editeaza

• Actorul Claudiu Bleont, declarat "Omul zilei" de Jurnalul National de sursa: jurnalul national
  Astazi are loc in Bucuresti premiera spectacolului "Amadeus", dupa o piesa de teatru scrisa de Peter Shaffer, in regia lui Toma Enache. "Amadeus", care-l aduce in rolul principal pe Claudiu Bleont, poposeste pentru prima data la Bucuresti dupa un turneu prin tara inceput la sfarsitul lunii ianuarie, prima reprezentatie jucandu-se la Turnu Severin. Claudiu Bleont declara intr-un interviu ca "Amadeus" este varful artistic. "Trebuie sa vedeti acest spectacol, deoarece este cel mai profund text contemporan de teatru, este o pledoarie in favoarea sufletului, intunericului si luminii care zace in noi, este o pledoarie pentru destinul lui Mozart, pentru valoarea lui umana si culturala si, nu in ultimul rand, o pledoarie pentru iubire, care este singura manifestare care ne face sa biruim zadarnicia."
  
  Spectacolul se joaca la Palatul Copiilor. Pentru cea de-a zecea reprezentatie pe care o marcheaza cu rolul din "Amadeus", dar si pentru cei 30 de ani de teatru pe care-i sarbatoreste anul
  Citeste tot pe jurnalul national
• Teatru şi muzică la superlativ în mega-producţia „Amadeus” de Graţiela Gheorghe sursa: Telegraf online Constanta
  Spectacolul-eveniment „Amadeus”, în regia constănţeanului Toma Enache, o producţie grandioasă, cu 25 de actori, decoruri şi costume impresionante, într-un joc fabulos de sunet şi lumini, s-a jucat, marţi seară, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor, cu casa de bilete închisă. Piesa, care a împletit muzica de operă şi teatrul, a adus în faţa a aproape 800 de constănţeni atmosfera epocii lui Mozart şi Salieri - cei doi rivali interpretaţi convingător de Vlad Grosu şi, respectiv, inegalabilul Claudiu Bleonţ.
  Spovedania lui Claudiu Bleonţ Unul dintre cele mai mari şi profunde texte contemporane despre ce înseamnă sufletul omenesc, „Amadeus", de Peter Shaffer, vorbeşte despre întunericul, necunoscutul, lucifericul şi, totodată, despre lumina, deschisul, aventurosul, inspiratul, genialul Mozart care se ascunde în fiecare dintre noi. Spectacolul este o convingătoare pledoarie pentru artă, fiind realizat cu şi din iubire pentru geniul muzicii
  Citeste tot pe Telegraf online Constanta
• Al 9-lea Oscar pentru piesa Amadeus, primit de la publicul din Alba Iulia de Iulian Brok sursa: Informatia de Alba
  În 1984 apărea filmul biografic „Amadeus”, în regia lui Milos Forman, film răsplătit cu 8 premii Oscar, inclusiv pentru scenariul scriitorului Peter Shaffer. Regizorul Toma Enache a preluat scenariul lui Peter Shaffer şi l-a transpus pe scena de teatru. Piesa a venit şi la Alba Iulia, avându-l pe Claudiu Bleonţ în rolul principal – în rolul confesorului Salieri (cel care era în graţiile împăratului de la Viena şi care era principalul duşman al lui Mozart).
  
  Un Mozart foarte veridic, talentat şi arogant, extravagant dar încrezător, a fost interpretat de Vlad Grosu, 16 ani, clasa a X-a, Turnu Severin. Constanze (soţia lui Mozart) – interpretată de Raluca Bădoiu, 18 ani, clasa a XI-a, Turnu Severin. Ambii elevi au talent şi doresc să facă studii de actorie în facultate. Celelalte personaje au fost jucate de actori şi elevi din acelaşi oraş (sala nu a fost plină, din păcate, pentru că spectacolul ar trebui văzut de cât mai multă lume;
  Citeste tot pe Informatia de Alba
• Turnu Severin: Piesa „Amadeus” jucată la Vâlcea de Cătălin Căruntu sursa: Adevarul
  După ce a încântat publicul severinean, piesa de teatru „Amadeus”, regizată de Toma Enache și-a început turneul prin țară.
