E vară, stagiunea s-a închis, cine nu a plecat din Bucureşti încă şi vrea să vadă un spectacol alege cu siguranţă Teatrul LUNI de la Green Hours. Distracţie pe săturate, actori tineri, buni, regizori cu proiecte trăsnite. Ca Radu Afrim cu America-Ştie-Tot, pe un text de Nicole Duţu. Dacă ar fi să încep cu fineţuri şi broderii elitiste, m-aş folosi de constatarea elveţianului Roland Brunner, din cartea Psihanaliza şi societatea postmodernă: dragostea virtuală câştigă disputa cu paşi apăsaţi, repezi în dauna celei strămoşeşti. Virtualul rupe din ce în ce erotismul "ca la mama acasă". Chat-urile sunt încinse. "Tastatorii" mai puţin.
Avantajele par imense, se distrează Roland Brunner, nu simţi mirosurile partenerului, ne te deranjează cu atingerile şi cu pielea lui, bărbia nu ţi se irită. Comoditatea şi confortul sunt garantate. În schimb, fantasmele proliferează. Ce fericire poate fi mai mare? Mai scapi şi de promisiunile de dragoste
Citeste tot pe
Adevarul Literar si Artistic
