editeaza

• 1
• 2
• 3

• Căţelul care a schimbat programul Teatrului Odeon de Anca Vancu Citeste mai mult: adev.ro/mo30u4 sursa: Adevărul
  Din pricina unei răceli a bichonului Puck, piesa „C.F.R. – Cometa, Copilul şi Căţelul“ nu s-a mai jucat vreme de peste două luni. Puck s-a însănătoşit, iar reprezentaţiile s-au reluat săptămâna trecută.
  Atunci când un actor dintr-o piesă de teatru face guturai sau îşi luxează un picior şi nu mai poate interpreta un rol, piesa continuă, în cele mai multe cazuri, să se joace cu un înlocuitor pentru rolul respectiv. Ce se întâmplă însă când actorul este un căţel? „Anunţ. Din cauza îmbolnăvirii căţelului Puck, spectacolul «C.F.R. – Cometa, Copilul şi Căţelul» programat duminică, 24 martie, se înlocuieşte cu spectacolul «Natură moartă cu nepot obez». Biletele rămân valabile. Spectatorii care doresc returnarea banilor sunt aşteptaţi la casa de bilete. Vă mulţumim pentru înţelegere!“ Aşa a sunat mesajul publicat pe 22 martie pe site-ul Teatrului Odeon, din Bucureşti.
  Puck, în rolul lui Bubico
  Pentru căţelul Puck,
  Citeste tot pe Adevărul
• C.F.R. – Caragiale Figurant Ridicol de Alina Epingeac sursa: Yorick
  În fond, de ce e, domnule, Caragiale aşa de mare? Eu m-am cam săturat de genialitatea asta a lui. De o sută de ani ne tot învârtim în jurul cozii şi dăm din colţ în colţ să îl ridicăm în slăvi. Eu zic că e doar o gogoaşă umflată. Comediile lui nu au pic de haz. Persoanjele nu au structură. Acţiunea trenează. Vocabularul e căutat şi gogorniţat. Ce să mai… ne împăunăm şi noi aiurea. Ascultaţi ce vă spun. Caragiale e mediocru! Nu mă credeţi? Să vă demonstrez atunci! Montez „C.F.R. – Cometa, Copilul şi Căţelul” la Teatrul Odeon şi dacă râde unul în sală eu mă las de meserie. Dau eu cu ciocanul în statuia lui Nenea Iancu taman la centenar când vă e lumea mai dragă.
  În primul rând vă iau ochii cu decorul – frumos, cu floricele colorate şi iarbă de plastic – că am văzut că vă place la Radu Afrim. Când intri, să juri că ai greşit sala şi ai nimerit la „Miriam W.” sau „Boala familiei M”. Şi evident că
  Citeste tot pe Yorick
• Caragiale nu e contemporanul nostru de Ana-Maria Nistor sursa: Revista Luceafărul
  Cel puţin nu al unora care-l montează astăzi. Aşa gândesc eu după ultimele două premiere de la Nottara şi Odeon; hotărât lucru, Caragiale nu ar vrea să fie contemporanul nostru. Şi nu pentru că şi-ar vedea împlinite previziunile cele mai sumbre asupra societăţii şi oamenilor de pe-aici, nici pentru că ar fi prea obosit să observe că roata spuselor sale se tot învârteşte pe loc, la punct fix. Nu. Ci pentru că simţul enorm şi văzul monstruos sunt citite ad litteram şi trântite pe scenă spre stupefacţie şi dezgust.
  Ştim cu toţii că, încă de la premiera Nopţii furtunoase, opera lui Nenea Iancu a stârnit controverse şi poate că tradiţia se cere respectată măcar în Anul Caragiale. Ştim că parcă toate s-au spus deja şi de exegeză, şi de scenă, şi totuşi iată cât de actual îl putem dezvălui iarăşi publicului. Ştim că ne-am săturat să ne închinăm la intangibilul classic... Dar să-i aplicăm un tratament cu îngrăşăminte
  Citeste tot pe Revista Luceafărul
• O glumiță pentru “școleri“ de Ileana Lucaciu sursa: Blog Ileana Lucaciu
  După “O noapte furtunoasă”, “O scrisoare pierdută” (spectacole comentate pe blog), regizorul Alexandru Dabija s-a gândit că în Anul Caragiale este necesar și un spectacol “după texte de I.L.Caragiale”, după schițele sale. A plecat original cu … “trenul” plăcerii și a poposit în “stațiile” numite “Despre cometă”, “Justiția română”, “D-l Goe”, “Bubico” și “Atmosferă încărcată”! Cu un montaj paralel a reunit într-un colaj schițele lui “nenea Iancu” cărora le-a mai adăugat însă, și un final penibil prin care vrea să puncteze moartea la Berlin a lui Caragiale. De la un timp, regizorul Alexandru Dabija a ales inventiv calea ilustrării scenice a scrierilor în proză, în special a poveștilor lui Ion Creangă la Teatrul Act, și a realizat două spectacole de excepție – “Absolut” după “Ivan Turbincă” și “Capra cu trei iezi”- , comentate pe blog. În cazul schițelor lui Caragiale,
  Citeste tot pe Blog Ileana Lucaciu
• La Caragiale, birjar! de Silvia Dumitrache sursa: Observator Cultural
  Pentru că sîntem în Anul Caragiale, au început să apară producţii care îl readuc în prim-plan pe dramaturgul care, prin ironie, uneori subtilă, alteori brută, şi printr-un comic împins pe alocuri în zona absurdului, nu a încetat să scoată în evidenţă caracterul disfuncţional al societăţii româneşti. Se pare că, şi după o sută de ani, Caragiale se aplică neaşteptat de bine realităţilor contemporane – cu atît mai bine pentru scrierile sale, cu atît mai rău pentru societatea noastră, care dovedeşte că nu s-a schimbat deloc în bine.