  Prima oprire a fost în Râmnicu-Vâlcea, unde publicul spectator a aplaudat în picioare prestația artiștilor. Avându-l în rol principal pe Claudiu Bleonț, care interpretează masgistral rolul lui Salieri, piesa beneficiază și de aportul unor actori severineni debutanți, precum Vlad Grosu sau Raluca Bădoiu.
  "Extrem de incitanta și moderna a fost concepția regizorala: o piesa vizuala, imaginata ca un tot unitar indestructibil, actorii, decorul sobru si funcțional, costumele, proiecția imaginilor din fundal.
  De asemenea, ritmul alert, muzica, imaginile proiectate, dansul, costumele, decorul, miscarea, trairile actorilor, totul ii surprinde pe spectatori. Și peste toate, personajul principal, insinuant, cutremurator este chiar divina muzica a lui Mozart”, ne-a spus Lucreția Epuran, artista care a jucat rolul Terezei Salieri.
  Citeste tot pe Adevarul
• Pe scena teatrului severinean de Stela Popescu Orodeanu sursa: Teatrul Azi nr. 1-2/2010
  publicat in TEATRUL AZI, nr. 1-2, 2010
  Formula stilistica adoptata de Toma Enache a reusit sa stabileasca o puternica legatura intre autor si spectator, valorificand creator textul substantial scris de Peter Shaffer. Structura narativa a spectacolului, in care regizorul a curatat textul pana l asamanta operei, a fost sustinuta de personajul Salieri, interpretat de Claudiu Bleont.
  In Amadeus, regia a devenit arta imaginii declansate dincolo de materialul textului, prin valorizarea creatoare a relatiei poetice dintre cuvant si muzica, lumina si decor. Ideea textului se transforma in imagini legate de muzica mozartiana, creand spectacolului o atmosfera senzoriala, aproape magica, in vibratie cu dorinta spectatorilor de depasire a tensiunii existentiale « Intr-un ceremonial de purificare la sfarsitul caruia se ajunge la Frumos ».
  Decorul si muzica devin interpreti principali care sustin partitura generoasa a personajului Salieri, un rol dificil,
  Citeste tot pe Teatrul Azi nr. 1-2/2010
• Amadeus - un spectacol de „Oscar” de Ileana Roman sursa: Revista Forum
  Nu cunosc alţi regizori de teatru care să se fi încumetat la o... replică după ce Miloş Forman a ecranizat pentru „Oscar” piesa Amadeus prin 1980. De aceea mai întâi trebuie salutat curajul bucureşteanului Toma Enache ba chiar de două ori trebuie salutat: el a reuşit să reducă pe scenă o partitură complexă de amploare filmică şi totodată a reuşit să creeze o echipă de teatru ca... din pământ - din iarbă verde desigur alături de un Cla¬udiu Bleonţ sau tocmai de aceea.
  N-a fost uşor piesa lui Peter Shaffer este pretenţioasă personajele sunt multe şi... vorbăreţe timpul şi spaţiul sunt de grandoarea unei lumi revolute drama este unică şi univer¬sală. Este pusă în scenă poate cea mai cumplită dintre dramele omului aceea a neputinţei sau nevrerii de a accepta adevărul care poate fi al celuilalt. Antonio Salieri compozitorul Curţii Imperiale de la Viena era un om fericit până în momentul când descoperă că nu el este alesul lui Dumnezeu ci mai tânărul Mozart apariţie fulminantă în lumea muzicii din secolul XVIII. De-acum începe drama sufletului ros de o diabolică invidie şi care nu-şi găseşte liniştea până nu moare cât mai repede celălalt suflet cu adevărat cel hăruit de Dumnezeu. Gândire înspăimântătoare şi deşartă căci personajul răzbunător continuă să trăiască frământat în iluzie abia într-un târziu în noaptea agonică a vieţii sale conştientizând „muşcătura cumplită a eşecului”.
