Printre vocile teatrului contemporan rus, Evgheni Grişkoveţ, actor, regizor, dramaturg, se distinge prin curajul de a fi sentimental şi romantic în postmodernitatea cinică şi agresivă, de care se delimitează astfel. Popularitatea pe care şi-a câştigat-o în mai toată Europa vine tocmai din această tandreţe opusă abordărilor reci şi tăioase ale colegilor de generaţie. Grişkoveţ este şi autorul unor declaraţii seducătoare: „Eu am să mă joc pur şi simplu pe mine însumi... Am să vă vorbesc despre mine ca despre minunea minunilor. Voi spune lucruri noi în dramaturgie la persoana întâi. Îmi voi permite luxul să fiu nu doar ironic... dar şi sentimental. Ca Laurence Sterne.“ Un erou liric, aşadar, iar trimiterile la Viaţa şi opiniile lui Tristram Shandy, opera omonimă a autorului mai sus citat, ca şi la Woody Allen, pe care le face în comentariile sale Marina Davîdova, reputatul critic moscovit,
nu-i diminuază originalitatea.
Citeste tot pe
Bucureștiul Cultural
