regizor caut piesa

MISS RENATA: Cred că facem vreo nouă ore. Nouă ore face, aşa-i? (nu răspunde nimeni) Dacă-i inundaţie la Sărăţel face şi mai bine de nouă ore. Ce frig s-o făcut. Parcă ieri n-o fost aşa frig.Să-mi pun ceva pe mine… (se mai plimbă). Ştiţi cumva unde e staţia Eurolines în Bucureşti? Adică ştiu unde e da’ nu ştiu sigur cum se ajunge. (nimeni nu-i răspunde. După o aşteptare lungă şi priviri insistente) E curent.

VASILE: (Ascultă muzică. Stă pe fereastră.)

MISS RENATA: Uită-te măi c-o-nceput să-mi lăcrimeze ochiul drept. Măi fată, după ce mi-ai călcat pozele în picioare mă mai ţii şi cu fereastra deschisă?! Acum închidem fereastra, da? (Vasile nu aude) Hai te rog. Te-am rugat să închizi fereastra.

ORCHESTRA:

şuieră

fluiere

zgomot de macaz

macaz

bătăi  în plăci.

MISS RENATA: (se ridică, scoate cu frică o cască din urechea tinerei): Îţi sună telefonul. (fereastra se închide violent)

VASILE: (îşi ia geanta. Telefonul. Nu are nici un apel nepreluat. Râde. Deschide fereastra).

MISS RENATA: Da’ stai dragă pe coridor, şi nu mă mai obliga pe mine să stau în curentul ăsta. Domnule, spuneţi şi dumneavoastră ceva.

DL NEAGOE: Se poate să vorbiţi mai încet? Aş vrea să dorm.

VASILE: (se uită la Miss Renata şi-i face semn ca şi cum ar muşca-o. râde.)

ORCHESTRA:

duduit infernal

tablă  bătută

din ce în ce

mai tare.

Apă curgând.

MISS RENATA: Închide geamul. Te rog. Te rog. Închide-l!

VASILE: Nu se poate. Nu pot. Aici pute. Pute de la mine, pute de la tine, de la cacatu’ ăsta de tren. Nu este aer.

MISS RENATA: (scoate din poşeta un deodorant, parfumează compartimentul.)

VASILE: Ai făcut căcatul praf. Am şi eu loc aici. N-am unde să mă mut. Aşa că vom ţine geamul deschis toată noaptea.

MISS RENATA: (începe să se vaiete şi să se legene) Îţi dau orice ca să închizi geamul.

DL NEAGOE: (începe să tuşească puternic din cauza deodorantului. Tuşeste. Tuşeste. Scoate o sticla de la piept. Bea. Iese.)

ORCHESTRA:

seminţe

scuipat

zgomot de macaz

ploaie.