editeaza

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5
• 6

• Psiho-terapie prin comedie de Cristiana Gavrilă sursa: Time Out
  Se pare că Adrian Lustig este un dramaturg cu vocaţie de comediograf, dacă ne gândim la cele trei piese, care i se joacă în acest moment pe scena Teatrului de Comedie. După “Poker” şi “Nepotu’”, vine cu o nouă propunere, pe cât de simplă la prima vedere, pe atât de ofertantă pentru actori, şi cu o reţetă de succes la public.
  Adrian Lustig ne arată, râzând în hohote, o lume patronată, mai mult ca oricând, de Freud şi preocupată cu psihologizările excesive şi cu terapiile de orice fel, căreia dacă i se ajustează tuşele groase şi dozele de comedie voită, seamănă izbitor cu realitatea noastră.
  Acţiunea se petrece într-o clinică privată, în grădina căreia pacienţii se odihnesc lângă statuia hermafrodită a lui Sigmund Freud. Ultradotată, cum se mândreşte directorul (interpretat de Şerban Georgevici), cu aparatură second hand şi medicamente expirate, cu un psiholog selectat de pe listele cu şomeri, cu o femeie de serviciu,
  Citeste tot pe Time Out
• O comedie uşoară, de...vară de Ileana Lucaciu sursa: România Liberă
  Intenţiile satirice din "Clinica" sunt superficiale, dar replica lui Adrian Lustig e amuzantă şi atrage publicul. Regizorul Aurel Palade reuşeşte să povestească teatral această piesă ajutat de o distribuţie de calitate, din care nu lipsesc nume preţuite precum George Mihăiţă şi Virginia Mirea.
  Teatrul de Comedie este mereu preocupat de sprijinirea dramaturgiei noastre. Caută sârguincios dramaturgi capabili să aducă pe scenă realitatea pe care o trăim, cu problemele sale spinoase. A ales, din nou, un text de Adrian Lustig, care şi-a consolidat statutul de dramaturg la Teatrul de Comedie prin "Poker" şi "Nepotu'", apreciat însă şi pentru scenariile de televiziune prezentate de postul public şi Antena 1.
  "Clinica" are la bază o excelentă idee de satiră la adresa celor care pentru faptele lor deplorabile caută un refugiu în mimarea nebuniei. Un bancher ca să scape de urmărirea procuraturii alege o clinică particulară de bolnavi mintali.
  Citeste tot pe România Liberă
• România - un caz clinic de Răzvan Niță sursa: Port.ro
  "La Teatrul de Comedie/Veselie mare..." - o nouă montare, un alt prilej de a ne întâlni cu universul dramaturgului Adrian Lustig. Acest autor are deja în repertoriul teatrului de Comedie două titluri: "Poker" (regia Alexandru Tocilescu) şi "Nepotu" (regia Horaţiu Mălăele)
  "Clinica, spectacol regizat de mai tânărul Aurel Palade dezvăluie, după cum însuşi regizorul mărturisea "lumea ce se ascunde sub perdeaua deloc discretă a sărăciei". Metafora este la fel de transparentă. România întreagă este o clinică de boli nervoase. Pacienţii sunt rataţi, fustraţi, dar nici doctoriţa Violeta, cea care îşi doreşte o carieră internaţională în psihiatrie, nu este altfel.
  România este un spital în care nimeni nu are interes să vindece sau să se vindece. Boxerul Narcis, presupus maniac al sinuciderilor se dovedeşte un impostor. "Marele" artist Raul Dragobete îşi poartă recuzita din cameră în cameră şi din pat în pat şi repetă la nesfârşi
  Citeste tot pe Port.ro
• Victorie acasa de Alice Popovici sursa: Ziarul de duminică
  Desi au trecut aproape douazeci de ani de cand libertatea le permite tuturor, inclusiv oamenilor de teatru, sa-si aleaga hrana vitala (repertoriul, in speta) fara a tine seama de altceva decat de faimosul si misteriosul criteriu al valorii, chestiunea originii acestei hrane este pusa pe tapet aproape la fel de frecvent ca si inainte. Pe scurt, discutiile despre dramaturgia romaneasca sunt tot atat de aprinse si de inutile cum erau si pe vremea cand piesele autohtone trebuiau sa "acopere" un anumit procent din numarul de titluri jucate.
