Se iau ingredientele unui clasic Act:
text anglo-saxon proaspăt (Constellations - premieră absolută la Londra, în ianuarie 2012)
al unui dramaturg tânăr, bine conectat la tot ce înseamnă trecut dramaturgic şi prezent multi-disciplinar (Nick Payne, născut în 1984, cel mai tânăr deţinător al Evening Standard Theatre Awards pentru cel mai bun spectacol primit fix pentru prima înscenare a Constelaţiilor);
doi actori în mare formă, cu mare poftă de joc şi talent pe măsură (Ana Ularu & Radu Iacoban),
conduşi de un regizor (acelaşi Iacoban) capabil să privilegieze deopotrivă cuvântul, gândul, imaginea şi imaginaţia.
Se adaugă:
o scenografie-noir, aparent minimalistă, în fapt deştept-multi-funcţională (reverenţe pentru Tudor Prodan)
pe care se proiectează zeci şi sute şi mii de lumini şi mini-lumini şi micro-lumini şi nano-lumini, cât să aducă cerurile în pivniţă şi senzaţia de capăt al tunelului în negrul infernului (ample
Citeste tot pe
Agenda LiterNet