Claire şi Solange se joacă de-a „stăpâna şi camerista”. Este forma lor de răzbunare, de eliberare de frustrare, o terapie care în final va atinge culmile paroxismului, căci moartea însăşi se va întrece cu gluma.
Scris în 1947, textul lui Jean Genet a văzut luminile rampei în premieră la Théâtre de L’Athénée din Paris, într-un spectacol regizat de Louis Jouvet. În varianta radio, competiţia dintre cele două surori, înfricoşătoarea jonglare cu identităţile, orchestrarea acestui ritual al dominării şi supunerii se potenţează şi mai mult datorită măiestriei regizorului Dan Puican dar şi puternicelor personalităţi artistice care interpretează cele trei personaje. Unde sfârşesc umilinţa şi devotamentul?
Piesa pe care o joacă zilnic Solange (Dana Dogaru) şi Claire (Maia Morgenstern) şi care are scopul de a le mai ostoi ura faţă de stăpâna lor, nu face decât să le ascută pornirile revanşarde. La adăpostul „scenariului”
Citeste tot pe
Revista Teatrală Radio
