Orice nouă montare Caragiale trezeşte în egală măsură aşteptări, suspiciuni, supoziţii. Toată lumea se lasă pradă curiozităţii şi se aşteaptă la ceva mai nou, mai proaspăt, mai updatat. Sunt convinsă că montarea lui Dragoş Galgoţiu nu face excepţie. Mai ales că dintre toate textele dramatice ale lui Caragiale, „D’ale carnavalului” este cel mai spectaculos, mai pretabil la inovaţii şi experimente.
Din capul locului trebuie spus că spectacolul de la Teatrul Mic are o viziune regizorală, ceea ce vedem pe scenă este un punct de vedere bine articulat şi suficient de argumentat; cu alte cuvinte, în categoria acceptabil, verosimil, posibil, viabil.
Frizeria lui Nae Girimea este mai degrabă un spaţiu cu acces public în care se vând diverse produse (pâine, carne) şi se prestează diverse servicii (ras, tuns, frezat, extracţii dentare). În varianta de faţă Iordache pare adevăratul jupân. E galant, ferchezuit, atent, prezent, bun cântăreţ,
Citeste tot pe
Port.ro