Aceasta nu-i o rubrică pentru copii. Aşa că poate părea puţin exagerat, dacă nu inutil, să îndemn cititorul să meargă la un spectacol de marionete. Şi totuşi, există un fel de datorie de onoare faţă de anume producţii artistice care obligă să fie măcar semnalate, în contra oricărei raţiuni, dacă e să vorbim în termeni de marketing. De aceea, nu voi fi ipocrită susţinând că trebuie văzută Cenuşăreasa lui Purcărete pentru a fi la curent cu toate spectacolele bune din stagiune. Nu voi apela nici la argumente patetice, spunând că doar astfel copilul din noi poate să mai scoată căpşorul şi că timp de o oră ne vom bucura călătorind în lumea basmului. Motivele de ordin practic mă lasă rece când e vorba de teatru, aşa că n-am să trâmbiţez, ridicolă, să mergeţi, dragi părinţi, bunici, şi vă asigur că veţi petrece momente minunate alături de copiii dumneavoastră. Nu o să vă ascund nici amănuntul, destul de important, că,
Citeste tot pe
Luceafărul de dimineață
