Trăim în epoca recordurilor - de la cei mai înalţi pitici din lume (URSS), la cel mai harnic cosmonaut - din aceeaşi lume. Capitol la care, când le-a venit rândul, românii s-au umplut, şi ei, de acelaşi soi de glorie guinness-istă, prin: scrisoarea de dragoste cu cei mai mulţi semnatari; cei mai mulţi dansatori în sincron cu umbrele; cele mai multe persoane ce s-au rujat împreună, simultan, timp de un minut; cea mai mare pâine rustică de cartofi; cea mai mare lingură de lemn din lume; cel mai mare steag naţional, tot din lume. În epoca de aur a ştirilor-bombă, a nemaivăzutelor şi nemaiauzitelor (pe vremuri, astea se vedeau doar la circ), a goanei după crime şi mistere, rezolvate aiuritor, rapid, complet, într-o singură noapte (veşnic furtunoasă) petrecută în faţa televizorului...
Cu fastul cuvenit, Naţionalul anunţă premiera celei mai longevive piese de teatru din istorie: Cursa de şoareci a Agathei Christie: jucată neîntrerupt, zice-se,
Citeste tot pe
Agenda LiterNet