editeaza

• 1
• 2

• La praznic si la priveghi, in lumea lui Creanga si a lui Dabija de Oltița Cântec sursa: suplimentuldecultura.ro
  Unghiul de abordare a fost cel gastronomic, caci despre ce este vorba, finalmente, in etapa pomenirii celor trecuti la Domnul, decit despre un praznic? Hrana e un semn al continuitatii vietii, mincatul, unul dintre instinctele primordiale ale supravietuirii speciei. La Act, cind intri in sala underground de pe Calea Victoriei, te intimpina un miros imbietor de sarmale, cele pe care Lupul din povestea humulesteanului le inghitea ghiogilt-ghiogilt. In Absolut! aveam fasole cu cirnati, aici, ciorba de potroace, sarmale fierte in vin, piftie de curcan, tot felul de bunatati, detalii de gurmanzi chinuind audienta cu pofte.
  Foarte aproape de spectatori, caci proximitatea fizica e esentiala, o masa din lemn natur e pregatita pentru pomana celor doi iezi neascultatori, pe care Nanasul lor i-a halit fara mila, apelind la cunoscutul truc al imitarii vocii Mamei Capra. Pentru ca in acest „studiu gastronomic“ ne aflam in finalul naratiunii, intimplarile fiind repovestite pentru cei mari
  Citeste tot pe suplimentuldecultura.ro
• În spatele oricărei povești se ascunde mereu ceva mai mult decât o simplă morală pe înțelesul copiilor. de Radu Pocovnicu sursa: Revista Flacăra
  În spatele oricărei povești se ascunde mereu ceva mai mult decât o simplă morală pe înțelesul copiilor. Subtile manipulări ideologice, parabole ale luptei dintre bine și rău – unde binele iese mereu învingător –, sau studii gastronomice…
  Acesta este şi numele complet al creaţiei lui Dabija: Capra cu trei iezi, cu subtitlul un studiu gastronomic. Ştim povestea. Capra cu trei iezi pleacă de acasă, lăsându-şi copiii singuri, dar aceştia, neascultători ca orice copii, nu mai ţin seama de sfaturile mamei şi îi deschid uşa lupului care îi mănâncă pe doi dintre ei. De aici începe spectacolul. O diseminare teatrală despre bucatele tradiţionale de la o pomană, grefată pe povestea iniţială. E amuzant să vezi cum conflictul principal – răzbunarea iezilor – lasă locul disputei de opinii despre piftia de cocoş, ciorba de potroace sau „îmbălsămarea sarmalelor”… Ignorând sensul moral al poveştii,
  Citeste tot pe Revista Flacăra
• Un thriller culinar de Oana Stoica sursa: BeWhere
  În Capra cu trei iezi se comit crime abominabile. Lupul ucide iezii cu plăcerea lui Hannibal Lecter, iar Capra se răzbună înfiorător, torturând criminalul până la moarte.
  
  În spectacolul lui Alexandru Dabija, atrocităţile sunt înăbuşite într-un dezmăţ culinar prilejuit de parastasul iezilor. Tocmai asta face povestea de groază.
  Capra cu trei iezi este al doilea episod din seria poveştilor româneşti începută de Dabija la Teatrul Act cu Absolut! (după Ivan Turbincă). De data asta, în discuţie se pune un anume tip de horror mioritic. Miturile autohtone sunt pline de criminali: meşterul Manole şi-a omorât soţia prin sufocare lentă, ciobănaşii ungurean şi vrâncean îl asasinează cu sânge rece pe cel moldovean etc. Violenţa acaparează poveştile aşa cum se întâmplă şi în cartoons, dar, în cele din urmă, groaza e disimulată în drăgălăşenie.
