regizor caut piesa

ANA (mascără cu privirea pe Chirică de sus și până jos, ca și când l-ar vedea pentru prima dată):

Ce fel de om ești tu de te poți despuia de atâta liniște, de tot ce-i mai scump? Oamenii vor totul pentru ei și tu dai totul altora. Cine ești tu?

CHIRICÂ (blând, ca un copil): Nu mă cunoști, Ana?

ANA: Semeni atât de puțin cu oamenii, că se cutremură carnea pe mine când îți vorbesc. Cine ești?

CHIRICĂ: Nu te teme de mine. Sunt părintele copiilor tăi. Ani de zile ai trăit alături de mine fără să mă cunoști. Am făcut să-ți rodească pântecele și inima ta a rămas stearpă. Dar știam că răbdarea mea are sa înflorească și că într-o zi te vei întoarce singură la matcă. Ziua aceea a venit."