editeaza

• „Biloxi Blues” sau poveste despre (dez)umanizare de Monica Andronescu sursa: Yorick
  Piesa lui Neil Simon, „Biloxi Blues”, este unul dintre textele îndrăgite pe scenele româneşti, în primul rând pentru că oferă partituri generoase pentru actori. Dar e şi riscantă pentru că povestea militarilor americani, instruiţi pentru cel de-al Doilea Război Mondial, în Biloxi, Mississippi, poate rămâne, pentru spectatorii români, doar o poveste veche, despre cruzimile inerente ale unui război din altă lume. Cu atât mai mult, dacă regizorul nu găseşte o soluţie să aducă drama în zilele noastre.
  În cazul spectacolului „Biloxi Blues” de la Teatrul „Regina Maria” din Oradea (care a primit Premiul Special al Juriului la ediţia a XVII-a a Festivalului de Teatru Scurt de la Oradea), în regia lui Ovidiu Caiţa, situaţia este interesantă, tocmai pentru că regizorul şi trupa de actori îl fac să se susţină în primul rând prin interpretare. Corectă de la un capăt la altul şi coerentă ca propunere, montarea lui Ovidiu Caiţa are meritul
  Citeste tot pe Yorick
• Confirmarea de Mircea Morariu sursa: Revista Familia - pag. 128
  Am scris de nenumărate ori despre modul impecabil în care aplică încercata rețetă a teatrului de bulevard Neil Simon, despre faptul că piesele sale se joacă nu doar pe Broadway, ci și pe alte scene respectabile din întreaga lume – asta în ciuda acelor critici cu ștaif care dezaprobă genul –, dar spre bucuria unui consistent segment de public ce vrea să tragă câteodată chiulul de la grijile cotidiene –
  că iau premii după premii, ș.a.m.d.-încât a mai reveni încă o dată asupra chestiunii mi se pare ceva absolut redundant. Piesa Biloxi Blues, din 1985, parte a Trilogiei lui Eugene (din care mai fac parte Amintiri din Brighton din 1983 și Destinația Broadway din 1986), lansată pe piața românească de un spectacol al Teatrului de Comedie, regizat de Iarina Demian, cu Tudor Chirilă cap de afiș, e și ea îndeajuns de cunoscută deoarece a fost deja destul de frecvent montată, – e ideală pentru a da de lucru actorilor (nu, încă nu poate rivaliza cu
  Citeste tot pe Revista Familia - pag. 128
• Promisiuni şi confirmări în „Biloxi Blues” de Dana Ionescu sursa: Yorick
  În afară de „Scripcarul pe acoperiş”, musicalul de calitate cu care a început, la 25 septembrie, ediţia din 2011 a Festivalului de Teatru Scurt de la Oradea, Teatrul Regina Maria din localitate s-a prezentat cu încă un spectacol bine realizat şi demn de semnalat, căruia i-ar sta bine pe aproape orice scenă consacrată din România. De altfel, producţia „Biloxi Blues”, de Neil Simon, în regia lui Ovidiu Caiţa, a obţinut Premiul Special al Juriului. Cu siguranţă n-a fost o distincţie decernată dintr-un fel de politeţe, pe ideea că să recompensăm cumva şi gazdele, pentru că spectacolul merită toată atenţia şi arată, şi el, că pe harta teatrului românesc există mai multe puncte cu potenţial şi că nu talentul este, în aceşti ani, un capitol problematic.
  Cunoscuta piesă a lui Neil Simon, atât de inteligent scrisă şi tratând universul şi psihologia cazonă cu o subtilitate pe care o au numai dramaturgii de raftul întâi,
  Citeste tot pe Yorick