sinopsis
O piesa cu si despre femei, sau despre Femeie, dar si una din cele mai ne-feministe opere din dramaturgie. Este vorba de un instantaneu surprins ca într-un tablou de Picasso, un puzzle care desfigureaza o imagine si în care daca îl apropii bucata cu bucata vei avea surpriza sa gasesti o figura foarte familiara- mama ta, sora ta, matusa, fiica, iubita, sau pe tine însasi. Personajele sunt de fapt masti ale femeii, ipostaze în care deseori ea se complace sau se ascunde, iar decorul în care se petrece întreaga piesa nu mai are nevoie de alte explicatii: în ,,Camera de Treburi” robotesc Femeia cu picioare groase, Femeia cu sacose, Femeia care cloceste, Femeia care strânge scame si Femeia care face prajituri. Cititorul este însa avertizat sa nu îsi urmeze prima impresie si sa se pregateasca pentru lectura unei piese misogine, pentru ca nici personajele masculine nu o duc mai bine: nu exista. Sau exista, dar asta spus cu mare indulgenta: prezenta masculina este reprezentata de câtiva batrânei fara identitate, care se nasc din niste oua din care ar fi trebuit sa iasa dropii, sau de teroristi. Deci poate ca ar fi mai politicos sa spunem ca nu exista.
adaugat de
rcp
adauga sinopsis