  Si, tot ca pe vremuri, unele teatre se lauda ca isi inscriu atatea si atatea piese nationale pe afis, dupa cum unii regizori se falesc cu - si pretind sa fie laudati pentru - cantitatea de texte romanesti montate, indiferent si independent de calitatea acestor montari. Si a acestor texte. De unde se vede ca unele prejudecati si clisee (basca unele prostii pure) supravietuiesc mult dupa disparitia ideologiilor, sistemelor sociale sau, numai,
  Citeste tot pe Ziarul de duminică
• O comedie bună, cu nebuni de Dan Boicea sursa: Adevărul
  „Clinica“ a închis stagiunea în ritmul unui campion la o categorie medie, boxând puţin cu plictiseala instalată pe finalul anului teatral 2008-2009. „Clinica“ rezistă în repertoriul Teatrului de Comedie de la începutul lui 2008. Dacă atunci a fost, pentru câtva timp, vedetă, acum a rămas un spectacol de pluton.
  Este o producţie teatrală total inofensivă, nu dă dureri de cap, se poartă cu mănuşi, este foarte uşor de înţeles şi digerat. Piesa lui Adrian Lustig are vârfuri de umor - înghiţi textul ca pe un pahar cu apă, repede şi fără durere - dar înoată şi în platitudini, ca peştele pe uscat, pe un teritoriu prăfuit, arid şi înecăcios.
  Actorilor nu ai ce să le reproşezi. Pentru George Mihăiţă, Virginia Mirea şi Valentin Teodosiu, teatrul e ca respiraţia. Chiar şi dramaturgul a recunoscut că piesa a fost scrisă special pentru a se mula pe calităţile celor mai buni actori de la Teatrul de Comedie.
  Un director de bancă,
  Citeste tot pe Adevărul
• La Teatrul de Comedie "sa radem ca nebunii" de Ludmila Patlanjoglu sursa: ziua.ro
  -- Tornade de ras si buna dispozitie. Se aplauda intre arii ca la opera. Noua premiera "Clinica" impreuna cu "Poker" si "Nepotu'" formeaza o trilogie grotesca despre lumea noastra - "eterna si fascinanta Romanie". Un moment de varf pe afisul Teatrului de Comedie.
  Autorul este Adrian Lustig, prozator afirmat in anii '80. Romanele sale: "Romanta cu stagiari", "Un baiat ura o fata" - Editura Cartea Romaneasca, "Legea timiditatii universale" - Editura Eminescu sau "Un ceai cu tipele" - Editura Alex, anuntau dramaturgul de azi. Arta dialogului, fantezia ludica si o grava ironie care il cucereau pe Radu Cosasu, la debut, se afirma intr-o forma captivanta in piesele din volumul "Poker si alte comedii"- Editura Compania.
  Constructia abila a fabulatiei, caracterele reliefate, materialul bogat verbal si universul uman i-au atras pe George Mihaita, directorul Teatrului de Comedie, pe regizorii Alexandru Tocilescu si Horatiu Malaele. Ei au riscat si au castigat. Adrian Lustig se prezinta
  Citeste tot pe ziua.ro
• Victorie acasa de Alice Georgescu sursa: zf.ro
  Desi au trecut aproape douazeci de ani de cand libertatea le permite
  tuturor, inclusiv oamenilor de teatru, sa-si aleaga hrana vitala
  (repertoriul, in speta) fara a tine seama de altceva decat de faimosul
  si misteriosul criteriu al valorii, chestiunea originii acestei hrane
  este pusa pe tapet aproape la fel de frecvent ca si inainte. Pe scurt,
  discutiile despre dramaturgia romaneasca sunt tot atat de aprinse si de
  inutile cum erau si pe vremea cand piesele autohtone trebuiau sa
  "acopere" un anumit procent din numarul de titluri jucate.
  
  Si, tot ca pe vremuri, unele teatre se lauda ca isi inscriu atatea si atatea piese nationale pe afis, dupa cum unii regizori se falesc cu - si
  pretind sa fie laudati pentru - cantitatea de texte romanesti montate,
  indiferent si independent de calitatea acestor montari. Si a acestor
  texte. De unde se vede ca unele prejudecati si clisee (basca unele
  prostii pure) supravietuiesc mult dupa disparitia ideologiilor,
  sistemelor sociale sau,
  Citeste tot pe zf.ro