editeaza

• 1
• 2
• 3

• Burghezul gentilom de Grid Modorcea sursa: Revista Drama
  Clasicii sunt generoşi cu posteritatea. E suficient să faci o mică adaptare, să-l schimbi pe Monsieur Jourdain, faimosul personaj al lui Molière din Burghezul gentilom, care face de 60 de ani proză fără să ştie, în Jurdănescu şi gata, ai şi făcut saltul în zilele noastre. Desigur, proză fac fără să ştie şi Băsescu, şi Geoană, şi Boc, dar nici unul nu se potriveşte aşa de bine cu viziunea lui Molière asupra unui asemenea pahiderm precum Gigi Becali. În spectacolul de la TNB, prin adaptarea liberă a piesei semnată, ca şi regia, de Petrică Ionescu, regizor venit din Bastilia ca să ne pună chipurile oglinda în faţă, toate datele duc la Gigi Becali, cum e scena când Gioni Jurdănescu este intervievat de reportera Vrânceanu-Firea sau când Gigi, la linguşelile celor din jur, aruncă cu teancuri de bancnote în dreapta şi stânga. Omul care a intrat în istoria râsului ca lighioana care fuge cu plicul în mână să-i mituiască pe jucătorii de la
  Citeste tot pe Revista Drama
• Moliere ca la usa cortului de Cristina Modreanu sursa: Gândul
  Presedintele Spaniei si al Romaniei, "madame" Chirac, Michael Jackson, Caroline de Monaco, Mahatma Ghandi si altii se "intalnesc" in replicile din "Burghezul gentilom" dupa Moliere, care a deschis joi seara, pe scena Nationalului bucurestean, stagiunea 2006-2007, in plin Sommet al Francofoniei.
  Din pacate, ceea ce se vede pe scena, timp de trei ore insuportabil de lungi pentru spectactor, se afla undeva intre opera, circ, balet si teatru, ultima dintre componente fiind cea mai putin importanta in economia intregului, in ciuda distributiei stranse pe scena. E un spectacol neincadrabil in vreun gen artistic si asta nu pentru ca ar declansa vreo revolutie spectacologica, ci pentru ca amestecul de pe scena, mai potrivit, poate, pe un stadion, nu a beneficiat de nici un fel de omogenizare din partea semnatarului sau, regizorul Petrica Ionescu. Luate separat, componentele montarii pot fi considerate reusite, numai ca nici muzica special compusa de Adrian Enescu, nici coregrafia lui Razvan
  Citeste tot pe Gândul
• Tampenistan, domniile voastre... de Iulia Popovici sursa: Ziua
  ...este o tara inventata, in a carei limba cuvantul "bu-u" are o importanta esentiala, la fel ca si "baclava", "shiva" si "mahatmagandhi", si unde se acorda titluri nobiliare, la fel de inventate, la schimb cu o mireasa pentru fiul sultanului. Tara pe care, in versiunea mult adaptata a "Burghezului gentilom" de la Nationalul bucurestean, o nascocesc doi baieti isteti, dar saraci (Claudiu si Costica, remodelati dupa cuplul stapan-servitor din piesa lui Moliere), pentru a se putea casatori cu alesele inimii.
  Partea dedicata, in spectacolul lui Petrica Ionescu - a carui premiera a avut loc pe 28 septembrie - povestii de dragoste dintre (aici) pictorii intreprinzatori si fiica, respectiv servitoarea noului imbogatit cu ambitii de marire e, trebuie spus, cea mai reusita din spectacol (si pentru ca Marius Manole, Vlad Ivanov, Medeea Marinescu si Maria Buza sunt printre singurii cu un joc genuin, care acopera personajul si situatia). Asta, cu toate ca mare parte din ea e, de fapt,
  Citeste tot pe Ziua
• Uzina de teatru de Alice Georgescu sursa: Ziarul de duminică
  Intrucat, asa cum am mai spus, nu mi se pare corect sa-i lipsesc pe cititorii Ziarului de Duminica de orice informatie referitoare la spectacolele Teatrului National din Bucuresti pentru bunul motiv ca lucrez acolo pe post de consultant artistic, am sa procedez la o sumara prezentare a activitatii din ultimele circa sase luni a acestei importante scene romanesti, abtinandu-ma insa (fireste!) de la comentarii critice. Nu in sensul ca nu voi vorbi "de rau" montarile pomenite, ci in sensul ca nu voi emite nicio consideratie referitoare la calitatea lor.