  Unul dintre cele mai recente spectacole caragialiene preia părţi din mai multe schiţe – Despre cometă – prelegere populară, Justiţia română. Secţia corecţională, D-l Goe, Bubico, Atmosferă încărcată – şi plasează în acelaşi cadru personaje din scenarii diferite: este vorba despre C.F.R. Cometa, Copilul şi Căţelul, în regia lui Alexandru Dabija, montat la Teatrul Odeon, un spectacol la
  Citeste tot pe Observator Cultural
• Unde e comeata…? de iulia Popovici sursa: Observator Cultural
  Amuzant, dar confuzant, cam așa s-ar putea rezuma cel mai recent spectacol al lui Alexandru Dabija de la Teatrul Odeon. C.F.R. – Cometa, copilul şi căţelul pornește de la cinci texte scurte ale lui I.L. Caragiale (sărbătorit, de altfel, la nivel național în 2012), și anume, Despre cometă – prelegere populară, Justiţia română. Secţia corecţională, D-l Goe, Bubico şi Atmosferă încărcată, pe care le amestecă, le scutură bine și le servește drept cocteil lejer, de vară, destinat unor spectatori dornici să scape de canonul caragialian (după cum combinatoric și de-canonizant fusese și Ionesco – Cinci piese scurte, tot de Dabija și tot la Odeon).
  Să-ncepem prin a spune că dacă ingredientele nu se leagă tocmai bine de data asta nu e pentru că Alexandru Dabija nu s-ar pricepe, în general, la dramatizări și combinații de texte de facturi diferite – o face de multă vreme și de cele mai multe ori îi reușește (la ACT, mai bine în Absolut!
  Citeste tot pe Observator Cultural
• Spectacolul-şpriţ de Dan Boicea sursa: Adevărul literar și artistic
  „C.F.R. – Cometa, Copilul şi Căţelul“, noul spectacol al lui Alexandru Dabija de la Teatrul Odeon, are momente de umor stângaci, dar şi schiţe excelent desenate actoriceşte.
  Montarea lui Alexandru Dabija intră la categoria „pană". În sport, aici luptă boxerii între 54 şi 57 de kilograme. În teatru, e acea categorie „uşoară", la care actorii îşi dau replicile precum îşi dădeau colegii lor din filmele mute palme: rapid, prin surprindere, în aşteptarea loviturii finale - platoul cu frişcă.
  Spectacolul lui Alexandru Dabija poate fi descris chiar cu vorbele regizorului, pentru că intră într-o zonă care îl interesează în ultima vreme - cea a distracţiei superficiale, de la care e periculos să aştepţi întrebări fundamentale, pentru că rişti să nu te mai simţi bine.
  E ceea ce a făcut, recent, la Petroşani, cu „Nunta luiFigaro", caracterizat drept un spectacol dinamic, scurt,ca o glumă, ca o joacă. Şi „C.F.R. - Cometa,
  Citeste tot pe Adevărul literar și artistic
• Nici prea-prea, nici foarte-foarte de Răzvana Niță sursa: Port.ro
  "Despre cometă - prelegere populară", "Justiţia română. Secţia corecţională", "D-l Goe", "Bubico" şi "Atmosferă încărcată" - acestea sunt textele din creaţia lui Caragiale care i-au servit regizorului Alexandru Dabija în alcătuirea scenariului dramatic intitulat "C.F.R. - Cometa, Copilul şi Căţelul".
  În scenă, un strat destul de impresionant de flori colorate, o şină de tren, un panou pentru proiecţii şi multe şi diferite ca dimensiuni valize, munţi de geamantane pe care şi printre care poposesc pe rând personajele spectacolului: Controlorul, Mam Mare, Mamiţa şi Tanti Miţa, Dl. Goe, O spiritistă înşelată şi Tincuţa, Bubico şi proprietara lui etc.Un conglomerat de apariţii care mai de care mai caudate care ar face să pălească şi fenomenul trecerii cometei. Eroii se întâlnesc în acelaşi spaţiu, poveştile se întrepătrund. Fundalul comun: undeva în gară, în tren sau pe lângă el.
  Mai întâi, Controlorul (Pavel Bartoş) ţine o
  Citeste tot pe Port.ro