editeaza

• Cabaretul Cuvintelor de la Teatrul Mignon de Andreea Tănase sursa: semnebune.ro
  Miercuri, 26 noiembrie 2014, a avut loc la Teatrul Mignon din Piaţa Rosetti spectacolul Cabaretul Cuvintelor de Matei Vişniec. Spectacolul este o producție TIP (Teatrul Independenților Profesioniști), regia fiind semnată de Alexandru Nagy. Cei patru actori tineri care au susţinut spectacolul sunt Aida Avieriței, Ștefan Pavel, Ionuț Niculae și Octavian Costin. Scenografia este semnată de Ioana Pașca.
  Spectacolul se bazează pe exploatarea cuvintelor până la epuizare. Spectatorul asistă la un experiment lexicologic tratat când cu gravitate, când cu umor de către cei patru actori entuziaşti şi foarte implicaţi în spectacol.
  După o intrare în scenă aproape lugubră, fiecare dintre actori vine în prim-plan îmbrăcând alt costum şi dând alt sens cuvintelor pe care ni le prezintă parcă pentru prima oară. Prima este Aida Avieriţei, care se întreabă la ce bun să mai povesteşti poveşti cand fiecare cuvânt este o poveste? Spectatorul este total
  Citeste tot pe semnebune.ro
• „Cabaretul cuvintelor” şi simfonia actorilor de Alina Epingeac sursa: Yorick
  La început a fost Cuvântul… dar apoi? Ce urmează, ce vine la rând, ce îl mai poate continua? Un alt cuvânt şi un altul, o propoziţie, o frază, un paragraf, o pagină, un capitol, un volum, o bibliotecă întreagă; oricâte vorbe s-ar aduna şi nu ar fi de-ajuns să spună povestea întreagă. Ce nu ştim este că de fapt cuvintele nu au nevoie de ajutorul nostru pentru a spune poveşti. Ele sunt fiecare o poveste în parte, iar între fiecare două cuvinte e o altă poveste şi între fiecare două poveşti o alta şi doar aşa Povestea merge mai departe şi devine frumoasă. Am aflat această taină de la o tânără care iubeşte poveştile şi rosteşte cuvintele cu atâta iubire, încât ajungi să te emoţionezi şi tu, mânuitor de cuvinte la întâmplare, de frumuseţea literelor aranjate cu rost. Pe această tânără cu ochii rotunzi şi glas vibrând de căldură am întâlnit-o pe scena Teatrului Mignon. Cu acest monolog se deschide spectacolul „Cabaretul
  Citeste tot pe Yorick
• Cabaretul cuvintelor independente de Maria Zarnescu sursa: Yorick
  „Leave drama on stage” – îndemna cu înţelepciune un anunţ motivaţional ce a tot circulat zilele acestea pe FaceBook-ul vieţii noastre. „Lasă-ţi problemele afară” – scria pe uşa studioului de radio în care mi-am petrecut tinereţile. „Nu te apuca de scris în dup-amiezi ploioase” – aş adăuga bacovian, de nu l-aş parafraza, de fapt, pe Topîrceanu. Tristeţile (deloc „provinciale”) m-au năpădit încă de zilele trecute, numărând 8 (opt) spectatori într-o sală de teatru (including me). Efectul de madlenă a venit instantaneu: cu o situaţie identică mă întâlnisem la începutul anilor ’80 în Cinematograful Floreasca din Bucureşti. Rula „Kramer contra Kramer”. Mi-a mai venit inima la loc. Nu se poate spune că filmul n-a fost unul bun ori de succes. Ori că publicul acelor timpuri era dezinteresat.
  Experienţele nu s-au oprit, însă, aici: o amică se plângea că biletele la un anume spectacol bucureştean se epuizează imediat ce se
  Citeste tot pe Yorick
• Cuvântul pe post de tată dement de Livia Stoica sursa: Agenda LiterNet
  Este dificil să descrii prin cuvinte un spectacol care îşi propune tocmai demitizarea cuvântului... Când acesta nu mai exprimă un concept, nu mai este un mijloc folosit pentru a spune o poveste, ci este povestea însăşi.
  Spectacolul Cabaretul cuvintelor impresionează în primul rând prin regia subtilă, dar penetrantă. Totodată, membrii distribuţiei valorifică foarte bine textul lui Vişniec, de altfel foarte permisiv din punct de vedere al interpretării. Actorii se folosesc în mare parte de voce şi reuşesc să creeze nişte momente pline de ingeniozitate. Un cuvânt este repetat la nesfârşit, dar cu fiecare rostire capătă o altă semnificaţie. Astfel, cuvântul nu mai este limitat la o singură idee sau poveste, ci devine un întreg labirint de idei şi poveşti. Deşi sunetul cuvântului (centrul labirintului) rămâne neschimbat, pe măsură ce este repetat capătă alte înţelesuri, îndepărtându-se de sensul iniţial până când ajunge la polul opus al
  Citeste tot pe Agenda LiterNet