  Citeste tot pe BeWhere
• În cautarea sensului pierdut - Capra cu trei iezi de Mihai Brezeanu sursa: Agenda LiterNet
  După încântătoarea transformare a lui Ivan Turbincă în genialul one-Iureş-show Absolut!, întâmplată în vara anului 2011, Alexandru Dabija îşi continuă călătoria în lumea poveştilor lui Creangă cu Capra cu trei iezi, prima premieră 2012 a Act-ului. Un spectacol scurt (o oră), în 5 personaje (lup, capră, ied 1, ied 2, ied 3) şi nesfârşite feluri de mâncare (în ordinea apariţiei pe scenă, ţuică, răcitură cu hrean, ciorbă de cocoş cu ardei iute, sarmale moldoveneşti, vin, cârnaţi & friptură), cu text simplu şi multiple versiuni-live ale şlagărului Trei iezi cucuieţi, uşa mamei descuieţi. Simplu la vorbă, amplu la bucate, discret-deştept la regie, pofticios-rafinat la interpretare actoria, hiper-pofticios şi vast-bucuros la receptare public. Mică bijuterie de gând şi stil.
  Sub-intitulat Un studiu gastronomic, spectacolul e marketat ca un bun prilej de a observa că "moartea este, invariabil, însoţită de haleală. Cei ce rămân,
  Citeste tot pe Agenda LiterNet
• Bucătăria românească te bagă-n groapă de Dan Boicea sursa: Adevărul literar și artistic
  În „Capra cu trei iezi“, spectacolul Teatrului Act din Bucureşti, moartea are gust de sarmale înmuiate în unt şi, înghesuită între doi cârnaţi, sfârâie implacabil din adâncul unei tigăi.
  Nicicând moartea n-a mirosit atât de bine pe scena unui teatru care, iată, a instaurat cu mult bun-gust, ce-i drept, tradiţia chiolhanului în spectacolele sale. În istoria recentă şi înfometată de evenimente teatrale, ne aducem aminte de cartofii prăjiţi şi de castraveţii muraţi, înfulecaţi nemilos de Vlad Zamfirescu în „Dumnezeul de a doua zi", de conserva de fasolică şi cârnaţi, încălzită la spirtieră de Marcel Iureş în „Absolut", de prânzul corporatist din „XXL (Fat Pig)", înghiţit cu noduri de Raluca Vermeşan şi Andi Vasluianu/Tudor Istodor.
  Toate la Act, în sala de la subsol, un pic mai mare decât o bucătărie! I-ar putea concura doar Sorin Leoveanu, un Caligula epicurian, care le face trădătorilor săi un grătărel ca la carte,
  Citeste tot pe Adevărul literar și artistic
• Sarmalele ca parabolă a răzbunării de Iulia Popovici sursa: Observator Cultural
  Reconstituită pe scena intimă de la Teatrul ACT, Capra cu trei iezi a lui Creangă devine un spectacol minimalist, delicat psihologic şi care, studiu gastronomic fiind, printre altele, înlocuieşte pantagruelicul à la Silviu Purcărete cu plăcerea vorbitului despre mîncare.
  Formula montării evită succesiunea cronologică a poveştii originale – ceea ce, în punerile în scenă „obişnuite“ ale Caprei cu trei iezi (în teatrul de copii şi de animaţie) nu se prea întîmplă; nici morala poveştii, dimensiunea ei educaţională (partea cu cei mici care au numai de suferit dacă nu-şi ascultă părinţii şi oamenii răi care-şi primesc mereu pedeapsa), nu mai are cine ştie ce importanţă în varianta de la Teatrul ACT. Capra (Emilia Dobrin) îl invită pe Lup (Andi Vasluianu) la parastasul celor doi iezi (Constantin Drăgănescu şi Florin Dobrovici) pieriţi de moarte tragică. Spiritele iezilor încă bîntuie, cît se poate de întrupat pe scenă,
  Citeste tot pe Observator Cultural
• Românul, între stomac și catafalc de Gabriela Lupu sursa: Art Act Magazine
  În noul spectacol al Teatrului Act, „Capra cu trei iezi-un studiu gastronomic“, regizorul Alexandru Dabija face un interesant demers antropologic cu aplicație practică pe ciudatul apetit al românilor la parastase. Pare-se că singura explicație logică a mâncatului hulpav din coliva defuncților este aceea că oaspeții de la pomană sărbătoresc faptul că sunt încă vii, motiv, să recunoaștem, de maximă satisfacție.