  Si asta nu pentru ca n-as avea pareri bine stabilite despre una sau alta dintre productiile TNB, ci pentru a evita orice posibil "conflict de interese" facand reclama vreunui spectacol sau, dimpotriva, alungand lumea de la el. Mai intai, insa, citeva informatii de ordin general despre cel mai mare teatru din Romania si, dupa cum se pare, unul dintre cele mai mari din Europa.
  Teatrul National "I. L. Caragiale" din Bucuresti este un
  Citeste tot pe Ziarul de duminică
• Un mitocan la curtea Regelui Soare - Burghezul gentilom de Magdalena Boiangiu sursa: Cotidianul
  Curiozitatea e mare pentru că zvonurile au precedat spectacolul: "La Teatrul Naţional, personajul lui Molière din Burghezul gentilom nu se mai numeşte Jourdain, ci Jurdănescu, şi este de fapt..." Urma numele unui contemporan bogat, de care toţi spun că s-au săturat, dar a cărui prezenţă asigură publicul emisiunilor TV.
  Domnul Jurdănescu nu este nici burghez, nici gentilom, el este un biet mitocan de pe la noi, plin de bani, care vrea să-şi pună comportamentul de acord cu averea. Ca pe vremea începuturilor teatrului românesc, din textul original, scris ca să-l distreze pe Regele Soare, sînt luate situaţiile comice, intersectările între personaje, dar trama e dotată cu vorbele pocite ale sulfuroasei realităţi româneşti, cu lipsa de măsură a tuturor celor din prim-planul actualităţii. Dacă Jourdain al lui Molière maimuţărea curtea care îl dispreţuia şi autorul nu făcea decît să mobileze comic prăpastia de netrecut dintre cele două stări
  Citeste tot pe Cotidianul
• Becali de România, nici burghez, nici gentilom - Burghezul gentilom de Oana Stoica sursa: Agenda Liternet
  Summit-ul Francofoniei a fost cinstit la nivel cultural printre altele de un spectacol al Teatrului Naţional din Bucureşti. Şi aşa cum îi stă bine TNB, s-a făcut o superproducţie pe gustul românului megaloman care crede că fastul, amploarea şi zgomotul = valoare. Uite aşa ne-am ales cu Burghezul gentilom după Molière în regia lui Petrică Ionescu. Spectacolul s-a vrut o variantă mioritică şi modernă a piesei lui Molière, o satiră acidă la nonvaloarea societăţii contemporane de pe malurile Dâmboviţei unde banii cumpără titluri, educaţie, cultură, dragoste şi oameni. Doar că, pînă la urmă, credulitatea unui astfel de crez duce la nebunie. În cămaşă de forţă. Cam asta ar fi la o primă citire ideea regizorală. Ceea ce am văzut însă în Sala Mare a TNB e un pic diferit.
  Din textul lui Molière nu a rămas nici virgula, cu atît mai puţin cuvintele. Scenariul prezintă în Jurdănescu (toate numele personajelor au fost românizate pînă la
  Citeste tot pe Agenda Liternet
• Burghezul gentilom - Tâmpenistan, domniile voastre... de Iulia Popovici sursa: Observator Cultural
  ... este o ţară inventată, în a cărei limbă cuvântul "bu-u" are o importanţă esenţială, la fel ca şi "baclava", "shiva" şi "mahatmagandhi", şi unde se acordă titluri nobiliare, la fel de inventate, la schimb cu o mireasă pentru fiul sultanului. Ţara pe care, în versiunea mult adaptată a Burghezului gentilom de la Naţionalul bucureştean, o născocesc doi băieţi isteţi, dar săraci (Claudiu şi Costică, remodelaţi după cuplul stăpân-servitor din piesa lui Molière), pentru a se putea căsători cu alesele inimii.
