În 1953, regizorul de avangardă Roger Blin îşi asumă riscul de a înfrânge inerţiile publicului parizian punând în scenă, cu preţul riscului unui fiasco financiar, pe scena Teatrului Babylone, piesa Aşteptându-l pe Godet de Samuel Beckett. Fără să fi însemnat un mare succes, spectacolul a contrazis toate aşteptările pesimiste ale lui Blin care avea să povestească mai târziu că, în opinia lui, spectatorii parizieni au simţit că „ceva� deosebit se întîmplă şi astfel dramaturgia beckettiană şi-a început impresionanta traiectorie care e departe de a se fi încheiat. Elocvente în acest sens sunt Festivalul Beckett de la Berlin, detaliul că în ianuarie 2003 Festivalul Internaţional de la Sydney a sărbătorit 50 de ani de la prima înscenare a piesei ce l-a consacrat pe marele dramaturg, dar şi consecvenţa şi succesul cu care îi montează opera
Citeste tot pe
Revista Familia