editeaza

• Circul şi restul lumii de Magdalena Boiangiu sursa: România literară
  Cînd unui om i se spune "Termină cu circul" sau cînd unei manifestări publice i se atribuie caracterul de circ, conotaţia e negativă: e astfel sancţionată tentaţia de a exagera, de a folosi trăsături îngroşate în transmiterea unor mesaje simpliste, riscul spectaculos însoţit de un curaj inutil. Dar în pofida acestui demers "raţional", la vîrsta candorilor, educaţia pentru teatru începe la circ: acesta e primul spectacol unde sînt duşi copiii şi, uneori, singurul pe care îl poate rememora adultul. Există în lumea circului o relaţie specială cu un adevăr important şi pentru restul lumii, de obicei pitit între vălurile convenţiilor sociale.
  Spectacolul lui Radu Afrim stabileşte punţi peste prăpastia dintre comportamentul oamenilor care trăind în preajma animalelor împrumută ceva din felul lor de a fi în principal ignorarea regulilor ipocriziei sociale şi energia declanşată pentru apărarea suveranităţii în teritoriul personal de candoare,
  Citeste tot pe România literară
• Dumnezeu e trist de Marina Constantinescu sursa: România literară
  Acum mai bine de doi ani, poate chiar trei, daca îmi aduc exact aminte, Nora Iuga a venit la redacţie cu o traducere şi cu o poveste uluitoare. Ne-am îmbibat cu toţii, fellinian, de destinul tulburător al Aglaiei Veteranyi, de salturile acrobatice ale unei lumi crude şi schizoide, de machiajul abundent practicat la circ, machiaj avariat de lacrimi, beţii şi atrocităţi. Nora Iuga o cunoscuse pe Aglaia şi legaseră o relaţie specială. Ne aflam în siajul ei. Rodica Binder, colaboratoarea noastră, ne-a încredinţat un interviu spre publicare. Vreme îndelungată, Aglaia Veteranyi a fost, într-un fel, un membru al redacţiei. Un personaj care isca discuţii turbionare, întreţinute prin fragmentele pe care le citeam, în traducerea extraordinară a Norei, din romanul De ce fierbe copilul în mămăligă, prin ecouri din presa străină, prin detaliile pe care Adriana Bittel le primea de la Rodica Binder. Germania, Elveţia, România.
  Vestea sinuciderii acestei autoare,
  Citeste tot pe România literară
• O premieră aşteptată, la Odeon - De ce fierbe copilul în mămăligă, în regia lui de Iulia Blaga sursa: România Liberă
  Este una dintre acele cărţi de care te îndrăgosteşti ca un tembel la prima vedere, spune regizorul Radu Afrim despre De ce fierbe copilul în mămăligă de Aglaja Veteranyi, carte pe care a dramatizat-o şi pe care o prezintă începînd din 4 mai la Teatrul Odeon. Cartea Aglajei Veteranyi a apărut la Editura Polirom, în traducerea Norei Iuga. Cum prima ediţie s-a epuizat, o a doua însoţeşte în aceste zile premiera spectacolului, încercînd să extindă la imagine şi sunet acest lung poem în proză (din care a trebuit extrase personaje şi replici), impresionant pentru felul ingenuu în care vorbeşte despre moarte. După cum se ştie, autoarea şi-a luat viaţa la începutul anului trecut, dar cu o jumătate de an mai devreme ea a vizitat România, ţara ei de baştină (unde s-a născut în 1962). Nora Iuga, care i-a fost şi prietenă, a povestit cum s-au dus amîndouă în Maramureş şi cît de impresionată a fost scriitoarea de Cimitirul Vesel de la Săpînţa,
  Citeste tot pe România Liberă
• Mama sau mămăliga de Alex. Leo Şerban sursa: Agenda Liternet - Elle
  Recunosc că nu am citit De ce fierbe copilul în mămăligă, cartea Aglaiei Veteranyi - tradusă de Nora Iuga - care l-a inspirat pe Radu Afrim să o dramatizeze / monteze la Odeon... Mulţi spun că este un text extraordinar, care, ca orice text extraordinar, se lasă greu "transpus" în alt limbaj decît acela pur literar.
  Autoarea s-a născut în România (vezi şi interviul luat Aglajei Veteranyi de Rodica Binder), într-o familie de circari, şi a emigrat împreună cu aceştia în Occident. Cînd cartea - care este un fel de autobiografie - era în curs de apariţie, la editura Polirom, Veteranyi s-a sinucis în Elveţia, la nici 40 de ani. Spectacolul lui Afrim nu speculează acest fapt, însă, privindu-l, nu poţi să ţi-l scoţi din cap... Şi totuşi, depresia, tristeţea, morbidul se pare că sînt deja acolo, în fiecare pagină, laolaltă cu un simţ exacerbat al bizarului şi al detaliului absurd-delirant.
  Pe lîngă "mămăliga" din titlu (pentru a o face să uite
  Citeste tot pe Agenda Liternet - Elle
• Poveşti cu circari, copii şi îngeri - De ce fierbe copilul în mămăligă de Iulia Popovici sursa: Agenda Liternet
  De ce fierbe copilul în mămăligă a fost un mare succes de librărie în Elveţia, iar autoarea cărţii, Aglaja Veteranyi, a primit pentru acest tulburător poem în proză premii importante în literatura de limbă germană. Copil de circari, sortită de mică, în ochii mamei, să devină o stea de cinema, Aglaja (născută în România) avea o aplecare specială către teatru: a fondat o trupă experimentală, şedinţele ei de lectură publică se transformau în adevărate spectacole. Nu e deci de mirare că "De ce fierbe copilul..." - poem-jurnal al unei fetiţe plimbată prin lume într-un vagon de circ, cu o mamă care atîrnă în fiece seară de păr în cupolă, un tată care-i abuzează sora şi o mătuşă nimfomană şi obsedată de morţi - a fost foarte repede pus în scenă, deşi extrema lui poeticitate şi formula personală de construcţie o făceau prea puţin dramatizabilă.
  Tocmai această sarcină imposibilă şi-a luat-o, la Teatrul Odeon,
  Citeste tot pe Agenda Liternet
• Rulota cu îngeri de Mihaela Michailov sursa: Observator Cultural
  O rulotă veche de lemn - extrem de sugestiv afişul spectacolului - asemeni celei din La Strada lui Fellini, ieşită parcă dintr-o poveste de demult, traversează un ţinut. În ea sînt înghesuiţi artişti de circ, care duc cu ei tot dramatismul şi spectaculosul acestei insinuante provocări, asumată pînă la capăt. Mama cu părul abanos - lînos arahnidic, suspendat de cupola circului, tata goblenar-clovnar erotoman, mătuşa Reti, cimitirofilă, nocturnă confidentă a morţişorilor, sora uşor debilă umblînd ca un roboţel teleghidat împăiat, căţelul Boxie, jucărie plină de personalitate cu etate necunoscută. O familie haios-giumbuşlucară prinsă în retina unui copil a cărui existenţă devine şi ea un imens circ, pe pămînt sau în cer, o călătorie cu îngeri păzitori şi ameninţări înspăimîntătoare. O jonglerie minuţios făcută este şi spectacolul lui Radu Afrim, posesor al unei imaginaţii debordante, evidentă în toate montările sale,
  Citeste tot pe Observator Cultural