  Povestea „Caprei cu trei iezi“ este abordată deci și din perspectiva gastronomică, fiindu-ne prezentat meniul complet al pomenilor tradiționale. Pentru mai multă autenticitate se și gătesc sarmale, „de-alea moldovenești, mici cât o nucă“, la fața locului. Ca premiu de consolare că au suportat cu stoicism mirosul îmbietor de varză cu afumătură primesc și unii dintre spectatori la final un păhăruț de plastic plin cu colivă. Destul de puțin, credem noi, pentru sacrificiul de a auzi dezbătute pe larg rețete de ciorbă de
  Citeste tot pe Art Act Magazine
• „Capra cu trei iezi“, vocaţia răzbunării şi a parastasului de Gabriela Lupu sursa: România Liberă
  Studiu de caz. Poporul român şi pendularea sa între gastros şi thanatos
  După ce a pus în scenă două montări de mai mare dragul după „Punguţa cu doi bani" şi „Ivan Turbincă", regizorul Alexandru Dabija a continuat să scormonească în universul scrierilor lui Ion Creangă, scoţând la iveală o nouă poveste: „Capra cu trei iezi".
  Cu puţină vreme în urmă, am atacat şi noi într-un articol tema violenţei în basme şi printre împricinate se număra chiar capra din poveste. Ni s-au spus atunci vorbe grele, inclusiv că, dacă pe autoarea articolului o cheamă „Lupu", orice urmă de credibilitate este din start spulberată. „Nu puteţi fi neutră dacă vă numiţi „Lupu“, pentru că lupul a ieşit şifonat din toate basmele în care a apărut, atât din „Scufiţa Roşie", cât şi din „Capra cu trei iezi", iar toată încercarea asta de reconsiderare a basmelor nu pare altceva decât o pură răzbunare a lupului pentru umilinţele îndurate,
  Citeste tot pe România Liberă
• Un spectacol surprixă, captivant de Ilena Lucaciu sursa: Blog Ilena Lucaciu
  Toată lumea cunoaște povestea “Caprei cu trei iezi” a lui Ion Creangă, din copilărie. Iată însă, că regizorul Alexandru Dabija îi descoperă noi tâlcuri specifice mentalității realității în care trăim, dovedind că și clasicul povestitor Creangă rămâne contemporanul nostru.
  “Adaptarea” teatrală a poveștii întreprinsă de regizor, alege drumul unui ingenios … “studiu gastronomic”. Pentru spectatorii care au trăit timpurile de tristă amintire când “gastronomia” era de neconceput, dar și pentru tinerii de astăzi, interesați de rafinamente gastronomice, ambalajul spectacolului e cuceritor și trimite spre judecăți interioare. De când intră în sală, publicul este amețit de mirosuri și salivează inconștient. În finalul reprezentației, va primi … colivă de la praznicul caprei gospodine pentru iezii ei mâncați de lup. A pregătit bucate tradiționale pentru … spectacolul care să îl atragă pe Nașul-Lup, ce își va da
  Citeste tot pe Blog Ilena Lucaciu
• „Capra cu trei iezi” în exerciţii de actorie de Dana Ionescu sursa: Yorick
  Acum câţiva ani, Teatrul Act anunţa un program dedicat basmului românesc, care să fie readus în atenţia publicului sau chiar resuscitat dintr-un fond pasiv al culturii prin adaptări scenice. Prima dintre acestea s-a făcut la jumătatea anului 2011 şi s-a concretizat în „Absolut!”, spectacol de excelenţă (un cuvânt abuzat, al cărui sens rămâne însă cât de poate de potrivit aici) actoricească, datorat lui Marcel Iureş şi regizorului Alexandru Dabija, un obişnuit al micului teatru de pe Calea Victoriei. Cei dornici de joacă se pot bucura de povestea lui Ivan Turbincă aşa cum poate nici nu şi-ar fi imaginat-o, într-un recital de un umor nebun, care pune în lumină bogăţia şi frumuseţea nestinsă a basmului semnat de Ion Creangă, cu toată desuetudinea care-l învăluie.
