După remarcabilul succes înregistrat în urmă cu vreo doi ani de spectacolul cu piesa Yom Kippur, era cum nu se poate mai firesc ca actorii Secţiei române a Teatrului de Nord din Satu Mare să îşi dorească reîntâlnirea cu tânărul, talentatul şi inteligentul regizor Eugen Gyemant.
Suntem în „anul Shakespeare” aşa că, la urma urmei, era firesc ca diriguitorii Teatrului sătmărean să îşi propună conjugarea dorinţei trupei de a repeta experienţa fericită a lucrului cu Eugen Gyemant cu aceea de a se monta unul dintre marile texte ale „marelui Will”. Cred că dorinţa nu e doar expresia unei aspiraţii de factură pur culturală. Altminteri, cum nu se poate mai stimabilă. Ci şi de realitatea profesională care îi impune câteodată unui colectiv teatral să înfrunte obstacole mari. precum cel deloc de nebăgat în seamă al adaptării silite la un spaţiu de joc nu dintre cele mai favorabile. Aşa cum este sala Casei de cultură a Sindicatelor,
Citeste tot pe
Adevărul