editeaza

• 1
• 2

• Efectul Morţii asupra lui Arlechino de Loreta Popa sursa: Jurnalul
  S-a scris tot ce se putea scrie despre “Arlechino moare?”, o adaptare a textului lui Nikolai Evreinov, realizată de Oana Turbatu, proiect coordonat de Antoaneta Cojocaru. De fapt, acest spectacol se joacă de ceva vreme şi, totuşi, spaţiul creat special pentru Laboratorul de noapte de la Bulandra, de la Izvor, este umplut până la refuz de fiecare dată. Ştiam că voi asista la o sărbătoare a fiinţei mele, pentru că m-am contaminat cu microbul Laboratorului de noapte în urma unei întâlniri cu “Pescăruşul” lui Cehov. Şi mai ştiam că nu există antibiotic suficient de puternic pentru acest microb. Tineri, vârstnici, femei, bărbaţi, s-au aşezat în linişte pe scaune, aruncând, din când în când, priviri curioase spre cele două personaje aflate atât de aproape de ei, Arlechino şi Moartea, anticipând un răspuns la întrebarea ce dă titlul piesei lui Evreinov. Când luminile s-au stins, am devenit martori la “dansul” lui Arlechino cu Moartea.
  Citeste tot pe Jurnalul
• Requiem pentru Arlechino de Andrei Crăciun sursa: Ziarul Metropolis
  Se joacă în Laboratorul de la Bulandra spectacolul „Arlechino moare?“, un alt atelier condus de Antoaneta Cojocaru, aceeași care ne-a dat „Pescărușul“.
  „Arlechino moare?“ este, la bază, un text de Nikolai Evreinov. Trebuie să vă spun cine a fost acest Evreinov, căci a fost mare personaj. La șapte ani avea gata prima sa piesă de teatru. Era sfârșitul secolului al XIX-lea, oamenii mureau mai tineri, așa era atunci, începeau mai devreme să muncească, dar orișicât acest fiu al unui inginer rus și al unei franțuzoaice cocheta cu geniul.
  Multe a făcut el într-o viață de om. A fost clovn (da, a fost clovn!), dar a lucrat și la Ministerul Căilor Ferate (vă imaginați cum trebuie să arate un astfel de minister în Rusia!). S-a întâmplat să prindă vremuri prea interesante, inclusiv Revoluția Bolșevică. Ce a făcut și ce nu a făcut Evreinov în context? Pentru un răspuns coerent, ar trebui o lucrare de specialitate. Nu e nici timpul,
  Citeste tot pe Ziarul Metropolis
• Arlechino moare, dar cum trăieşte un spectacol? de Adina Scorţescu / Dan Boicea sursa: Ziaryl Metropolis
  ANTICRONICI (la patru mâini) * Dacă urci scările înguste de la Bulandra (sala Liviu Ciulei) – asta după ce ai străbătut holurile flancate de cabinele actorilor -, dai peste spaţiul Laborator (un fel de Teatrul Act strămutat de la subsol şi crescut în înălţime), locul în care tinerii actori joacă și, în plus, se joacă.
  Aici se pune o singură întrebare: „Arlechino moare?“. Răspunsul nu încape într-o singură viaţă, e nevoie de mai multe. Şi de viaţa lui Arlechino însuşi, şi de viaţa lui Pierrot, prietenul lui, şi de viaţa Colombinei, femeia pe care o iubesc amândoi. Iar toate aceste vieţi trăite în acelaşi timp spun, la final, ceva despre moartea lui Arlechino.
  Dar să nu uităm de viețile noastre, ale spectatorilor, care asistăm – în întunericul sălii – la bucuriile, anxietățile și îngrijorările care ni se par atât de familiare, chiar dacă nu le-am putut exprima niciodată cu atâta candoare ca Antoaneta Cojocaru (Pierrot)
  Citeste tot pe Ziaryl Metropolis
• Mansardă la Bulandra cu vedere spre moarte de Oana Stoica sursa: Dilema veche
  Pierrot cade din cer. La propriu. În Arlechino moare?, spectacolul care a inaugurat Laboratorul de noapte, noul spaţiu de joc al Teatrului Bulandra, se aud bătăi repetate într-o uşă din tavan. Uşa dă direct afară şi, cum noua sală se află în mansarda teatrului (deasupra Sălii „Liviu Ciulei“ de la Izvor), atunci cînd se deschide spectatorii pot vedea acoperişurile clădirilor din împrejurimi şi cerul de unde Pierrot se rostogoleşte împiedicat pe o scară. O asemenea cădere se poate realiza pe scenă doar prin forţa de sugestie a metaforei şi prin ceva butaforie. Aici însă, Pierrot se prăbuşeşte literalmente din cer în teatru (teatrul ca purgatoriu?). Din persoană devine personaj. Interesantă este această prelungire a existenţei personajelor în afara scenei, care aminteşte de obişnuinţa lui Radu Afrim de a-şi imortaliza fotografic personajele în aer. Le oferea astfel o viaţă mai bogată decît cea strict de pe scenă, iar fanilor care ştiau
  Citeste tot pe Dilema veche
• Arlechino în „Laboratorul de noapte” de Cristiana Gavrilă sursa: bewhere
  La Bulandra-Izvor, o fostă sală de pictură a fost transformată într-o nouă sală de teatru (mică şi ofertantă din punct de vedere tehnic).
  Orice spaţiu de joc este bine-venit oricând în Bucureşti, iar dacă el se află sub tutela unei instituţii de prestigiu, cu atât mai mult. Odată cu sala, s-a mai lansat şi un nou proiect „Laboratorul de noapte”.