  Partea dedicată, în spectacolul lui Petrică Ionescu - a cărui premieră a avut loc pe 28 septembrie - poveştii de dragoste dintre (aici) pictorii întreprinzători şi fiica, respectiv servitoarea noului îmbogăţit cu ambiţii de mărire e, trebuie spus, cea mai reuşită din spectacol (şi pentru că Marius Manole, Vlad Ivanov, Medeea Marinescu şi Maria Buză sunt printre singurii cu un joc genuin, care acoperă personajul şi situaţia).
  Citeste tot pe Observator Cultural
• Fii intelectual, sparge-l pe Becali! - Burghezul gentilom de Eugen Istodor sursa: Academia Cațavencu
  Piesa Burghezul gentilom începe calm. Un Becali înconjurat de profesori fanfaroni şi de slugi ce îi fură banii. Prima scenă, repetiţiile unor papagali din balet şi operă pentru un spectacol menit să-i ia maul şi banul acestui Gigi Becali. Scenă jucată prost, balet interesant. Intră Gigi, alias Victor Rebengiuc. Bun suflul, dar, pe alocuri, cu slabe replici. Vine scena reprezentaţiei, lungă-lungă-lungă şi searbădă. Intră în scenă profesorul de karate al lui Gigi Becali. Bună scena, bun dialogul, bun Bleonţ. Intră profesorul de imagine al lui Gigi, un fel de Dan Pavel. Bunicică scena. Intră nevasta lui Gigi Becali. Slabă, era Cecilia Bîrbora. Slabă şi ea, şi scena, şi replicile. Vine scena cu tineretul becalist, fii-sa şi iubiţelul ei idealist, groaznic de lipsită de vînă. Vine pauza. Plictisitor foaierul. Vine Actul doi. Bun Becali, bună farsa ce i se joacă, merge coregrafia, nu te plictisesc decorurile.
  Pe scurt, băieţii de la Burghezul
  Citeste tot pe Academia Cațavencu
• Performanțele artistice ale scenografului Helmut Sturmer de sursa: România Liberă
  Deschiderea oficiala a Festivalului National de Teatru a avut loc sambata seara, cu spectacolul Nationalului din Bucuresti, "Burghezul gentilom" dupa Moliere, in regia lui Petrica Ionescu, a carui premiera a avut loc de curand. Dar, de fapt, festivalul s-a deschis cu o ceremonie intre artisti si cunoscatori, dedicata expozitiei unui scenograf exceptional, Helmut Sturmer, in holul salii mari a TNB, cu cateva ore inainte de festivitatea de seara.
  Marele scenograf a lipsit, dar se spera ca va sosi in cursul acestei luni la Bucuresti, pentru a prinde expozitia deschisa. Helmut Sturmer este un nume de referinta nu numai in Romania, de unde a lipsit multi ani, revenind dupa 1990, cu scenografia la cateva spectacole ale regretatului Vlad Mugur, printre care si "Hamlet"-ul acestuia de la Cluj. Pe simezele din holul Nationalului, cei care vor frecventa spectacolele din luna noiembrie vor putea vedea imense reproduceri ale unor imagini din spectacole la reusita carora a contribuit,
  Citeste tot pe România Liberă
• Un Ubu mai tare decât regele de Nicolae Prelipceanu sursa: România Liberă
  S-a jucat si se mai joaca la Nationalul bucurestean o adaptare a piesei lui Moliere "Burghezul gentilom". In care burghezul e gentilom cat e si..., dar mai bine sa nu dam nume, stiti dvs. care sunt "gentilomii" de azi.
  Petrica Ionescu a imaginat iarasi, ca si-n cazul lui "Oedip" la Opera, o superproductie, ceea ce chiar place publicului de azi. Este, desigur, o parodie, caci traim in epoca parodiei. Nu sunt bogatii acestei perioade triste niste parodii ale celor de altadata sau de aiurea? Sunt. Dl Jourdain al lui Moliere devine un fel de Ubu roman, poate mai putin mitocan decat ne-am fi asteptat, din cauza nuantelor prea subtile ale jocului unui Victor Rebengiuc. Parada artistilor, printre care Nureev insusi, e una caracteristica pentru prostul-gust al vremurilor noastre, parada bogatiei e de acelasi prost-gust. In mare, linia molieresca este urmata, doar ca vorbele suna ca acelea de la Divertis sau din "Academia Catavencu". Decorurile imense ale lui Dragos Buhagiar vor si ele sa
  Citeste tot pe România Liberă