O spun de la început. Spectacolul cu Aşteptându-l pe Godot, semnat regizoral de Tompa Gabor la Teatrul „ Tamasi Aron” din Sfântu Gheorghe, este unul dintre cele mai bune, cele mai închegate, mai bine ordonate, dar deopotrivă şi cele mai răvăşitoare pe care am avut şansa de a le vedea în vremea din urmă. Tompa, unul dintre cei mai calificaţi experţi în exegeza scenică a teatrului absurdului, împreună cu scenograful Andrei Both şi cu patru importanţi actori ai unui colectiv artistic ce-şi merită cu prisosinţă numele aureolat de „trupă”, a durat o montare rotundă, de un echilibru fără cusur, minuţioasă în justificarea fiecărei acţiuni scenice, de o logică teatrală impecabilă, în care nimic nu e gratuit, nimic nu e în plus, nimic nu lipseşte. Dar marele atu al acestui spectacol de referinţă pentru stagiunea în curs, dar şi pentru cariera directorului de scenă, care prin calităţile sale se plasează diacronic undeva,
Citeste tot pe
Revista Familia