  Arlechino moare?, text scris de simbolistul Nikolai Evreinov (părintele unui utopic „teatruritual” rusesc), este pretextul de la care pornesc patru actori şi o soprană pentru a scoate commedia dell’arte din sărăcia de sentimente,
  păstrând însă dimensiunea ofertantă a caracterelor. Relaţiile sunt dezvoltate psihologic şi reprezentate în formele unei improvizaţii foarte libere.
  Arlechino (Adrian Ciobanu), Pierrot (Antoaneta Cojocaru), Colombina (Ela Ionescu), Dottore (Mihai Marinescu) şi Moartea (soprana Raluca Oprea) – că doar avem de-a face cu un autor simbolist – îşi declară
  Citeste tot pe bewhere
• Apreciabil efort, afectat de absența regiei de Ileana Lucaciu sursa: Blog Ileana Lucaciu
  Deschiderea porților sălii noi a Teatrului “Bulandra” – Laboratorul de noapte – s-a întreprins cu spectacolul “Arlechino moare?”, o adaptare a textului lui Nikolai Evreinov, realizată de Oana Turbatu. Atelierul de creație, în cazul acestei premiere, a fost coordonat de tânăra actriță independentă, Antoaneta Cojocaru. Prin conceptul său de exercițiu profesional, nu de regie, încearcă spulberarea convenției teatrale obișnuite, prin îmbinarea artei mișcării cu arta cuvântului, inspirat susținută prin textul ales.
  Nikolai Evreinov (1879 – 1959) este regizor, dramaturg și teoretician rus, refugiat la Paris, considerat simbolist ca stil, dar și iubitor al commediei dell’arte, caracteristici evidente și în piesa sa “Arlechino moare?”. Ideea textului se axează pe jocul “masca” personajului Arlechino și personalitatea sa individuală, ca om ajuns la apusul vieții. Maniera simbolistică a autorului a influențat și echipa de realizatori
  Citeste tot pe Blog Ileana Lucaciu
• Arlechino moare în Laboratorul de noapte de Gabriela Hurezean sursa: Cronica Română
  Undeva, la un etaj superior al Sălii Liviu Ciulei (Izvor), Teatrul Bulandra adăposteşte Laboratorul de noapte, generos proiect ce oferă creatorilor începători sau consacraţi un spaţiu în care să-şi poată experimenta cele mai îndrăzneţe idei. Noua sală a fost inaugurată cu premiera spectacolului “Arle­chino moare?”, de Nicolai Evreinov, o trans­punere scenică interesantă, al cărei concept regizoral este semnat de Antoaneta Cojocaru.
  Commedia dell’Arte, adusă la zi
  După ce ai urcat un şir interminabil de trepte, ajungi pe un culoar îngust, pe ai cărui pereţi sunt înşirate fotografii splendide, adevărate opere de artă (concept fotografic: Alex Iatan), care te introduc subtil în atmosfera spectacolului. Numai că spectatorul neavizat, care nu şi-a cumpărat un caiet program, deci nu ştie cine sunt personajele care se vor perinda pe scenă, nu va înţelege mare lucru nici din fotografii, nici din prima parte a spectacolului, în care cuvintele
  Citeste tot pe Cronica Română
• Teatrul la înălţime de Doina Uricariu sursa: Cotidianul
  Urcăm scări înguste, păşim pe un covor gen iarbă de plastic verde, toţi spectatorii cumva încolonaţi precum grupurile ce participă la o ascensiune montană. Suntem primii ce vor ajunge în noua sală de teatru experimental, deschisă de Teatrul Bulandra, la nivelul superior, gen etajul de sub acoperiş ori mansarda de deasupra admirabilei săli de spectacole de la Podul Izvor. Vom vedea piesa cu izvoare în commedia dell’arte, "Arlechino moare?" de Nikolai Evreinov, regizor, dramaturg, producător de teatru febril modern, simbolisto-expresionist şi eseist al teatrului, prin câteva cărţi de referinţă. Care a făcut valuri în Rusia şi în Franţa, decenii la rând. Imortalizat la Paris în portretele avangardei plastice după ce, în Rusia, marele pictor Ilya Repin i-a pictat un portret admirabil, teatral, un profil exaltat-scrutător de zenituri. Participăm la inaugurarea noii săli "Liviu Ciulei Laborator", care e cocoţată la înălţime, precum un far sau
  Citeste tot pe Cotidianul
• Arlechino în contratimp de Răzvana Niţă sursa: Port.ro
  În dicţionarele de personaje, Arlechino este definit drept vesel, pierde-vară, candid. Singurul duşman al acestui incorigibil îndrăgostit de viaţă este Timpul. În spectacolul Teatrului Bulandra care inaugurează cel mai nou şi interesant spaţiu scenic din Bucureşti, Arlechino se luptă cu normele, cu prejudecăţile „lumii civilizate”, cu somnul, cu Moartea care nu e altceva decât pierderea inocenţei şi a entuziasmului.
  Prezentat sub titulatura "atelier", "Arlechino moare?" e un interesant experiment, o interogaţie amplă asupra rosturilor şi mecanismelor aducerii personajelor la rampă. Contează mai puţin ce se întâmplă, ci cum se întâmplă, cu ce tip de efort, în ce manieră de căutare, la ce nivel de implicare sau coeficient de detaşare. Arlechino, Pierrot şi Colombina sunt măşti deopotrivă umane şi teatrale, ei se expun şi ne expun o suită de simboluri într-un proiect în care gestul, frecvenţa şi intensitatea cu care el se repetă,
  Citeste tot pe Port.ro