Mi se spune că Ştefana Pop-Curşeu, distins profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune şi director artistic al Teatrului Naţional, ambele din Cluj-Napoca, ar fi tradus piesa lui Aiat Fayez, Baraca, la dorinţa expresă şi în urma rugăminţilor fierbinţi ale regizorului Tudor Lucanu. Care s-a dat de ceasul morţii să o monteze în premieră pe ţară la Teatrul Regina Maria din Oradea.
Nimeni, nici managerul, nici directorul artistic, nici secretarii literari de la sus-menţionatul Teatru nu au vrut să îi refuze lui Tudor Lucanu bucuria. Aşa că i-au făcut hatârul. Drept pentru care piesuţa cu pricina a intrat repejor în repetiţii şi s-a şi montat, pesemne, fără prea mari probleme.
Cum încropeala care mimează literatura dramatică abordează şmecher şi pervers câteva teme de actualitate - ameninţarea teroristă, relaţia dintre terorism, bani şi imoralitate - cred că toată lumea implicată în „proiectul” cu pricina şi-a frecat mâinile cu
Citeste tot pe
Adevărul