editeaza

• Foşti, actuali şi viitori actori de Mircea Ghiţulescu sursa: Luceafărul de dimineață
  Pentru că lui Adrian Pintea nu i-a fost dat să se bucure de grupa sa de absolvenţi ai secţiei de actorie a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică, i-a rămas lui Mihai Constantin să se întristeze sau să se bucure, după caz. Pentru un examen de licenţă, A douăsprezecea noapte de William Shakepeare este textul cel mai potrivit, mai complex şi mai înşelător. Sunt deopotrivă roluri grase şi groase şi trebuie să ştii să faci diferenţa dintre ele. Sunt scene de mare intensitate comică şi un final de tragedie. Cupletul final al Bufonului Feste („Când eram fecior la mama/ O, ce ploaie şi ce vânt…”) este o glumă tragică despre trecerea timpului şi nonsensul existenţei. Mai presus de orice, este o piesă fără roluri secundare, ceea ce măreşte valoarea pariului. Mihai Constantin le-a oferit studenţilor săi numeroase şanse, situaţii, gaguri, surprize pe care să se sprijine, iar spectacolul creşte de la o scenă la alta şi
  Citeste tot pe Luceafărul de dimineață
• Cutremur la Bulandra - A douăsprezecea noapte de Rozana Mihalache sursa: Revista Cultura
  Am intrat în teatrul Bulandra, în ultima sâmbătă din aprilie, într-o totală incertitudine. Ştiam că voi vedea un spectacol de Shakespeare jucat de proaspeţii absolvenţi UNATC, de la clasa profesorilor Florin Zamfirescu, Mihai Constantin şi regretatul Adrian Pintea. Problema nu era aşadar că tinerii nu ar fi fost bine pregătiţi, ci că un spectacol de o asemenenea anvergură precum A douăsprezecea noapte putea fi ratat şi de profesionişti, aşa cum orice spectacol de Shakespeare, de altfel, poate fi uneori ratat de actori cu experienţă.
  Aşadar, mă aşez cuminte în scaun şi aştept să înceapă. Recunosc, am avut câteva comentarii destul de cinice, spre amuzamentul partenerului meu de teatru. În fine, la câteva minute după ora anunţată şi cu sala aproape plină, cortina se ridică. Décor minimalist, haine mai de-mprumut, muzică plăcută şi foarte bine dozată (aleasă de Adrian Pintea, am înţeles), regie fără cusur, semnată Mihai Constantin şi
  Citeste tot pe Revista Cultura