editeaza

• Observator teatral. Neaoşism moroşan şi umor englezesc de Adrian Țion sursa: Făclia
  Cine merge în aceste zile la Turda are ce vedea. Cine e din Turda e mai norocos. Oraşul a îmbrăcat haina atractivităţilor estivale. Începând de la reprezentaţii acrobatice stradale, statui vivante, joc de marionete în parc şi diverse spectacole în teatru, în alte locaţii sau în salină, toate sânt puse la dispoziţia iubitorilor de frumos de primarul Cristian Octavian Matei şi directorul Teatrului „Aureliu Manea”, Cătălin Grigoraş, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru Turda. Energii creative s-au reunit pentru a organiza a doua ediţie a etalării talentelor din domeniu.
  În prima zi, Teatrul Municipal Baia Mare a venit cu zguduitorul spectacol-maraton (130 de minute) Butoi cu pulbere după Dejan Dukovski, în regia lui Marcel Ţop. Atât de adaptat ţinutului, graiului şi spiritului maramureşean încât scriitorul macedonean, autorul textului iniţial, abia dacă mai poate să-şi facă simţită prezenţa. Motivaţia e simplă.
  Citeste tot pe Făclia
• A doua explozie a Butoiului cu pulbere de Dorin Stef sursa: Graiul Maramuresului
  În urbea de sub Dealul Florilor, a debutat o nouă stagiune teatrală. Conducerea Teatrului Municipal (director Radu Macrinici) propune publicului iubitor de arta dramatică reluare a unor piese de mare succes, dar şi o serie de premiere. În prima categorie se înscriu piesele montate pe scena Municipalului băimărean de către regizorul Marcel Ţop: “Casa de pe graniţă” şi “Butoiul cu pulbere”, două bijuterii regizorale şi interpretative. La mijlocul lunii septembrie, cu publicul pe scenă, s-a jucat “Butoiul cu pulbere” de Dejan Dukovski. A fost socotită o premieră deoarece piesa a fost reaşezată ca text şi distribuţie, cu aceeaşi forţă şi acelaşi mesaj, după o pauză de câţiva ani. Piesa are o energie “incomensurabilă”, iar combustibilul e dat de text, regie şi de interpretarea actorilor. Marcel Ţop a avut inspiraţia, încă de la început, să propună o adaptare “totală” a scenariului, astfel încât spaţiul de desfăşurare a
  Citeste tot pe Graiul Maramuresului
• Patimi de Monica Andronescu sursa: Adevarul
  Unul dintre numele cunoscute în rândul regizorilor tineri, Marcel Ţop s-a remarcat în primul rând pentru spectacolele de tip underground - „Deformaţii", de la Teatrul Luni de la Green Hours, fiind printre cele mai cunoscute. Experienţa lui nu se opreşte însă aici, iar „Edmond" - pentru care a primit şi premiul Galei „Comedia ţine la TINEri" - şi „Amadeus" de la Opera Naţională din Bucureşti sunt o dovadă în acest sens. Cea mai recentă montare, „Butoiul cu praf şi pulbere", de la Teatrul Municipal din Baia Mare, unde regizorul şi-a început, de altfel, cariera, în urmă cu câţiva ani, propune o interesantă variantă a textului lui Dejan Dukovski. Interesantă, în primul rând pentru că Marcel Ţop adaptează povestea şi personajele (cu nume cu tot) ale autorului macedonean la lumea Maramureşului românesc, iar spectacolul este tradus şi se joacă „în grai maramureşean".
  
  Citeste mai mult: adevarul.ro/cultura/teatru/cronicA-teatru-explozie-ma
  Citeste tot pe Adevarul
• Praful, pulberea si nebunia... de Cristina Rusiecki sursa: revista Cultura
  Care e, de fapt, marea nebunie a spectacolului? E drept ca nascut in Maramures, regizorul prizeaza lesne feeling-ul acelor locuri. Neajutat insa de o strasnica si decisiva operatie pe text (impreuna cu actorii), faptul ar fi ramas cu totul exterior. Mai stiti vremurile când teatrul românesc de abia se nastea, textele lipseau, iar Alecsandri se vedea nevoit sa traduca si sa localizeze cu tona din marii tragici ai dramaturgiei universale? Ceva din acest demers face si Marcel Top cu textul lui Dejan Dukovski. Numele personajelor sunt acum românesti, iar graiul – suta la suta maramuresean. Pentru spectatorii din Capitala, e miraculos sa auda o montare intreaga in acest grai placut, cu sonoritatea sa atât de diferita de cea regateana. Cum va suna cineva care povesteste ca a stat zece ani in Italia si „si-a rupt mânurile“ pe acolo la carat beton? Pentru spectatorii din Baia Mare acesta e cadrul lingvistic care ii ajuta sa asimileze ceea ce se intâmpla pe scena cu sfântul
  Citeste tot pe revista Cultura