editeaza

• 1
• 2
• 3
• 4

• Faimoșii noștri morcovi de Alexandru Jurcan sursa: Revista Tribuna nr.4/2012 -pg. 33
  S-a produs minunea așteptată: să fie jucat Radu țuculescu în propria-i țară! Nu numai la Praga, nu? Orice piesă scrisă de Radu ar merita o punere în scenă. Misterul nepunerii ține de rațiuni întunecate, de ceva orgolii, invidii, reglări de conturi. Ce mai contează acum, când robinetul teatral funcționează?
  Suntem la Teatrul Național din Cluj, la sala Studio. Se joacă Bravul nostru Micșa de Radu țuculescu, în regia lui Tudor Lucanu. Joacă Matei Rotaru, Cătălin Codreanu, Eva Crișan, Dragoș Pop, Emanuel Petran, Viorica Mischilea, Angelica Nicoară și Camelia Curuțiu. Deși regizorul e tânăr, el respectă textul, nu sare peste cal, vede monstruosul și îl face credibil. Spectacolul are savoare, frenezie, vitalitate. Lumea cu viciile ei se plimbă firesc între absurd și grotesc, între trivial și sarcasm. Vocea lui Radu e omniprezentă. Noi, care avem privilegiul să bem o cafea cu el, îi știm expresiile savuroase, refuzul visceral de cosmetizare a
  Citeste tot pe Revista Tribuna nr.4/2012 -pg. 33
• Un Trabant şi-o Mi(c)şelie: Bravul nostru Micşa!, Teatrul Naţional Cluj de Paul Boca sursa: Art Act Magazine
  Radu Ţuculescu îmi place. Mai precis, Radu Ţuculescu îmi plăcea (ca prozator) şi îmi place acum cu atât mai mult cu cât montarea de debut a lui Tudor Lucanu de la Teatrul Naţional din Cluj după textul său, Bravul nostru Micşa!, mi-a dat ocazia să fac cunoştinţă şi cu Radu Ţuculescu dramaturgul. Fireşte, în toată goana şi lectura pe diagonală cea de toate zilele, uiţi câteodată că lucrurile valoroase pot fi chiar lângă tine sau, mai din pană spus, după vorba chinezului, „cel mai întunecat loc e întotdeauna sub lampă”. De felul meu, sunt un tip cam cinic. Iar textele lui Ţuculescu au în ele exact stropul de cinism care îmi face plăcere, adicătelea unul aproape metafizic, chiar dacă e înfipt adânc, aşa cum îi şade bine, în cea mai searbădă dintre realităţi. E o chestiune regăsibilă, bunăoară, pe alte meleaguri, în prozele scurte ale lui Boris Vian (nu e de mirare faptul că cele trei texte dramatice publicate de Radu Ţuculescu
  Citeste tot pe Art Act Magazine