Pentru regizorul Andrei Măjeri teatrul este un adevărat spectacol. A încredințat reprezentația din această seară (o adaptare după Agamemnon sau cum m-am întors de la supermarket și i-am tras o mamă de bătaie fiului meu), unora dintre cei mai buni actori ai Teatrului Național din Cluj: Miriam Cuibus, Sorin Leoveanu şi Sânziana Tarţa. Trei actori cu mijloace de expresie particulare, din generaţii diferite, care operează în registre stilistice diverse, pun în scenă o familie care (ne) descoperă tragedia modernă, absurdă și post-ironică, trecând prin conceptele undeva-ului, tragediei și speranței.
Am remarcat (i)luminarea celor trei concepte, nu știu dac-a fost ideea scenografei Irina Moscu, dar indiferent cui i-a venit, s-a potrivit excelent în spațiul Sălii Euphorion. Deja cu muzica și personajele scoase din (con)text m-am obișnuit, întrebarea care mă preocupa la finalul spectacolului a fost: cum se numește piesa interpretată a capella de
Citeste tot pe
teatru.info