Crima de la minister de Răzvana Niţă sursa: Port.ro
Horia Gârbea nu mai poate fi considerat un promiţător dramaturg tânăr. El este, - de multişor chiar - o certitudine, sau, dacă doriţi, un clasic al dramaturgiei contemporane active. Acelaşi lucru s-ar putea spune şi despre piesa sa, "Cafeaua domnului ministru", din câte ştiu, cea mai jucată dintre creaţiile sale. Actuală, scrisă bine, cu oarece suspans (deloc de neglijat la capitolul condimente), comedia amară cu accente tragicomice, se pare că suscită un real interes regizorilor. Care ar fi explicaţia? În primul rând, scenariul. Schema poveştii iese din canoane. Nu avem de-a face cu o comedie în sensul academic al termenului (happy-end cu accente şi efecte moralizatoare). Mai apoi, pentru că inveţia (inventica) e vie, actuală, prezentă, e un text proaspăt, incitant, în care ne regăsim noi şi metehnele noastre.
În aceste condiţii, nu ne va mira foarte tare faptul că, de această dată, "Cafeaua domnului ministru" este "servită" într-un club.
Citeste tot pe
Port.ro
Departe de lumea dezlantuita de Emil Mladin sursa: Revista Drama
Departe de lumea dezlănţuită
În plină forfotă parlamentară, bătălie politică şi canonadă mediatică, marţi, 24 aprilie, 2007, Clubul Dramaturgilor al Uniunii Scriitorilor a programat, la Teatrul de Comedie din Bucureşti, un fost spectacol-lectură cu piesa. Cafeaua domnului ministru. Nu au fost trei ceasuri rele, nu a fost o seară în care personalul teatrului, actorii şi spectatorii să se plictisească, privind cu coada ochiului la ceas. Horia Gârbea, autorul textului a reuşit să umple sala până la refuz şi spre marea mea surpriză, cu tineri. Reacţia acestui public tânăr s-a răsfrânt asupra actorilor, foarte tineri şi ei, rezultând un spectacol reuşit, plin de nerv, cu o vizibilă comunicare scenă-public. Cafeaua domnului ministru. este o comedie de moravuri: moravurile unei pături politice de care ne-am săturat în ultima vreme. Comedia propusă de Horia Gârbea este amară pentru unii, mortală de-a dreptul pentru alţii, ca în cazul matroanei picate aiurea într-un cabinet ministerial şi căreia secretara ministrului îi „oferă” din tot sufletul licoarea dăunătoare numită cafea. Cei trei actori distribuiţi de regizorul Liliana Cîmpeanu au trecut rapid peste tracul inerent unei întâlnircu publicul. Corneliu Bulai, în rolul ministrului, Lăcrămioara Brecea în rolul secretarei şi Claudia Susanu în rolul matroanei au câştigat pariul propus de Horia Gârbea. Textul alert, parodie a discursurilor cu cu care ne asasinează mai toate televiziunile, a reuşit să treacă examenul cu brio. Actorii şi în special Lăcrămioara Brecea, excelentă în rolul secretarei, au avut la dispoziţie un text de care puteau profita îngroşând poantele doar din mişcarea scenică, prin clasicele gesturi obscene şi complicitatea parşivă propusă spectatorului. Spre lauda lor şi, în primul rând, a tinerei regizoare Liliana Câmpeanu, această trădare a textului nu s-a produs. S-a jucat cu plăcere, cu inteligenţă, curat, fără artificii inutile. Claudia Susanu a avut la dispoziţie o partitură nu foarte uşoară şi a reuşit să nu cadă în vulgar. Personal, îi întrevăd roluri de anvergură, roluri pe măsura forţei pe care o degajă. Corneliu Bulai. doar aparent dezavantajat de text în faţa colegelor de scenă, a reuşit şi el un rol bun, dar la care mai trebuie lucrat. Cafeaua domnului ministru a fost, pentru toată lumea, o reuşită deplină. Horia Gârbea, actorii, regizorul, invitaţii, publicul tânăr din sală au uitat cu toţii, pentru o scară, de atmosfera încărcată de afară, spectacolul de pe scenă adjucându-şi şi rolul pe care-l merită, într-o lume în care toţi joacă teatru, de cele mai multe ori prost.