  Întreaga piesă se întreţese în timpul spovedaniei cinice a învinsului întărit doar de orgolii Salieri recunos¬când că a „lucrat” la dărâmarea genialului Mozart fizic - lăsându-l înfometat psihic – intrând lugubru chiar şi în visul acestuia ba încă născocind ul¬terior că l-a otrăvit cu arsenic măcar aşa să rămână şi el în istorie. Acest personaj complexat dostoievskian şi nietzschean – până la a-l ucide şi pe Dumnezeu (fie pe cel revărsat în sufletul rivalului) este introspectat şi exprimat de Claudiu Bleonţ.
  Sp o v e d a n i a lui Salieri – Bleonţ este obsedantă până în rărunchi reconstituie omniprezent se deschid pla¬nuri suprapuse se interferează se mişcă filmic se înfioară sub ritmurile muzicii mozartiene se pune în mişcare o epocă a Vienei capitala muzicii. Recuzita şi decorurile ne călăto¬resc în această lume dar vocea naratoare e cu ecouri interactive reverberând şi în acum. Suntem acolo şi aici cu toţii perso¬najele sunt povestite pe viu se află printre noi răsar de printre spectatori sau de oriunde. Pe scenă se află o „Cutie lumi¬noasă” din care ies personaje şi un pian umblător din care iese Mozart. Recon¬stituirea se dozează dar se simte acel crescendo culminat chiar de muzica Recviemului.
  Surpriza spectacolului cred că este tânărul (licean) Vlad Grosu parcă se află într-un vis purtat lucid pe aripi de însuşi bizarul Mozart. E mare lucru să debutezi parcurgând o aşa… partitură de la infatuatul infan¬til şi rebelul fără perdele la sublimul
  învolburat doar de muzica sferelor.
  Celelalte personaje deşi multe şi foşnitoare contrapunctează fiecare fiecare interpret majoritatea tineri luându-şi rolul în serios. Raluca Bădoiu în Constanze (soţioara lui Mozart) şi Mihaela Ariciu în Caterina Cavalieri debutează excelent se vede că au şi alte lecturi nu doar de pe net. Alţi 12 tineri (elevi de la Traian şi Ţiţeica) sunt Venticellii – parcă ies din corul antic pentru a deveni ecoul vocilor protagoniste. Un rol ingrat aş zice cel al Terezei (soţia lui Salieri) a re¬venit actriţei Lucreţia Epuran care ipostaziază chiar şi tăcând. Marius Mihăilă Silvia Săftoiu Emil Raevschi Ion Epuran şi Sever Iriza reprezintă ceremonios suita Curţii palatine. Noblesse oblige şi pentru Mircea Mladin Nicuşor Surdu Mădălina Mechenici Maria Dore şi Cristian Matei care asigură coregrafia scenografia ilustraţia muzicală sunet lumini proiecţii video. Desigur un rol principal are muzica lui Mozart (fragmente din Nunta lui Figaro Răpirea din Serai Flautul fermecat Recviem simfonii).
  Amadeus este spectacolul care la premieră a fost aplaudat... în delir cum nu s-a mai întâmplat niciodată spun spectatorii veterani. Iată că puterea artei poate să trezească din amorţire o lume buimăcită de necontenite crize politice economice. Această lume e bine să ştie că pentru aceste aproape două ore de sublimitate s-au consumat sute de ore de pregătire de căutări de schimbări până să se ajungă la acest spectacol unic pe scena Tea¬trului severinean. Avem un public iubitor de artă. Cunosc familii care în aceşti ani stupizi cu uşile Teatrului nostru închise au mers frecvent la Teatrul Naţional din Craiova. La fel au mers şi iubitorii de fotbal la meciurile echipei craiovene. Acum văzând proiectele Primăriei putem crede că Severinul va avea şi teatru şi fotbal.