Oase pentru Otto, de Lia Bugnar


FEMEIA 2: Cum se cheamă cântecu’ ăsta?

FEMEIA 1: Traviata. E o arie din Traviata.

FEMEIA 2: Şi asta, a ta… de ce moare?

FEMEIA 1: E o curtezană… Violeta.

FEMEIA 2: Cum adică “curtezană”?

FEMEIA 1: Adică… un fel de curvă de pe vremuri. De fapt, curvă de-a binelea.

FEMEIA 2: Tot cu “cur”.

FEMEIA 1: Da… şi fata asta se îndrăgosteşte de un nobil şi… mă rog… până la urmă ea moare de plămâni şi lui îi pare rău de tot.

FEMEIA 2: Tu vrei să spui că… toată… muzica asta frumoasă… e despre o curvă tebecista?

FEMEIA 1: Cam aşa.

FEMEIA 2: Şi tu n-ai găsit altă soluţie decât să te faci şi tu curvă?! Tu te iei după ea?

FEMEIA 1: De când am luat selecţia, de-acum două luni, nu fac altceva decât să caut bani. Am încercat toate variantele. Nu-mi dă nimeni. Nu-i pasă nimănui dacă mă duc sau nu în Noua Zeelandă să cânt Traviata. Mâine trebuie să dau banii pe bilet. Dacă nu, pierd rezervarea. Şi chiar n-o să-mi dau voie să-mi pese că mă culc cu un om pe care nu-l cunosc, dacă omul ăla o să-mi dea bani să ajung într-un loc pentru care mă pregătesc de mult, unde am dreptul să fiu şi unde viaţa mea ar putea să se schimbe. Mai bine cinci minute curvă la momentul potrivit, decât o sfântă ratată toată viaţa! Numai să vină, perversul naibii odată! Sunt pregătită pentru el! Unde umblă cu banii mei?! (cu ochii în stânga) Hai, perversule, fă-ţi curaj, şi-o să ai parte de cea mai recunoscătoare curvă pe care ai întâlnit-o în viaţa ta! O să te duc pe culmile extazului!  
 

(Motor. Nu opreşte.) 
 

FEMEIA 2: Mă, ăla ce face? Dă cu spatele?

FEMEIA 1: Da… Face semne… 
 

(FEMEIA 1 şi FEMEIA 2, cu ochii în dreapta, întreabă din gesturi
 

FEMEIA 2: Pe tine te vrea.

FEMEIA 1: Nu cred… (semne) Cred că ne vrea pe-amândouă! (gravă) Ce facem?! Ne pupăm? Facem un trei?

FEMEIA 2: Nu! Nu! Îţi zic că pe tine… Du-te să vorbeşti cu el!

FEMEIA 1: Mă duc! 
 

(FEMEIA 1 pleacă
 

FEMEIA 2: Hei!

FEMEIA 1: Ce?

FEMEIA 2: Baftă!

FEMEIA 1: Să fie! 
 

(FEMEIA 1 dispare. FEMEIA 2 rămâne singură, uitându-se după ea. Trece o maşină, FEMEIA 2 face semne. Nu opreşte.) 
 

FEMEIA 1: (revine în fugă la FEMEIA 2) Mi-a dat! Mi-a dat! (vântură banii, reacţii la amândouă, agitaţie la maxim) Te pricepi? Ştii să-mi zici dacă-s falşi?

FEMEIA 2: Ţi-a dat?! Şi te-a lăsat să vii cu banii?

FEMEIA 1: M-aşteaptă. Ştii să-mi zici dacă-s falşi?

FEMEIA 2: Dă-i încoa’! (îi ţine în lumină, îi întinde) Sunt buni! (îi dă banii înapoi. FEMEIA 1 îi bagă în geantă) Hai, du-te! Du-te, că te-aşteaptă! Ai grijă! Du-te!

FEMEIA 1: (pleacă) Mă duc. Pa! (se întoarce) A! Ştii ce? Dacă mă păcăleşte şi-mi ia banii la sfârşit? Ţine-mi-i tu! (scoate din geantă banii şi un os) Asta ce-i? A! Un os! Mi-a căzut în geantă! Ia-l şi p-ăsta! Poate mai vine Otto. (fuge)

  Aminteste-ti datele mele