editeaza

• 1
• 2
• 3

• Crime și violuri în Balcani de Mircea Morariu sursa: Adevărul
  O replică a colonelului Herak, cea în care acesta spune că cel de-al Doilea Război Mondial nu s-a încheiat încă şi nici nu se va încheia până în clipa în care fie toţi bosniacii musulmani, fie toţi sârbii nu vor fi exterminaţi, dublată de o alta, la fel de importantă în care acelaşi personaj vorbeşte despre caracterul eminamente politic al oricărei conflagraţii mi se pare a fi cheia ideatică şi stilistică a spectacolului Balcanicele de la Teatrul „Tony Bulandra” din Târgovişte. Mai exact. Dramatizând şi mai apoi punând în scenă o proză a americanului Jules Tasca, proză inspirată din faptele cumplite, din crimele şi violurile în masă ale războiului bosniac din anii 90, Alexander Hausvater nu a vrut defel să îl confirme pe von Clausewitz, cel ce socotea că starea normală a omenirii este războiul. Dimpotrivă. Războiul este o anormalitate care se perpetuează din cauza incapacităţii umanităţii de a încheia altfel decât pe cale
  Citeste tot pe Adevărul
• Balcanicele sau violul ca armă (încă) de război de Silvia Dumitrache sursa: Observator Cultural
  Violul ca armă de război este poate cea mai veche şi cea mai stabilă metodă de opresiune pe care au folosit-o soldaţii din cele mai vechi timpuri, acceptată drept o urmare colaterală a confruntărilor armate. Războiul din Bosnia este un moment al istoriei recente care, dincolo de victimele confruntărilor directe, a înregistrat un număr şocant de cazuri de violuri suferite de femeile musulmane bosniace, comise de soldaţii sîrbi. Este un capitol ruşinos şi tragic al prezentului, încă nejudecat în întregime şi ale cărui urme se resimt şi acum, într-o perioadă marcată tot de intoleranţă, violenţă şi instigare la ură. Despre atrocităţile suferite de aceste femei a ales să vorbească Alexandru Hausvater, în cea mai nouă producţie a sa, Balcanicele, la Teatrul "Tony Bulandra" din Tîrgovişte.
  După momentul Bosnia, violul în timpul războiului a fost încadrat de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite la categoria de genocid, catalogat drept
  Citeste tot pe Observator Cultural
• „Balcanicele” de Jules Tesca, în regia lui Alexander Hausvater de Mircea Laslo sursa: Revista Teatrală Radio
  Teatrul Municipal „Tony Bulandra” din Târgoviște pregătește un eveniment fără egal, la debutul lui 2015. Ne dorim și vă dorim și dumneavoastră un an plin de energie și de creativitate și suntem deosebit de mândri să-l putem întâmpina cu o premieră de mare forță, spectacolul Balcanicele de Jules Tesca, în regia lui Alexander Hausvater. În distribuție: Constantin Florescu, Carmen Ionescu, Liviu Cheloiu, Andreea Tănase, Elisabeta Râmboi, Ioana Repciuc, Liviu Pintileasa, Cătălin Mareș. Scenografia: Zsolt Fehérvári. Light design: Lucian Moga. Muzica: Yves Chamberland. Costumele: Valentin Codoiu. Coregrafia: Momo Sanno. Regia tehnică: Ionuț Constantinescu. Asistență regie: Cătălina Baciu. Sunetul: Andrei Mihai. Proiecții video: Radu Ilicea.
  În pregătirea acestui eveniment, am organizat o conferință de presă și o discuție liberă cu regizorul Alexander Hausvater și cu actorii din distribuția spectacolului Balcanicele, miercuri, 7 ianuarie,
  Citeste tot pe Revista Teatrală Radio
• 1918, 1995, adică azi (1.11) de Doru Mares sursa: Yorick
  Uneori lucrurile se potrivesc de minune (cum și merită). Duminică seară, pe când centrul lumii, pe bună dreptate, se mutase la Paris (și când, în schimb, niciun viitor Coriolan Drăg… nu mai proba „statua lui Mihai Viteazul” pe la Universitate – nu degeaba ne-am făcut noi plinul la șorici, sarmale, FB & Co., pentru a ni-l mai face și la solidaritate explicit-stradală!), de la Târgoviște îi răspundea evenimentului, printr-o potrivire ținând de arealul fatumului, noua premieră a Teatrului „Tony Bulandra”, Balcanicele, în regia lui Alexander Hausvater. Inspirat, directorul M.C. Ranin a așezat la intrarea în teatru, alături de afișul spectacolului, și simbolul la zi al solidarității: „Je suis Charlie”.
  Înăuntru, scena de „colț de rai” concentraționar, gândită de Zsolt Fehérvári, este îmbrăcată în structuri metalice, interdictive, în afara laturii de fundal, care culisează pentru a permite „transcenderea”/transferul în
  Citeste tot pe Yorick