editeaza

• 1
• 2

• Exerciţiu în spectacol cu Jacques Martial de Dana Ionescu sursa: Yorick
  Pe 3 martie a început în capitală Luna Francofoniei, eveniment organizat de Ambasada Franţei la Bucureşti şi de Institutul Francez, ce aduce o diversitate de manifestări care mai de care mai interesante. Este una dintre ocaziile din ce în ce mai rare de a vedea pe scenele capitalei spectacole de teatru din străinătate, experienţă atât de necesară publicului larg şi publicului de specialişti.
  Primul dintre ele a avut loc la Teatrul Odeon. Cel de-al doilea va avea două reprezentaţii, pe 12-13 martie, la Sala Izvor a Teatrului Bulandra, când doritorii au ocazia să vadă un spectacol după „Caligula”, piesa lui Albert Camus intrată în repertoriul clasic, un spectacol al companiei Lamberto Maggiorani, de la Théâtre de Colombes, regizat de Stephane Olivie Bisson.
  Cel de pe 3 martie a fost nu un spectacol-lectură, cum inexact au anunţat diferite publicaţii. Jacques Martial a susţinut, de fapt, un recital actoricesc pe care la fel de bine l-am putea numi
  Citeste tot pe Yorick
• Caligula, sub semnul lui Venus şi al lui Marte de Victoria Anghelescu sursa: Cotidianul
  „Toţi oamenii sunt Caligula". Această afirmaţie este punctul principal în jurul căruia se structurează, se pare, toate montările post-existenţialiste ale piesei lui Albert Camus. Punerea în scenă a regizorului francez Stéphane Olivié Bisson, pe care publicul bucureştean a putut-o urmări sâmbătă şi duminică la Teatrul Bulandra, nu face excepţie. Regizorul a preferat prima versiune, din 1941, a piesei, asupra căreia autorul a intervenit de mai multe ori în anii următori, o versiune mai ambiguă, în care simpatia pentru personaj este vizibilă. De altfel, Caligula, alături de Mersault şi Sisif, este unul dintre cei trei protagonişi ai discursului existenţial al lui Camus despre omul revoltat. Personajul istoric, aşa cum apare el în „Vieţile celor 12 Caesari" a lui Suetonius, este extrem de ofertant pentru ideea căderii din condiţia de zeu în cea umană şi de evoluţie către hibrisul la care personajul ajunge apoi, considerându-se zeu.
  Citeste tot pe Cotidianul