă să nu fii! Ce avocat bun știi?

D-NA CASAPU: Păăă... ce și-a lăsat ăsta costumu` de iepure aici-șa? Vai de mine, am uitat să-ți zic, fată, am intrat să-mi iau poșeta și era el și cu schizofrenicu` și erau goi și își sugeau puțele unu` la altu`. Stăteau amândoi în picioare și își sugeau puțele unu` la altu`! Pe cuvântu` meu!

D-NA BOERU: Ei, da!

D-NA CASAPU: I-am văzut cu ochii mei! Și strigau ah, armăsar nesătul posedă-mă, posedă-mă, ce-mi place să te am, ce îmi place să facem sex bărbătesc, așa spuneau!

D-NA BOERU: Hohoho! Mamă, ce-aș fi vrut să văd și io asta!

D-NA CASAPU: Deci mâine, nu mai stăm la discuții, îi fac referat și scriu acolo tot tot! Deci ăsta zboară știi cum? Io îl dau afară!

D-NA BOERU: Își scrie singur demisia, ca să nu-l dai în gât, îți spun io! Și cum e, fată, să vezi doi bărbați, ă?

D-NA CASAPU: Măi, e incitant așa, bine, nu boii ăștia doi...

D-NA BOERU: Ce zici, oare ai noștri or să vrea? Mmm?

D-NA CASAPU: Cine știe, hai că vedem.

D-NA BOERU: Vezi că ai un plic (îl ridică și râde). De la cuplu` Palazu!

D-NA CASAPU: ,,Charta 2014. D-na Casapu, uitați-vă pe ăsta și trimiteți mai departe, Valeriu și Sorin”. Ce mai vreți, mă?

D-NA BOERU: Invitație de nuntă!

D-na Casapu scoate stickul și îl pune la calculator. Vine și d-na Boeru să se uite.

D-NA CASAPU: Ce-i asta, frate?

Boxele emit sunetele actului sexual: ,,Ah, ah!” ,,Îți place, Bugs Bunny? Mai vrei morcov?” ,,Ah, mai vreau, mai vreau!”, ,,Hăhăhăhăhă! Te-am prins iepuroiule, îți dau la găoz!” ,,Vai, vai, what s up, doc? Ah, ah!”

D-NA CASAPU: Ce șantajiști nenorociți! Ce scârbe de doi lei! E schimb la schimb, fii tu atentă!

D-NA BOERU: Fată, tot morcovu? Tu nu ești sănătoasă! Vai, da` ce dotat e bărbată-tu! Mor de poftă aici, nebuno.

D-NA CASAPU: Porcii dracului care sunteți voi! Simt că am ajuns la capăt, la capătu` capătului da` nu știu ceva inteligent să zic acuma.

Lumina scade până la heblu.

CRAINICA: Cetățeni! Astăzi, 9 martie 2014, doi rebeli ucrainiei, identificați astfel după niște carboave vechi cu valoare de talisman pe care le purtau la ei, au aruncat în aer o navă civilă rusească. Președintele Rusiei a declarat imediat război Ucrainei. Statele Unite și Uniunea Europeană, la rândul lor, au atacat Rusia. China, împreună cu o sumă considerabilă de state asiatice, a intrat în război de partea rușilor. Suntem nefericiții martori ai izbucnirii celui de-al Treilea Război Mondial.


SFÂRȘIT




  Aminteste-ti datele mele