  Un alt basm, „Capra cu trei iezi” a fost scos dintre copertele unei cărţi al cărei farmec rămâne azi din ce în ce mai ascuns şi montat în rama unui „experiment
  Citeste tot pe Yorick
• Lupul, victima sarmalelor în „Capra cu trei iezi“ de Dan Boicea sursa: Adevărul
  Spectacolul „Capra cu trei iezi - un studiu gastronomic“, montat de Alexandru Dabija, va avea premiera astăzi şi mâine, la Teatrul Act din Bucureşti.
  Reprezentaţiile au fost programate să înceapă de la ora 19.00, iar spectacolul durează o oră. Din distribuţie fac parte Emilia Dobrin, Andi Vasluianu, Constantin Drăgănescu, Florin Dobrovici şi Mihai Calotă.
  Ţuică, vin, ciorbă, sarmale şi piftie. Cu asta îi vine de hac capra lupului, după ce cumătrul i-a înfulecat doi dintre cei trei iezi pe care îi avea în bătătură. Povestea lui Ion Creangă e ştiută, dar Alexandru Dabija are o frazare mai ciudată atunci când o reciteşte.
  „După ce ne-am încercat puterile cu metafizica din «Ivan Turbincă» în spectacolul «Absolut!», ne avântăm acum în psihologia abisală a cruzimii şi răzbunării din «Capra cu trei iezi», iar studiul pe care îl propunem este în primul rând unul gastronomic, pentru că moartea este, invariabil,
  Citeste tot pe Adevărul
• Cum l-au ucis poftele pe Naşul Lup de Maria Sârbu sursa: Jurnalul național
  "Capra cu trei iezi" de la Teatrul ACT, studiu gastronomic în varianta Dabija
  Nu titlul atrage atenţia, ci numele celui care a realizat spectacolul, căci "Capra cu trei iezi" după Ion Creangă, în regia lui Alexandru Dabija, producţie a Teatrului ACT, i-a făcut curioşi pe foarte mulţi de îndată ce s-a ştiut despre acest proiect. Basmul a fost montat pe scene ale teatrelor pentru copii; există desen animat şi variante audio cu acest text al povestitorului de la Humuleşti, însă Alexandru Dabija, cel care a pus în scenă şi alte texte ale lui Creangă, citindu-le altfel, dă o anumită semnificaţie poveştii "Capra cu trei iezi".
  Intrând în sala de spectacol, te invadează miros de sarmale. Simţi acest studiu gastronomic. Spectacolul începe cu venirea la praznic a Cumătrului (actorul Andi Vasluianu), aşteptat de Mama (Emilia Dobrin) şi Fiul cel mic, Mihăiţă (Mihai Calotă). În scenă apar şi fantasmele celor doi fii dispăruţi – Costică (Constantin
  Citeste tot pe Jurnalul național
• Reconstituirea - Să mai fie şi un lup "mâncat" de capră de Răzvana Niță sursa: Port.ro
  Alexandru Dabija continuă seria de reinterpretări teatrale ale textelor lui Ion Creangă. După "Ivan Turbincă", un studiu metafizic finalizat cu spectacolul "Absolut", de această dată, tot la Teatrul Act, regizorul ne propune un "studiu gastronomic" prin intermediul poveştii "Capra cu trei iezi". Cine are tentaţia de a trata acest experiment cu o prea relaxată dispoziţie, ar face bine să se mai gândească. Avem de-a face cu o serioasă, profundă, inedită analiză pe text.
  Ce aţi zice dacă, dincolo de basmul copilăriei am descoperi virtuţile tulburătoare ale unui "Hamlet”? Căci spectacolul de la Act e povestea reconstituirii unei crime, un plan crud, lucid pentru "darea în fapt” a criminalului. Făptaşul cade în capcană, capra păcăleşte lupul. Şi totul se întâmplă la masă.
  Personajele împrumută numele actorilor. Astfel, iezii sunt: Costică (Constantin Drăgănescu), Florinel (Florin Dobrovici) şi Mihăiţă (Mihăiţă Calotă) - o idee care nu
  Citeste tot pe Port.ro